Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 1 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

Aprobat
la şedinţa catedrei Chimie farmaceutică şi
toxicologică
Proces-verbal № _9_ din 18.02.2022_
Şef de catedră, dr.hab.şt.farm., profesor universitar

___________________Valica Vladimir

NOȚIUNI DE INTERACȚIUNI ALIMENT-MEDICAMENT ȘI SUPLIMENT

ALIMENTAR-MEDICAMENT; MANAGEMENTUL INTERACȚIUNILOR LA
NIVEL DE FARMACIE.
Indicaţie metodică pentru studenţii anului III

Autorii: Livia Uncu, Vladilena Gandacov

Chișinău 2022
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 2 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

INTRODUCERE
Această temă include noțiuni de interacțiuni aliment- medicament și supliment
alimentar-medicament, precum și managementul interacțiunilor la nivel de farmacie.
Importanţa studierii acestei teme se determină prin aceea, că le dă posibilitatea studenților:

1. de a analiza rolul selectării unui regim alimentar corect în timpul prescrierii și eliberării
preparatelor medicamentoase;
2. de a înțele potențialele riscuri de interacțiuni între alimente și medicamente și/sau
suplimente alimentare și medicamente;
3. de a oferi recomandări corespunzătoare în procesul de consiliere a pacientului cu scopul
prevenirii interacțiunilor cu impact negativ asupra terapiei medicamentoase și sănătății.
Astfel, studierea interacțiunilor aliment - medicament și supliment alimentar-
medicament, precum și managementului interacțiunilor la nivel de farmacie permit
ridicarea nivelului profesional al viitorilor farmacişti în vederea obținerii competențelor în
domeniul profesional.
Scopuri determinate
1. De a se familiariza cu noțiunile generale de interacțiuni între alimente, medicamente și
suplimente alimentare;
2. De a face cunoștință cu etapele de parcurgere a medicamentului la nivelul cărora pot
apărea interacțiuni aliment-medicament;
3. De a aplica cunoștițele obținute prin prevenirea și depistarea potențialelor interacțiuni
nutrient-medicament la nivel de farmacie.
Planul studierii temei
Pentru studierea temei se acordă 1 lucrare practică cu 2 ore academice.
Planul lucrării practice
- Controlul şi corecţia însuşirii materialului după subiectele pentru pregătirea de sine
stătătoare.
- Lucrul practic al studenţilor.
- Recapitulare.
Subiectele pentru pregătirea de sine stătătoare
1. Caracteristica generală a interacțiunilor medicament-aliment, cu evidențierea
riscurilor și factorilor ce determină gradul de interacțiune dintre alimente și
medicamente.
2. Descrierea mecanismelor de interacțiune posibile la administrarea concomitentă
a medicamentelor cu produsele lactate, alimente cu conținut înalt de potasiu,
acizi grași, vitamina K, proeine, fibre alimentare etc.
3. Descrierea principalelor categorii de suplimente alimentare ce pot determina
anumite interacțiuni, fiind asociate cu terapia medicamentoasă.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 3 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

