VITAMINA A

DENUMIRE CHIMICA: RETINOL

Vitamina A este o vitamina liposolubila (solubila in grasimi), cu un rol

esential in organismul uman. Vitamina A este o denumire generica, ce se
refera la mai multe substante, printre care retinol, retinal, acid retinoic,
retinoizi si cartenoizi.

Structura:

Cea mai importanta vitamina A este vitamina A1 numita si retinol, dar

exista si vitamina A2 (izomer al vitaminei A1), vitamina A3 si neovitamina
A1, dar si retinal, acid retinoic, precum si diferiti izomeri ai vitaminelor A.
Alte surse disting doua forme de vitamina A:
● Retinoizi sau Vitamina A preformata - cum sunt retinolul sau acidul
retinoic, pe care organismul le absoarbe din surse precum ficat, rinichi,
oua sau lactate;
● Carotenoidele - cum este beta-carotenul (cea mai activa forma de
vitamina A), pe care organismul il absorbe din legume, mai ales din
morcovi, fructe de catina sau macese. Carotenoidele sunt provitamine
(substante inactive), organismul fiind cel care le transforma in vitamina A.

Descoperire
Vitamina A a fost descoperita la inceputul secolului trecut,
independent, de catre 2 echipe de cercetatori: pe de o parte, Elmer V.
McCollum si M. Davis de la Universitatea din Wisconsin intre 1912 si 1914,
si pe de alta parte alti doi cercetatori de la Yale, Thomas Osborne si
Lafayette Mendel in 1913. Ultimii au descoperit ca in unt exista un nutrient
liposolubil, ulterior recunoscut drept vitamina A.
Retinolul a fost izolat initial la nivelul retinei, de unde si denumirea
sa.
In 1947 s-a sintetizat pentru prima data vitamina A.

Surse:
Cele mai bogate surse de vitamina A se gasesc in ficat, unt, frisca,
lapte, branzeturi, smantana, precum si in galbenusul de ou.
Bineinteles cea mai mare cantitate se regaseste in untura de peste unde
impreuna cu vitamina D are o actiune complementara.
Untura de peste se foloseste in hrana copiilor, cu scopul de a stimula
cresterea datorita continutului in vitamina A.
Provitaminele A sau carotenii se gasesc in alimentele de origine
vegetala, cum ar fi: spanac, varza verde, rosii, stevie, urzici, laptuci, caise,
piersici, cirese, patrunjel, morcovi, dovleac., ardei gras, gogosari, banane.
De asemenea macesele si catina sunt foarte cautate pentru continutul lor
bogat de vitamina A.
Vitamina A se extrage din uleiul de ficat de peste, iar carotenii din
morcovi si alte plante. Este usor distrusa la lumina, de razele ultraviolete
si de oxigen.
Spre deosebire de altele, vitamina A rezista la fierbere.
Absorbtie si metabolism:
Absorbtia vitaminei A, are loc la nivelul intestinului subtire, sub
protectia fierului si a acidului folic. Aceasta se face foarte repede si
complet, atingandu-se in maxim 3-5 ore dupa ingestie, fara a fi nevoie de
prezenta bilei.
Spre deosebire de vitamina, provitamina este absorbita numai in
prezenta bilei si a lipazei pancreatice, care favorizeaza transformarea
acesteia in vitamina activa; absorbtia acesteia este in proportie de 10-
25%.
La adulti vitamina A este absorbita total, iar la nou-nascuti aproximativ
doua treimi.
Eliminarea vitaminei A din organism are loc prin degradare la nivelul
intestinului sau in tesuturi.

