Sunteți pe pagina 1din 23

Referat la Biochmie : Vitamina C

UMF Carol Davila FMAM - AMG


~ 1 ~



Vitamina

(Acid ascorbic)
Malau Andrada Ioana
Matei Lorelay Bertina
Mitrea Cristian
Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 2 ~

Cuprins:

1. Descoperire si istorie 3
2.1 Plante..5
2.2Animale7
2.3 Sinteza chimica 9
3. Functii in organism.10
4. Necesar zilnic .........................................................................................11
5.Utilizare terapeutica ......12
6.Carenta de vitamina C..13
7.Exces de vitamin C..14
8.Reactii adverse..15
9.Efecte negative....18
10.Studiu clinic.19
11.Bibliografie...22

Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 3 ~


Vitamina C

Reprezinta un antioxidant de exceptie ce contribuie activ la franarea
proceselor degenerative din organism.
Facand parte din grupa vitaminelor hidrosolubile , vitamina c se elimina in cantitati
mari din organism. Organismul uman nu isi poate sintetiza propria vitamina c si tocmai
de aceea trebuie sa si-o procure din alimente sau din alte surse.
Sensibila la lumina, caldura si vapori de apa, vitamina c este necesara in formarea
colagenului, o proteina ce da tarie oaselor, cartilagiilor, muchilor si vaselor de sange si
contribuie la buna mentinere a capilarelor, oaselor si dintilor.
-Descoperire si istorie

Nevoia de a include plante proaspete sau carne crud n alimentaie pentru a preveni
bolile a fost cunoscut nc din antichitate. Popoarele native care triau n zonele marginale au
adugat aceasta n tiina medicinei lor.
De-a lungul istoriei, beneficiile plantelor folosite ca aliment pentru supravieuirea din
asedii i voiaje lungi a fost recomandat de multe autoriti luminate . John Woodall, primul
chirurg numit al Companiei Britanice Indiile de Est, recomanda folosirea de suc de lmie ca
aliment ce previne i vindec scorbutul . Scriitorul olandez Johann Bachstrom din Leyden,
n 1734, a opinat c " scorbutul este datorat doar unei abstinene totale de la alimente vegetale
proaspete i legume; care este i cauza primar a acestei boli."
Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 4 ~

Prima ncercare de a creea o baz tiinific pentru cauza scorbutlui a fost fcut de un
chirurg al unei nave a Marinei Regale Britanice , James Lind. Rezultatele artau fr ndoial
c fructele citrice preveneau scorbutul , abia n 1795 Marina Britanic au adoptat lmile sau
lmile verzi ca elemente standard pe mare.
Cpitanul James Cook demonstrase i dovedise principiul avantajelor alimentelor
proaspete i conservate, precum varza acr, prin cltoriile sale. Pentru aceasta, i-a fost
prezentat o medalie de ctre Amiralitatea Britanic .
La nceputul secolului XX, omul de tiin polonezo-american Casimir Funk a condus
cercetrile n ceea ce privete bolile de deficien, iar n 1912 Funk a dezvoltat conceptul de
vitamine, ca elemente componente ale hranei eseniale sntii.
n 1928, antropologul arctic Vilhjalmur Stefansson a ncercat s demonstreze
teoria sa precum c eschimoii (inuii) sunt capabili s evite scorbutul fr aproape nicio
plant n dieta lor. Acest lucru a fost mereu o ntrebare , pentru c boala i-a lovit pe
exploratorii arctici europeni care supravieuiau cu aceleai diete bogate n carne.
Stefansson a presupus c popoarele native din Arctica i preluau necesarul de
vitamina C din carnea crud sau gtit foarte puin.
ncepnd din februarie 1928, timp de un an, el i un coleg de-al su au trit
avnd ca hran doar carne crud, sub supraveghere medical la Spitalul
Bellevue din New York ; au rmas sntoi.
n 1933-1934, chimitii britanici Sir Walter Norman Haworth i Sir Edmund
Hirst i, independent, polonezul Tadeus Reichstein, au reuit s sintetizeze vitamina,
fiind prima creat articifial. Acest lucru a fcut posibil producerea industrial a
vitaminei C. Haworth a primit n anul 1937 Premiul Nobel pentru Chimie , pentru munca
depus de el. Forma sintetic a vitaminei este identic cu cea natural.
Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 5 ~


-Resurse-
1. Plante
Fructele citrice:
-lmie verde - - lmie - - portocal - - grepfrut -