MATERIAL INFORMATIV

Alimentația este una dintre cele mai importante componente ale unui stil de viață sănătos.
Prin acest fapt se evidențiază și rolul său în profilaxia anumitor afecțiuni, precum și prevenirea
complicații în cazul unor maladii cronice. În acest sens, consumul de alimente naturale și
suplimente alimentare a crescut în ultimele decenii fapt ce poate determina potențialele
interacțiuni dintre produsele alimentare și medicamente, în special la pacienții aflați în terapie
cronică.
Interacțiune aliment-medicament: un termen larg care include interacțiunile
medicament-nutrient și efectul medicației asupra stării nutriționale. Astfel, această interacțiune
presupune modificarea farmacodinamicii sau farmacocineticii unui medicament, a unui
element nutrițional sau rezultatul afectării stării nutriționale ca urmare a administrării
medicamentului.
Interacțiunea aliment-medicament este consecința unei reacții fizice, chimice sau fiziologice
între un medicament și aliment sau medicament și nutrient din componența unui produs
alimentar sau supliment alimentar.
Medicamentul administrat per os parcurge sistemul digestiv în același mod ca
alimentele și plantele consumate pe cale orală. Când medicamentele și anumite alimente sunt
luate în același timp, acestea pot interacționa astfel încât să scadă eficacitatea medicamentului
ingerat sau să reducă absorbția: interacțiunile dintre alimente și medicamente sunt frecvent
determinate de formarea compușilor complecși cu componentele alimentare. Pe lângă acest
fapt, răspunsul fiziologic la aportul alimentar, în special la nivel de secreție de acid gastric,
poate reduce sau crește biodisponibilitatea anumitor medicamente.
Interacțiunile aliment-medicament pot avea următoarele consecințe negative:
• Scăderea efectului terapeutic al medicamentului.
• Crește riscul apariției reacțiilor adverse menționate.
• Determină un nou efect secundar.
Există patru etape de parcurgere a medicamentului administrat pe cale orală:
• Etapa 1: Dezintegrarea formei farmaceutice administrate și dizolvarea conținutului ei
în mediul fie gastric, fie intestinal.
• Etapa 2: Medicamentul este absorbit în circuitul sanguin și transportat la locul de
acțiune.
• Etapa 3: Organismul răspunde la medicament, iar medicamentul își îndeplinește
funcția.
• Etapa 4: Medicamentul este excretat din organism fie prin rinichi, ficat sau ambele
căi.
Factori care afectează gradul de interacțiune dintre alimente și medicamente:
Impactul interacțiunilor între alimente și medicamente depinde de o varietate de factori care
intervin, cum ar fi:
• Doza de medicament
• Vârstă
• Statusul nutrițional
• Afecțiunile preexistente
• Frecvența administrării medicamentului

Mecanismele de interacțiune medicament-aliment și medicament-nutrient:

1. Produse lactate + medicament:
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 4 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

În cazul terapiei cu fluorochinolone (ex. ciprofloxacina, norfloxacina), tetracicline sau

bisfosponați (ex. alendronat, risedronat, ibadronat) asocierea cu produse lactate precum
brânza, iaurtul, laptele este contraindicată, datorită coținutului de cationi polivalenți (calciu)
care duc la formarea de compuși complecși și, respectiv, reduc absorbția și eficacitatea
terapeutică a medicamentului.
Atenționare: Pentru a evita această interacțiune, produsele lactate bogate în calciu și
suplimentele de calciu trebuie luate cu 2 ore înainte sau cu șase ore după administrarea
medicamentului.
2. Alimente bogate în potasiu:
Surse: banane, spanac, măr, struguri, dovlecei, roșii etc.

Tabelul 1 : Interacțiuni între medicamente și alimente bogate în potasiu și mecanismul

acestora.
Alimente Medicamente Mecanism Consecința
Alimente IECA (lisinopril, etc.), blocantele • Scăderea nivelului de Hiperkalemie
bogate în receptorilor de angiotensină aldosteron
potasiu (losartan, etc.) Inhibitori direcți ai • Creșterea retenției de
reninei (aliskiren) sau diuretice care potasiu
economisesc potasiu (spironolactona,
etc.)
Digoxina • Creșterea nivelului de Reducerea
potasiu activității
terapeutice

Atenționare: În timpul terapiei cu medicamentele sus menționate se evită alimentele bogate în

potasiu, suplimentele cu conținut de potasiu și plantele, precum păpădia și lemnul dulce.

3. Alimente bogate în vitamina K:

Warfarina blochează reutilizarea vitaminei K în ficat.

Figura1. Formula generală de structură a vitaminei K.

Vitamina K este vitală pentru formarea factorilor de coagulare II, VII, IX și X, precum și a
proteinelor anticoagulante C și S.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 5 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

Figura 2. Interacțiunea dintre warfarină și vitamina K.

