organice necesare în cantități mici pentru ca organismul să fie sănătos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obținute din alimentație. • Vitamina A este o vitamină liposolubilă obţinută din 2 clase de compuşi: vitamina A naturală preformată (retinolul şi compuşii săi) şi precursorii de vitamina A (betacarotenul şi compuşii înrudiţi Structură chimică Aşa cum se poate observa din structură, retinolul este derivat din izopren și are ca grupă funcțională un hidroxil. Prima sinteză completă a acestui compus a fost găsită de David Adriaan van Dorp și Jozef Ferdinand Arens în 1947. Deficientul de vitamina A • apare într-o dietă săracă în produse lactate şi vegetale sau în sindroame de malabsorbţie. Acesta reprezintă principala cauză de orbire datorată distrugerii corneei în ţările subdezvoltate din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est. Printre manifestările carenţei de vitamina A se numără modificări degenerative ale ochilor (xeroftalmie) şi ale pielii (descuamări). • Primul semn al deficitului de vitamina A este hemeralopia (pierderea acuitătii vizuale în lumina slabă). Excesul de vitamina A • poate fi toxic la persoanele tratate timp îndelungat cu suplimente alimentare ce conţin vitamina A. Manifestările intoxicaţiei cu vitamina A sunt diverse: piele uscată, vomă, alopecie, hipercalcemie, demineralizări osoase, adenopatii, hiperlipidemie, amenoree, creşterea tensiunii intracraniene cu edem papilar (manifestări de pseudotumor cerebri), fibroză hepatică cu hipertensiune portală. • Carotenul în exces poate determina o colorare portocalie a pielii ce poate fi confundată cu icterul. Toate manifestările intoxicaţiei cu vitamina A sunt reversibile după încetarea aportului excesiv. Produse • Cele mai bogate surse de vitamina A sunt: ficatul şi organele în general, lactatele, gălbenuşul de ou, fructe şi legume verzi (broccoli, spanac), galbene (pepene galben, cartofi), portocalii (morcovi) şi roşii (ardei gras, roşii).