-tomate- -cartofi-


Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 6 ~

-papaya -broccoli -coacze -cpuni -conopid -spanac -pepene galben

- merioarele - ardeii iui




Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 7 ~

Cantitatea de vitamina C din alimente provenite din plante depind de:
varietatea exact a plantei,
condiiile solului
climatul n care s-a dezvoltat,
perioada de timp dintre recoltare i consumare,
condiiile de pstrare,
metoda de preparare. Gtitul n general, se presupune, distruge vitamina C - vedei seciunea
despre Prepararea alimentelor.
Urmtorul tabel arat abundena relativ a vitaminei C n plante crude. Cantitatea este
exprimat n mg la 100 grame de fruct sau legume:




2. Animale
Majoritatea speciilor de animale i plante i sintetizeaz singure vitamina C. Prin
urmare, nu este o vitamin pentru ele. Sinteza este obinut printr-o secven de pai,
bazai pe enzime, care convertesc glucoza n acid ascorbic. Acest lucru are loc fie
n rinichi, lareptile i pasri, sau n ficat, la mamifere i psri ciripitoare.
Ultima enzim din proces, l-gulonolacton oxidaz, nu poate fi fabricat de
organismele umane deoarece gena care aparine enzimei nu funcioneaz. Pierderea
unei enzime care este important pentru producerea acidului ascorbic a avut loc

Sursa Cantitate
Macese 2000
Ardei iute 80
Broccoli 90
Papaya 60
Portocala 50
Lamiae 40
Sursa Cantitate
Banana 9
Pepeme 8
Avocado 8
Mar 6
Prua 10
Morcov 9
Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 8 ~

frecvent pe scara evoluiei i a afectat majoritatea petilor, multe psri
unii lilieci, porcuorii de Guineea i majoritatea primatelor, incluznd oamenii.
S-a demonstrat c traumele sau rnile consum o cantitate mare
de vitamina C la animale, incluznd oamenii.
Abia n anii 1920 s-a realizat c i unele buci de carne sunt, de asemenea, o
surs de vitamina C. Muchiul i grsimea, care reprezint baza alimentaiei
occidentale moderne, sunt surse slabe. Ca i n cazul fructelor i legumelor, gtitul
micoreaz cantitatea de vitamina C coninut.
Urmtorul tabel arat abundena relativ a vitaminei C n diferite alimente de
origine animal, cantitatea fiind exprimat n mg la 100 grame de aliment:






Aliment Cantitate
Ficat de vitel( crud) 36
Ficat de vita (crud) 31
Scoici (crude) 30
Ficat de porc (crud) 36
Cod roe (prajit) 26
Creier de miel(fiert) 17
Ficat de pasare(prajit) 13
Inima de miel(fripta) 10
Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 9 ~

3. Sintez chimic artificial

Vitamina C este produs din glucoz prin dou metode principale:
Procesul Reichstein : dezvoltat n anii 1930, folosete o singur pre-fermentare,
urmat de o cale pur chimic.

Procesul de fermentaie modern n doi pai este originar din China, dezvoltat n anii
1960, i folosete fermentaia adiional pentru a nlocui parial paii chimici urmtori.
Ambele procese transform n vitamina C aproximativ 60% din glucoza introdus.





Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 10 ~


- Functii in organism

Acidul ascorbic administrat in mod sustinut ajuta la:

Ca participant la hidroxilare
Vitamina C este necesar la producerea de colagen n esutul conjunctiv. Aceste fibre
sunt omniprezente n ntreg organismul, asigurndu-i acestuia o structur stabil, dar
flexibil. Unele esuturi au un procentaj mai ridicat de colagen n coninut, n
special pielea, membranele mucoase, dinii i oasele.

Vitamina C este necesar la sinteza dopaminei, noradrenalinei i adrenalinei n sistemul
nervos sau n glandele suprarenale.

Vitamina C este de asemenea necesar la sintetizarea carnitinei, care este important
n transferul energiei la mitocondriile celulelor.

Este un puternic antioxidant.