După schema prezentată mai sus, se observă modul în care warfarina, interacționând cu
enzima reductaza din ciclul vitaminei K, determină blocarea convertirii vitaminei K oxidate în
forma redusă(activă). Acest lucru înseamnă, la rândul său, că și cantitatea de vitamina K
redusă va scădea. Transformarea precursorului protrombinei (Factor II) în protrombina
biologic activă necesită forma redusă a vitaminei K. Prin urmare, dacă cantitatea de vitamina
K redusă este scăzută, protrombina activă biologic nu se va forma, iar procesul de coagulare
va fi inhibat, respectiv va crește riscul de hemoragie.

Atenționare: creșterea sau scăderea bruscă a aportului de alimente bogate în vitamina K poate
modifica răspunsul warfarinei. Aceste surse includ: suplimente pe bază de vitamina K,
alimente precum ficatul de vită, varză, broccoli, verdeață, spanac, varza de Bruxelles, ceaiul
verde, legumele cu frunze verzi.

4. Alimente cu conținut de acizi grași omega-3

Surse: scrumbie, ton, somon, hering etc.

Interacțiunea cu medicamente anticoagulante/antiagregante plachetare (Aspirina, Clopidrogel,

Ticlopidina, Dipiridamol, Alteplace, Daltiparina, Enoxaparina, Heparina, Warfarina si altele).
Acizii grasi Omega-3 reactioneaza cu anticoagulantele si potențeaza efectele anticoagulante,
crescând riscul de sângerare.

Atenționare: Se recomandă consultarea neapărată a medicului în cazul prezenței semnelor ca

sângerări sau edeme neobișnuite, vărsături, sânge în urină sau scaune, amețeli, slăbiciune în
timpul tratamentului cu aceste medicamente.

5. Interacțiunea alimentelor bogate în proteine

Surse: pește, pui, ouă, fasole, nuci etc.

Influenţa proteinelor (dietă proteică) afecteză trei aspecte: a) scăderea biotransformării –

supradozare; b) scăderea toxicităţii (efect pozitiv); c) scăderea metabolizării.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 6 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

Tabelul 2: Exemple de medicamente luate cu lianți de proteine și mecanismul acestora.

Alimente Medicamente Mecanism Consecința
Alimente BETA-BLOCANTE: • Absorbția mărită a propranololului. Bradicardie,
bogate în Metoprolol •Crește biodisponibilitatea. Hipotensiune,
proteine Propranolol Bronhoconstricție.
Carbidopa • Scade concentrația și eficacitatea. Bradicardie,
Levodopa Hipotensiune,
Teofilina Bronhoconstricție

Atenționare: Reducerea bruscă a administrării medicamentelor beta-blocante poate provoca

reacții precum dureri în piept, bătăi neregulate ale inimii sau atac de cord. De evitat aportul
exagerat de alimente bogate în proteine în această perioadă pentru a preveni afectarea stării
generale.

6. Alimente bogate în fibre:

Surse: Bucăți de nucă de cocos, stafide, brioșe cu tărâțe, mazăre verde, fasole)
Asocierea fibrelor alimentare cu medicamentele indicate în tratamentul depresiei, diabetului,
dislipidemiei, hipertiroidismului și diverse afecțiuni poate diminua eficacitatea terapeutică
prin scăderea asorbției medicamentoase.

Atenționare: Evitarea ingerării alimentelor bogate în fibre concomitent cu medicamentele sau

de a administra medicamentele cu 1 oră înainte sau cu 2 ore după consumul fibrelor
alimentare.

7. Alcoolul
Alcoolul afectează o serie de procese în organism și interacționează cu multe medicamente,
afectând atât farmacocinetica, cât și farmacodinamica acestora.

Interacțiuni: Alcoolul interacționează cu aproape toate medicamentele, în special cu

antidepresive și medicamantele care acționează la nivelul creierului și sistemului nervos
central. Consumul de alcool cu metranidazol poate provoca înroșirea feței, dureri de cap,
palpitații, greață și vărsături. Este bine cunoscut faptul că alcoolul sporește semnificativ
efectul unor medicamente precum clonidina. Ducând, într-o combinație similară, la o scădere
bruscă a tensiunii arteriale, care deseori are sfârșit letal.
Rolul farmacistului fiind de a preveni astfel de interacțiuni.