Rolul vitaminei A:
Fiind un factor important al integritatii foarte multor organe si tesuturi,
vitamina A are o actiune complexa in organism.
Ajuta la reglarea tensiunii arteriale, a somnului, la buna functionare a
organelor vizuale,(este necesara pentru producerea rodopsinei -
pigmentul responsabil de vederea crepusculara si nocturna), la
mentinerea sanatatii mucoaselor, a pielii, a integritatii organelor si a
aparatului respirator. De asemenea, calciul si alte minerale, glucidele si
grasimile sunt metabolizate cu ajutorul vitaminei A.
Vitamina A are efect antioxidant, tine nivelul colesterolului sub control, si
ne ajuta sa stocam grasimi. Protejeaza in acelasi timp mucoasa bucala si
digestiva. Contribuie la dezvoltarea oaselor, sprijina sistemul imunitar si
ne ajuta sa ne vindecam mai rapid in cazul unor infectii sau inflamatii.
Tocmai de aceea, medicii o prescriu in cazurile de rujeola, pentru o
recuperare mai rapida si reducerea riscului unor complicatii.
Acidul retinoic si retinolul sunt folosite medicinal ca tratament de
suprafata pentru acnee si keratosis pilaris. In cosmetica, derivatii vitaminei
A sunt utilizati drept asa-numitele chimicale anti-imbatranire vitamina A
fiind absorbita prin piele crescand rata receptivitatii pielii, dand o crestere
temporara in colagen, astfel determinand o infatisare mai tanara.
Valori normale:
Pentru dezvoltarea normala a organismului, cantitatea necesara de
vitamina A este de 60 U.I./kg in 24 ore. Un adult are nevoie de 5.000 U.I.
in 24 ore, insa, nevoia de vitamina creste in functie de unele stari
fiziologige, cum ar fi: sarcina- 6.000 U.I., lactatie- 8.000 U.I.
La copii cantitatea de vitamina A necesara depinde de varsta, astfel:
copiii sub un an au nevoie de 2.500- 3.000U.I.; de la un an la 7 ani 3.000-
3.500 U.I.; de la 7 la 12 ani 4.000- 4.500 U.I. si de la 15 ani 5.000- 8.000
U.I.
La varstnici cantitatea necesara de vitamina este similara cu cea a
adultului.
Metoda folosită pentru determinarea Vitamina A:
Cromatografie de lichide sub inalta presiune (HPLC).
Pregătirea pacientului pentru Vitamina A:
Sangele venos se recolteaza la minimum 8 ore de la ultima masa; se va
evita consumul de alimente ce contin vitamina A cu 48 ore inaintea
recoltarii pentru pacientii peste 6 luni si cu 24 ore inaintea recoltarii pentru
cei <6 luni.
Riscuri în Vitamina A:
Riscurile efectuarii acestui test sunt minimine si totusi pacientul poate
lesina sau ameti in momentul introducerii acului in vena. De asemenea,
locul in care a fost introdus acul poate sangera ambundent iar ulterior se
poate forma o acumulare de sange, un hematom (vanataie). Persoanele
care sufera de o afectiune ce impiedica coagularea normala a sangelui
trebuie sa-l informeze pe medic pentru a evita eventuale complicatii.

Excesul vitaminei A:
Excesul de vitamina duce la o intoxicatie cronica ce poarta numele de
hiperavitaminoza A. Dozele prea mari de vitamina A se manifesta prin
slabire, dureri la nivelul gambelor, iritabilitate.
In acest caz se recomanda suprimarea tratamentului cu vitamina A
care se inlocuieste cu doze suficiente de vitamina C, K, D, B1, B2
prescrise de catre medic.
 Simptomele si efectele intoxicatiei cu vitamina A:
-Piele uscata;
-Greata;
-Voma;
-Alopecie (caderea parului);
-Ingrosarea pielii;
-Eruptii cutanate;
-Tulburari de vedere;
-Hipercalcemie;
-Demineralizari osoase, osteoporoza;
-Adenopatii;
-Hiperlipidemie;
-Amenoree, menstruatii neregulate;
-Oboseala;
-Dureri de cap;
-Cresterea tensiunii intracraniene;
-Fibroza hepatica (marirea ficatului);
-Carotenul in exces poate determina o colorare portocalie a pielii ce poate
fi confundata cu icterul;

Deficienta vitaminei A:
Daca aportul de vitamina A este insuficient sau absorbtia este
deficitara, organismul se epuizeaza si apare starea de hipoavitaminoza
sau avitaminoza. Lipsa acesteia din alimentatie opreste cresterea,
micsorand totodata rezistenta organismului la actiunea microbilor. De
asemenea, apare si o atrofiere a epidermului, pielea devinenind aspra.
Unghiile sunt mai putin afectate, totusi pot aparea mici striatii transversale
si longitudinale , iar parul devine uscat si friabil.
 Legat de carenta de vitamina A s-a constatat o serie de tulburari
gastrointestinale, aceasta scazand secretia glandelor gastrice in special
de acid clorhidric, pana la achilie.
La nivelul aparatului vizual, lipsa de vitamina daunazeaza formarii
purpurii retiniene si are ca efect lipsa de adaptare a vederii la intuneric,
ceea ce se numeste mictalopie. Datorita acestei lipse se altereaza si
distingerea culorilor cunoscuta sub denumirea de hemeralopie, popular
numindu-se "orbul gainilor".
Prevenirea hipoavitaminozei, se face printr-o ratie alimentara bogata
in vitamina A si provitamina A, tratamentul facandu-se prin administrarea
de preparate medicamentoase de vitamina pe cale orala sau parenterala,
cel mai bun medicament fiind untura de peste.