Echilibrare a sistemului imunitar, prevenind aparitia astmului si a alergiilor si stimuland
productia de interferon, factor cu proprietati antiinfectioase remarcabile.
Acidul ascorbic accelereaza vindecarea ranilor, regenerarea tesuturilor, participa la
sinteza fibrelor de colagen, a cartilajelor si oaselor, precum si la sinteza hormonilor
cortico-suprarenalieni.
Scade colesterolul sangvin, protejeaza organismul fata de substantele cancerigene si
creste si mentine randamentul fizic.
Vitamina C ajuta absorbtia fierului la nivelul intestinului, creste rezistenta la infectii si
mentine numarul globulelor albe din sange, ofera protectia antioxidanta, prevenind
transformarea nitratilor (din tigari, fum, grasimi, unele legume) in substante cancerigene.
Cauzata de o alimentatie insuficienta, de o malabsorbtie digestiva, de o crestere a
necesitatilor sau eliminare excesiva, carenta apare cel mai des la subiectii varstnici,
alcoolici, suferind de malabsorbtie cronica (doza zilnica recomnadata de vitamina C este
de 60 de mg).

Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 11 ~

-Necesitati-
Vrsta, precum i sexul, spun multe despre nevoile de vitamine si minerale ale
corpului nostru. Chiar dac toat lumea poate beneficia de suplimente
multivitaminice, noi toi avem nevoi specifice, odat ce ajunge la o anumit vrst.
Copiii, adolescentii, femeile i brbaii, toti au nevoi variate de suplimente n anumite
perioade specifice din viaa lor. Tinand cont de aceste sfaturi vom putea sa decidem
mai usor care sunt cele mai importante vitamine si minerale pentru fiecare dintre noi,
inclusiv pentru copiii nostri.
Doza zilnica recomandata (DZR) de vitamina C este de 60 mg pentru un adult,
dar aceste contributii pot fi crescute in mare masura. 1 gram de vitamina C este o
doza buna pentru un sportiv, iar in caz de boala, iar 10-20 grame pe zi pot fi folosite
pentru o vindecare mai rapida bolilor usoare de iarna (raceli).
Doza se mareste la 100mg/zi pentru un fumator, deoarece este considerat ca o
tigara poate consuma pana la 25% din DZR.
Nevoile de acid ascorbic sunt crescute in mod semnificativ la sportivi.
De asemenea, se recomanda sa se creasca aportul (prin alimentatie si
suplimentare) la 500 mg sau 1 g / zi la adulti (250 pana la 500 mg / zi la copii), in
timpul infectiilor, stresului sau obosealii fizice si mentale, dar, de asemenea, pentru
vindecarea mai rapida a racelii.
Cresterea dozei de vitamina C va poate ajuta sa evitati bolile minore de iarna.
Varsta DZR de vitamina C
De la nastere la 1 an 30-35 mg
1 la 3 ani 40 la 45 mg
3 ani la 15 ani 45 pana la 60 mg
Femei 60 mg
Barbati de 60 mg
Femei gravide 80 mg
Femei care alapteaza 95 mg
Fumatori 100 pana la 200 mg
Sportivi 800-1000 mg


Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 12 ~

-Utilizare terapeutica-

In caz de boala usoara, utilizarea vitaminei C in doze mari (10 la 20g / zi, timp de
mai multe zile) poate ajuta corpul sa scape de aceasta boala mai repede.
Pentru a face acest lucru, se va creste doza pana cand veti avea efectul nedorit
de scaun lichid, un semn ca organismul este saturat. Apoi doza se reduce la
cateva grame in ziua urmatoare, astfel incat sa se stopeze efectele secundare.
Recomandarile spun ca este esential sa se consume cel putin cinci fructe si
legume pe zi, ceea ce corespunde la un aport mediu zilnic de 200 mg de
vitamina C.
Administrarea de vitamina C este prescris pe cale orala n tratamentul
carenelor corespunztoare, al strilor de oboseal, al unor tulburri capilare i
venoase, iar pe cale intravenoas n caz de methemoglobinemie .





Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 13 ~

-Carenta de vitamina C-
Un deficit de vitamina C poate avea repercusiuni grave asupra sanatatii, ceea
ce poate duce la deces. Scorbutul este o boala grava cauzata de lipsa de vitamina
C. Pentru a preveni aceasta boala, este necesar sa se consume cel putin 10 mg de
vitamina C pe zi.
La sugari, carentele au fost observate numai la cei care sunt alimentati cu lapte
artificial pasteurizat (pasteurizarea distruge vitamina C) sau fainoase fara vitamine.
La adulti, simptomele s-au observat dupa cateva luni de alimentatie formata
exclusiv din produse conservate, fara aporturi de legume proaspete in dieta.
O hipovitaminoza C se manifesta prin prin:
- Afectiuni ale pielii, cicatrizare lenta.
- O dentitie defectuoasa, cu gingivita congestiva sau hemoragica.
- O crestere osoasa slaba.
- Anemie cu oboseala extrema.
- Cresterea reactiei la diverse infectii (bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti).
- Lipsa poftei de mancare si totodata pierderea in greutate.
- Dureri de cap puternice, tulburari de somn.
- Palpitatii cardiace.
- Un deficit de concentrare, lipsa de diligenta.
- O anumita iritabilitate sau depresie.
- Probleme la formarea de ciment intercelular.


Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 14 ~

-Excesul de vitamin C-

Vitamina C nu este stocata in organism, de aceea riscurile de sanatate sunt
foarte mici. Chiar si doze de cateva zeci de ori mai mari decat DZR, vitamina C
nu are nici un efect negativ asupra majoritatii oamenilor.
Eliminarea excesului de vitamina C din organism se face prin urina, astfel incat
nu exista efecte secundare decat foarte putine, deoarece aceasta vitamina nu
este stocata de organism.
La doze mari, de peste 1 g / zi, exista o posibilitate de simptome digestive (arsuri
la stomac, diaree), tulburari urinare (formarea de calciu oxalat de piatra, acid uric
si cistina).
Luand doze mari (de 10 ori necesarul zilnic de vitamina C si de pana la 150 de
ori), la unele persoane pot sa apara probleme ca diareea, cresterea mobilizarii
de minerale osoase, o crestere a coagularii, cresterea concentratiei de acid uric,
o criza de guta, formarea de pietre la rinichi.



Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 15 ~

-Reactii adverse-
Efectul diuretic
Dup cum probabil tii, sau dac nu tii aflai acum, vitamina C este o vitamin
hidrosolubil, ceea ce nseamn c se dizolv n ap, deci se elimin pe cale urinar. Aadar,
prea mult vitamina C poate aciona ca un diuretic. De aceea, atunci cnd lum suplimente cu
vitamina C trebuie s consumm o cantitate suficient de lichide pentru a menine corpul
hidratat.
Pietre la rinichi
n organism vitamina C se metabolizeaz rezultnd o substan cunoscut sub denumirea
de oxalat. O parte din acest oxalat format este eliminat din organism pe cale urinar. Dac
cantitatea de oxalat este prea mare (de la prea mult vitamina C) acesta rmne n rinichi
formnd cunoscutele pietre la rinichi, care n unele cazuri sunt foarte dureroase i pot crea
complicaii serioase ce necesit intervenii chirurgicale.
Probleme gastro-intestinale
Sunt dureroase i pot crea complicaii serioase ce necesit intervenii chirurgicale.
Vitamina C poate crete cantitatea de aluminiu i fier din intestin fapt ce poate duce la dureri
de stomac, crampe abdominale, gaze, diaree, grea, vom sau constipaie. Complicaiile
gastro-intestinale sunt datorate i efectului osmotic produs de vitamina C, care face ca n
intestin s se absoarb mai mult ap, fapt ce poate perturba funcia tractului intestinal.
Reaciile gastro-intestinale apar de obicei la persoanele ce iau mai mult de 2000 mg/zi, dar
s-au raportat cazuri i atunci cnd cantitatea de vitamina C a fost mai mic de 1000 mg/zi.
Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 16 ~

Migrene i dureri de cap
Din fericire acestea au fost raportate doar la 1% din pacieni i la o doz de 6000 mg/zi. Dar,
sunt cazuri cnd unele persoane ajung s depeasc aceast cantitate. De obicei durerile de
cap sunt nsoite de ameeli, iar n literatur se vorbete chiar i de stri de lein.
Aceste reacii adverse sunt mai frecvente la pacienii tratai de cancer. Lor li se
administreaz cantiti uriae de vitamina C, ca urmare prezint astfel de simptome. Probabil
ntr-un viitor articol voi vorbi i despre tratarea cancerului cu vitamina C. Exist i aa ceva n
literatura de specialitate.
Hemocromatoza
Hemocromatoza este o afeciune n care fierul se depune n toate esuturile organismului.
Dup cum tim vitamina C favorizeaz absorbia fierului. Prea mult vitamina C poate, n teorie,
s duc la absorbia unei cantiti mari de fier cauznd hemocromatoz. Cei de la IThyroid.com
afirm c supradozajul de vitamina C este periculos doar pentru persoanele care sunt
predispuse la hemocromatoz.
Daune oxidative
Unul dintre principalele beneficii ale vitaminei C este efectul antioxidant puternic, fapt ce
ajut la neutralizarea radicalilor liberi din organism. Dei vitamina C este n mod cert un
antioxidant, n unele experimente de laborator, concentraii mari de vitamina C au dus la
formarea de radicali liberi duntori pentru celule. Cu toate acestea, condiiile n care aceste
experimente de laborator au fost efectuate au fost foarte diferite de condiiile din interiorul
organismelor vii. Nu a fost demonstrat faptul c ntr-un organism viu vitamina C poate provoca
daune oxidative.
Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 17 ~