Tabelul 3: Medicamentele luate cu alcool și efectele lor adverse

Medicamente consumate cu alcool Consecințe
Metronidazol Înroșirea feței, dureri de cap, palpitații, greață și
vărsături.
Paracetamol Crește hepatotoxicitatea.
AINSs: Crește riscul de hemoragie gastrointestinală.
Aspirina
Celecoxib
Diclofenac
Ibuprofen
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 7 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

Ketoprofen
Naproxen

Atenționare: Evitarea consumului de băuturi alcoolice în timpul administrării medicamentelor,

pentru a reduce efectele toxice ale acestuia și asigurarea unei terapii eficiente.

8. Sucuri
Datorită compoziției sale variate, sucurile nu sunt recomandate de a fi combinate cu
medicamentele.
Este important de a menționa că sucul de merișor nu este compatibil cu anticoagulantele,
deoarece prin creșterea acțiunii farmacologice, crește și riscul de hemoragii interne. Toate
sucurile de citrice nu trebuie consumate împreună cu aspirina, deoarece aceasta provoacă
iritații severe ale mucoasei gastrice.
Sucul de grepfrut
Principalul mecanism de interacțiune dintre grapefruit și medicamente este inactivarea
enzimei CYP 3A4, din familia citocrom P450, care este implicată în metabolismul multor
medicamente. Enzima este localizată în epiteliul intestinului subțire și gros, precum și în ficat.
Inactivarea CYP 3A4 de către sucul de grepfrut are loc predominant în intestinul subțire; cu
toate acestea, atunci când grepfrutul este consumat în cantități mari, activitatea CYP 3A4
poate fi redusă și în ficat. Inactivarea enzimatică crește biodisponibilitatea anumitor
medicamente și concentrația acestora în sânge, ceea ce poate duce la simptome de supradozaj.
Agenții de inactivare din grapefruit sunt furanocumarinele, precum și flavonoidul naringin și
metabolitul său naringenina, bergamotina și alte componente.
Medicamentele ce pot fi afectate de astfel de interacțiune includ unele blocante ale
canalelor de calciu, blocante β-adrenergice, analgezice, corticosteroizi, estrogeni,
benzodiazepine, statine, antibiotice, antivirale (inclusiv cele utilizate pentru infecția cu HIV),
medicamente antitumorale, antialergice, psihotrope și alte medicamente.
Atenționare: acțiunea componentelor din sucul de grapefrut durează și până la 72 ore,
motiv pentru care impune sistarea administrării de suc, fruct sau supliment alimentar ce conțin
extracte din acestea cu cel puțin 3 zile înainte de începerea tratamentului medicamentos. Și
este contraindicat de a consuma acest fruct în perioadele de tratament.

Interacțiunile dintre suplimentele nutritive și medicamente conduc adesea la

pierderea eficacității terapeutice și/sau la creșterea toxicității. O bună înțelegere a
mecanismelor de interacțiune dintre medicamente și principiile active din suplimente
alimentare este esențială pentru evaluarea clinică a riscurilor și este vitală pentru practicienii
din domeniul sănătății (medici, farmaciști) pentru a se asigura că utilizarea plantelor este
sigură pentru pacient.
În ciuda utilizării lor pe scară largă, riscurile asocierii suplimentelor nutritive cu
medicamentele sunt greu de înţeles de către consumatori, deoarece aceștia se ghidează după
premisa conform căreia ceea ce este natural este sigur.
Suplimente cu Potasiu: Deși majoritatea pacienților, care iau suplimente cu potasiu,
primesc acest mineral sub formă de produs pe bază de rețetă, unele produse fără prescripție
medicală conțin potasiu. Orice medicament care crește nivelul de potasiu din organism are
potențialul de a interacționa cu potasiul suplimentar. Pacienții trebuie să fie precauți atunci
când iau potasiu suplimentar dacă iau oricare dintre următoarele medicamente prescrise:
inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau blocanți ai receptorilor de angiotensină,
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 8 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

digoxină, indometacină, suplimente de potasiu eliberate pe bază de rețetă și diuretice care

economisesc potasiu: triamteren sau spironolactonă. În timp ce cantitatea de potasiu găsită în
suplimentele de vitamine și minerale fără prescripție medicală este puțin probabil să provoace
interacțiuni majore, farmacistul ar trebui să avertizeze pacienții cu privire la potențialul de
interacțiune, în special dacă pacientul prezintă risc de insuficiență renală. Atunci când
consiliază pacienții cu privire la importanța evitării excesului de potasiu, farmaciștii ar trebui
să menționeze că majoritatea înlocuitorilor de sare disponibile în supermarketuri conțin
potasiu; prin urmare, aceste produse trebuie evitate la pacienții cu risc de hiperkaliemie.
Înlocuitorii de sare conțin cantități semnificativ mai mari de potasiu decât suplimentele
combinate de vitamine/minerale vândute fără prescripție medicală. De exemplu, o porție de
1/4 de linguriță de NoSalt oferă 650 mg de potasiu. Având în vedere că un comprimat de 20
mEq conține 780 mg de potasiu, un pacient poate acumula cu ușurință potasiu dacă folosește
un înlocuitor de sare și, prin urmare, ar trebui să fie avertizat împotriva consumului acestor
produse dacă ia medicamente care rețin potasiu.

Suplimente cu Fier: Suplimentele de fier sunt necesare dacă organismul nu poate

produce o cantitate suficientă de globule roșii. Lipsa fierului poate duce la oboseală, dificultăți
de respirație, scăderea performanței fizice, probleme de învățare și un risc crescut de infecție.
Pacienții care iau suplimente de fier sau multivitamine care conțin fier trebuie instruiți
să evite să ia suplimentele lor în decurs de două ore de la o doză de antibiotice din grupul
tetraciclinei sau fluorochinolone, digoxină sau levotiroxină. Aceste suplimente concurează
pentru absorbție, ele ar trebui să fie administrate în diferite momente ale zilei.
Sărurile de fier pot interfera, de asemenea, cu absorbția levodopei, scăzând nivelurile
de vârf cu 55% și aria de sub curbă cu 51%. Dacă pacientul se confruntă cu simptome
parkinsoniene inovatoare, fierul trebuie evitat. Dacă acest lucru nu este posibil, doza de
levodopa trebuie crescută. Fierul poate provoca, de asemenea, agravarea hipertensiunii
arteriale la pacienții care iau metildopa, iar administrarea concomitentă nu este recomandată.
Absorbția fierului poate fi afectată de aciditatea gastrică și există o cantitate suficientă
de dovezi care susțin o absorbție limitată a fierului la pacienții care iau inhibitori ai pompei de
protoni și medicamente care scad aciditatea gastrică. La pacienții cu deficit de fier care
necesită inhibitori ai pompei de protoni, se recomanda administrarea intravenoasa de fier.
Interacțiunile dintre fier și omeprazol, care a fost trecut recent în statutul de eliberare fără
prescripție medicală, pot să nu fie ușor de identificat; prin urmare, farmaciștii ar trebui să
întrebe pacienții cu privire la consumul lor de omeprazol și suplimente de fier.

Suplimente cu Calciu: Calciul este un supliment mineral luat în principal pentru a

preveni sau trata osteoporoza. Se găsește în produsele lactate și este disponibil ca supliment
sau ca componentă a unor antiacide. Un studiu a stabilit că 67% dintre femei și 25% dintre
bărbați iau un supliment de calciu în mod regulat; deoarece calciul este asociat cu interacțiuni
medicamentoase semnificative, farmaciștii ar trebui să-și întrebe pacienții cu privire la aportul
de calciu.
Calciul interacționează cu medicamentele prescrise prin limitarea absorbției acestora
prin chelare. Au fost observate interacțiuni semnificative între calciu și anumite antibiotice - și
anume tetracicline și fluorochinolone. Carbonatul de calciu poate reduce biodisponibilitatea
ciprofloxacinei cu 40%, ceea ce ar putea duce la un tratament inadecvat al infecției și la
creșterea complicațiilor. Pacienții care iau tetracicline sau fluorochinolone trebuie să evite
complet suplimentul în timpul terapiei, care este de obicei o perioadă scurtă de timp.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 9 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