Interaciuni cu unele boli
Vitamina C poate provoca reacii adverse suplimentare la persoanele cu anumite boli, cum
ar fi: diabetul zaharat, cancer, siclemie, tulburri metabolice ale fierului sau deficit de G6-PDH
(glucozo-6-fosfat degidrogenaz).
Vitamina C poate interaciona cu unele medicamente, cum ar fi: antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS). Aceasta pot cauza deficit de vitamina C n organism.
Deoarece vitamina C favorizeaz absorbia de fier i aluminiu, se pot agrava efectele
secundare ale unor medicamente, cum ar fi antiacidele (conin sruri aluminiu).










Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 18 ~

-Efecte negative-

O prim grij o reprezint persoanele cu tulburri de metabolism al fierului,
incluznd hematocromatoza. Vitamina C crete absorbia de fier. Dac bolnavii
de hiperabsorbie de fier inger doze de vitamina C de ordinul gramelor, aceasta
poate nruti tulburarea lor, din cauza absorbiei mrite.
Niveluri insuficiente de enzima Glucoz-6-fosfat dehidrogenaz (G6PD), o
tulburare genetic, poate predispune unii indivizi la anemie hemolitic dup
ingerarea unor substane oxidante prezente n alimentaie sau medicamente.
Aceasta include i doze mari, repetate, intravenoase sau orale de vitamina C..








Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 19 ~

-Studiu clinic-

Numeroase studii clinice au aratat ca doze mari de vitamina C, administrate pe
cale intravenoas i oral, pot ameliora simptomele si prelungi durata de viata la
pacientii cu cancer.La concentraii de peste 1000 micromol / L vitamina C este toxica
pentru celulele canceroase, nu si pentru celulele normale.
Am gasit 3 cazuri, bine documentate, de cancer avansat, confirmate
histopatologic, n care pacienii au avut o mare supravieuire dup administrarea
intravenoas cu doze mari de vitamina C. Avnd n vedere constatrile recente, aceste
cazuri indic faptul c rolul vitaminei C n tratamentul cancerului ar trebui s fie
reevaluat.


CAZURILE:

1) O femeie de 51 de ani a fost descoperita n august 1995 cu o tumoare la rinichi,
carcinom cu celule renale 9 cm in diametru, cu tromb extins n vena renal. Rezultate
obinute prin radiografia toracica au fost normale, i nu exista nici o dovada a bolii
metastatice.
n martie 1996 o scanare CT confirma metastazarea. Pacienta a refuzat tratamentul
cancerului convenional i a ales a primi doze mari de vitamina C administrat
intravenos, 65 g de dou ori pe sptmn, ncepnd cu luna octombrie 1996 i n
continuare timp de 10 luni. Ea a folosit, de asemenea, alte terapii alternative: extract de
proteine timus, N-acetilcisteina, niacinamida i extract de tiroida ntregi.
n iunie 1997 rezultatele radiografiei toracice au fost normale.
n octombrie 2001 o nou mas 3,5 cm n diametru, in plamanul drept a fost detectata
la radiografie. Pacienta a optat iar pentru terapia cu vitamina C intravenoasa.
Masa pulmonara a rmas insa constant n dimensiune si a crescut ulterior la 4 cm. (
octombrie 2002). Ea a murit la scurt timp dup aceea cu diagnostic de cancer pulmonar
si nu recurent sau metastatic.
Acest caz descrie regresia pulmonara a cancerului renal metastatic, la un pacient care
a primit doze mari, intravenoase, de vitamina C. Regresia spontan a fost descrisa in
cancerul cu celule renale, dar este rara, a aprut la mai puin de 1% din cazuri. Aici,
boala metastatic a aparut la cateva luni dupa nefrectomie , regresiv, nu ca rspuns la
ea. De asemenea, cancerul primar a fost de gradul III / IVi a implicat vena renal,
factorii asociai cu un prognostic extrem de nefavorabil.
! De subliniat ca, la mai mult de 4 ani de la ntreruperea tratamentului intravenos cu
vitamina C cancerul cu celule renale era n remisie complet. Ulterior, un alt cancer
primar, pulmonar, cu celule mici a fost diagnosticat la aceasta pacienta, care fuma
foarte mult. Cel de-al doilea tip de cancer nu a raspuns la terapia cu doze mari de
vitamina C. Din istoricul clinic, se pare ca tumoarea a rmas la o dimensiune constanta
pentru mai multe luni i, probabil, a progresat ncet pn la moartea pacientei.

Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 20 ~

2) Un brbat de 49 de ani, n 1996, a fost gsit la cistoscopie cu o tumoare primar a
vezicii urinare si cu tumori multiple prin satelit prelungite 2-3 cm n jurul acesteia. A fost
efectuata rezectia tumorii primare i a sateliilor din jurul tumorii, pn la musculara
aparent normal. Pacientul a refuzat chimioterapia sistemic sau intravezicala si
radioterapia, n schimb a ales terapia intravenoas cu vitamina C. El a primit 30 g de
vitamina C de dou ori pe sptmn timp de 3 luni, urmate de 30 g, o dat la 1-2 luni
timp de 4 ani, intercalate cu perioade de 1-2 luni n cursul creia a avut perfuzii mai
frecvente. La 9 ani dup diagnostic, pacientul era n stare bun de sntate, cu nici un
simptom de recurenta sau metastaza. Pacientul a folosit urmtoarele suplimente:
extract de botanica, sulfat de condroitina, crom picolinate, in ulei, sulfat de glucozamina,
-acid lipoic, Lactobacillus acidophilus si L. rhamnosus i seleniu.

3) O pacienta de 66 de ani a fost depistata, n ianuarie 1995, cu o mas mare la nivelul
L4-5, cu dovezi de extindere in muschii paravertebrali posteriori i invazia osului.
Rezultate obinute la radiografia toracic au fost normale. Pacienta a fost de acord cu 5
sptmni de radioterapie locala insa a refuzat chimioterapia, alegand s primeasc
vitamina C intravenos. Ea a primit 15 g de vitamina C de dou ori pe sptmn, timp
de aproape 2 luni, 15 g o dat pe sptmn timp de aproximativ 7 luni, i apoi 15 g o
dat la fiecare 2-3 luni pentru aproximativ 1 an. Acest lucru a nceput la mijlocul lunii
ianuarie 1995, concomitent cu radioterapia.
. Dou sptmni mai trziu, la nceputul lunii februarie 1995, au rmas palpabili noduli
ganglionari cat i un nod limfatic de col uterin de 1 cm n diametru.
De asemenea se evidentiau noduli limfatici stnga, supraclavicular, mai mari de 1 cm.
Pacienta a continuat tratamentul cu vitaminac C intravenos.
. Trei sptmni mai trziu ganglionii limfatici supraclaviculari i de col uterin nu mai
erau palpabili, nodulul axilar stnga a disprut, i nodul axilar drept a scazut in marime
la mai puin de 1 cm.
. Dup nc 3 sptmni, la mijlocul lunii martie 1995, nu mai exista nici limfadenopatie
n gt i nu limfadenopatie axilar palpabil. La sfritul lunii aprilie 1995 un nou nodul de
col uterin a fost detectat iar histopatologic a fost la fel cu tumora original. Pacienta a
refuzat din nou chimioterapia i-a continuat tratamentul cu vitamina C intravenos.
. Patru luni mai trziu, n octombrie 1995, un singur nod drept submandibular era
palpabil, dar supraclavicular i toate celelalte zone, inclusiv axilla, nu existau ganglioni
limfatici palpabili. Terapia cu vitamina C intravenoasa a continuat pana la sfarsitul lunii
decembrie 1996, moment n care pacienta era sanatoasa fara nici un semn clinic de
limfom. Ea are o sntate normal la 10 ani de la diagnostic desi niciodat nu au primit
chimioterapie. A utilizat suplimentar: -caroten, bioflavonoide, condroitin sulfat,
coenzima Q10, dehidroepiandrosteron, un supliment de vitamina multiple, N-
acetilcisteina, un supliment de botanica i comprimate bismut. Acest caz, este
neobinuit prin faptul c pacientul a refuzat chimioterapie, care ar fi putut produce o
remisiune pe termen lung.




Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 21 ~

Cu toate acestea, dei nu ofer motive pentru susinerea terapiei intravenoase
cu vitamina C ca un real tratament de cancer, aceste cazuri sustin plauzibilitatea clinic
a noiunii c vitamina C administrata intravenos ar putea avea efecte asupra cancerului,
in anumite circumstante.
Acidul ascorbic se pare ca ucide selectiv unele celule canceroase, dar nu celulele
normale, prin generarea de hidrogen peroxide. Moartea este mediat exclusiv de
ascorbat extracelular, la concentratii farmacologice care pot fi atinse doar prin
administrarea intravenoas.
Vitamina C poate servi ca un pro-medicament pentru livrare peroxid de hidrogen la
nivelul tesuturilor extravascular, dar fr prezena de peroxid de hidrogen in sange.

ATENTIE: Vitamina C reduce efectele medicamentelor impotriva
cancerului!

Suplimentele de vitamina C reduc drastic eficienta terapeutica a mai multor
medicamente administrate impotriva cancerului. Efecte similare se pot manifesta si in
cazul pacientilor umani, sustin autorii acestui studiu publicat in revista Cancer
Research.
''Suplimentele de vitamina C pot diminua capacitatea pacientilor de a raspunde pozitiv
la diferite terapii oncologice'', explica Dr Mark Heaney de la centrul oncologic Memorial
Sloan-Kettering din New York, coordonatorul acestui studiu.
Acesti cercetatori au fost surprinsi sa constate ca toate tratamentele oncologice testate,
printre care si tratamentul cu Gleevec, un medicament folosit frecvent impotriva unor
forme de leucemie, nu au mai fost la fel de eficiente pe celulele pre-tratate cu vitamina
C, fata de celulele care nu au fost expuse la actiunea acidului dehidroascorbic. Astfel
medicamentele folosite au distrus cu pana la 70% mai putine celule canceroase tratate
cu vitamina C decat in cazul celulelor canceroase ce nu au fost tratate. In cea de-a
doua etapa a studiului, cercetatorii au grefat celulele canceroase pe cobai si au
constatat ca tumorile se dezvolta mai rapid in cazul celulelor tratate cu vitamina C.
Recomandarea de suplimente de vitamina C in cazul bolnavilor de cancer este
foarte controversata. Anumite studii sustin ca, avand in vedere faptul ca vitamina C este
un antioxidant, ea ar putea avea efecte benefice impotriva cancerului. Insa anumite
medicamente utilizate in chemoterapie produc radicali liberi care pot bloca moleculele
de oxigen, fapt ce produce reactii destructive intre alte molecule, conducand la moartea
celulei canceroase. Conform autorilor acestui ultim studiu, vitamina C pare sa
neutralizeze efectele destructive ale radicalilor liberi asupra mitocondriei (centrala de
nergie celulara responsabila cu transformarea nutrimentelor in energie prin procese de
oxidare) celulelor canceroase, care astfel raman in viata, in pofida tratamentului prin
chemoterapie. Aceste rezultate sunt insa contradictorii, fiind nevoie de noi teste pentru
a fi confirmate.
Cercetatori de la Institutul national american pentru sanatate (NIH), anuntau in
luna august ca injectarea unor doze mari de vitamina C direct in tesutul tumoral, duce la
stoparea cu 50% a cresterii tumorilor. Si acest studiu a fost realizat tot pe cobai.
Presupusele efecte anticancerigene ale vitaminei C au fost puse pe seama formarii de
apa oxigenata (peroxid de hidrogen) in fluidul din jurul tesutului tumoral.
Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 22 ~


- BIBLIOGRAFIE-

http://www.farmacistul.com/vitamina-c-reactii-adverse/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_C#Sintez.C4.83_chimic.C4.83_artificial.C4.83
http://realtratamentcancer.blogspot.ro/p/vitamina-c-tratament-sau-iluzie.html (studiu clinic)
Pauling, Linus (1986) Cum s trieti mai mult i s te simi mai bine
Thomas Levy (septembrie 2002) Vitamina C, Boli infecioase i toxine




Referat la Biochmie : Vitamina C
UMF Carol Davila FMAM - AMG
~ 23 ~