De obicei, farmaciștii vor instrui pacienții să elibereze dozele de medicamente și/sau

suplimente a căror absorbție este afectată de legare. Cu toate acestea, există controverse cu
privire la cât timp este suficient de lung pentru a aștepta între doze. De obicei, este obligatoriu
un minim de două ore, unele surse citând patru până la șase ore ca recomandare minimă. De
exemplu, se recomandă ca dozele de calciu și levotiroxină să fie separate cu cel puțin patru
ore, deoarece prima scade biodisponibilitatea celei din urmă.
În plus, este important de menționat, că mai multe medicamente, atunci când sunt
utilizate în mod cronic, pot afecta utilizarea calciului de către organism. Corticosteroizii scad
absorbția calciului, care, în timp, poate duce la osteoporoză. Diureticele de ansă cresc excreția
de calciu, în timp ce medicamentele care afectează vitamina D (care promovează absorbția
calciului), cum ar fi fenitoina, fenobarbitalul și orlistatul, pot scădea cantitatea de calciu
absorbită din dietă. Pacienții care iau aceste medicamente ar putea beneficia de un supliment
de calciu, în special unul care conține vitamina D. Farmacistii sunt într-o poziție cheie pentru a
discuta cu pacienții care iau aceste medicamente și pentru a recomanda aportul adecvat de
calciu și suplimentarea, în special pentru pacienții cu alți factori de risc pentru osteoporoză.

Suplimente cu Aluminiu și Magneziu: este puțin probabil ca aluminiul și magneziul să

fie utilizate exclusiv ca suplimente; cu toate acestea, se găsesc în produsele antiacide obișnuite
fără prescripție medicală. La fel ca calciul, se pot lega de medicamentele vulnerabile, scăzând
biodisponibilitatea acestora și diminuându-le eficacitatea. Antibioticele fluorochinolone și
tetracicline, bifosfonați și levotiroxina pot fi afectate de aluminiu și magneziu; prin urmare,
dozele acestor medicamente nu trebuie luate în decurs de două ore de la consumul de aluminiu
sau magneziu. Dacă pacientul nu răspunde la terapie conform așteptărilor, farmacistul trebuie
să recomande întreruperea administrării produsului din aluminiu sau magneziu și identificarea
unei alternative.

Suplimente cu Acid folic: Acidul folic este o vitamină din complexul B folosită pentru
a trata și a preveni deficiența de acid folic. Suplimentarea cu acid folic este recomandată în
mod obișnuit în timpul terapiei cu metotrexat ca profilaxie împotriva toxicității la pacienții cu
poliartrită reumatoidă și psoriazis. Deficitul de acid folic este frecvent la acești pacienți,
deoarece metotrexatul inhibă dihidrofolat reductaza (o enzimă care reduce acidul dihidrofolic
la acid tetrahidrofolic). Odată metabolizat la tetrahidrofolat, acidul folic ajută în multiple
procese biochimice pentru a sintetiza ADN, ARN și diferite proteine. Studiile au arătat că
suplimentarea cu acid folic reduce toxicitatea metotrexatului fără a afecta eficacitatea terapiei
cu metotrexat pe termen lung, în doze mici, pentru artrita reumatoidă sau psoriazis.
Farmaciştii ar trebui să recomande suplimentarea cu acid folic pacienţilor cărora li s-a prescris
metotrexat pentru artrita reumatoidă sau psoriazis, mai ales dacă sunt prezente efecte adverse
sau toxicităţi, cum ar fi anomalii ale numărului de celule sanguine şi grade diferite de
mucozită şi diaree. Cu toate acestea, este important de menționat că unele dovezi sugerează că
acidul folic reduce eficacitatea metotrexatului în terapia cancerului.
De asemenea, sa raportat că acidul folic scade eficacitatea fenitoinei, dar numai la doze
de 5 mg/zi sau mai mari, ceea ce ar fi o doză puțin probabilă pentru suplimentarea cu produse
fără prescripție medicală.

Suplimente cu Niacina: Niacina este o vitamină din complexul B utilizată pentru

tratamentul hiperlipidemiei și pelagra. Pacienții pot încerca să auto-trateze colesterolul ridicat
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 10 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

cu un supliment de niacină. Combinația de niacină și inhibitori ai HMG-CoA reductazei

(statine) poate crește riscul de miopatii sau rabdomioliză. Farmacistii pot să preîntâmpine
această interacțiune, deoarece statinele sunt printre cele mai frecvent prescrise medicamente.
Utilizarea niacinei cu statine trebuie recomandată numai dacă beneficiile hipolipemiante
depășesc riscurile miopatiilor și rabdomiolizei. De obicei, interacțiunea are loc la doze de 1
g/zi sau mai mari de niacină. În general, suplimentele de niacină fără prescripție medicală nu
sunt furnizate în doze atât de mari. Farmaciştii ar trebui să încurajeze pacienţii să ia
suplimente de niacină numai sub supravegherea unui medic.

Suplimente cu Vitamina K: Vitamina K este indicată pentru a inversa raportul

supraterapeutic internațional normalizat (INR) cauzat de warfarină. Atunci când warfarina și
produsele care conțin vitamina K sunt luate împreună, activitatea warfarinei este scăzută și are
ca rezultat o scădere a timpului de protrombină și a INR. Acest lucru expune pacientul la risc
de anticoagulare suboptimă, care poate duce la evenimente tromboembolice, cum ar fi
tromboza venoasă profundă, embolie pulmonară, infarct miocardic sau accident vascular
cerebral. Vitamina K este obținută din dietă prin legume verzi, cu frunze, precum spanacul și
broccoli. Farmaciştii ar trebui să sfătuiască toţi pacienţii care iau warfarină să mănânce diete
consistente de legume verzi cu frunze şi să evite utilizarea inconsecventă a suplimentelor care
conţin vitamina K (adică, pacienţii nu trebuie să-şi modifice în mod obişnuit aportul de
suplimente care conţin vitamina K).

Suplimente cu Vitamina E: Vitamina E este o vitamină solubilă în grăsimi care este

utilizată într-o serie de afecțiuni, inclusiv deficiența de vitamina E, ateroscleroza, boala
Alzheimer și diferite tipuri de cancer. Este, de asemenea, un supliment comun luat de pacienții
cu boli cardiovasculare. Rapoartele de caz au documentat un risc crescut de sângerare la
pacienții care iau vitamina E și warfarină concomitent. Acest efect advers este mai probabil să
apară cu doze mai mari de vitamina E (>800 UI) decât cu doze mai mici găsite în
multivitamine. Prin urmare, farmaciștii ar trebui să sfătuiască pacienții care iau warfarină să ia
multivitamine pentru sursa lor zilnică de vitamina E, mai degrabă decât un supliment care
conține doar vitamina E.
Există controverse cu privire la vitamina E și alți antioxidanți cu privire la
chimioterapie. S-a pesupus o interacțiune teoretică prin care antioxidanții interferează cu
mecanismul oxidativ al agentului chimioterapeutic, reducând astfel eficacitatea acestuia.
Implicațiile clinice ale acestei interacțiuni sunt încă necunoscute; dar s-ar putea să merite,
până când se știe mai multe, să consiliați pacienții cu privire la evitarea suplimentelor cu
antioxidanți în timp ce urmează tratamente de chimioterapie care se bazează pe acest
mecanism. Cu toate acestea, este important de reținut că antioxidanții sunt uneori folosiți
pentru a preveni sau a diminua efectele toxice ale agenților specifici. Pacienții care urmează
chimioterapie trebuie sfătuiți să nu suplimenteze singuri și să-și informeze medicul oncolog cu
privire la toate suplimentele alimentare și terapiile alternative.

Suplimente cu Vitamina B6 (piridoxina): Vitamina B6, sau piridoxina, este o vitamina

solubila in apa folosita pentru a trata deficientele de vitamina B6 si unele tipuri de anemie.
Alimentele bogate în piridoxină includ carnea, cerealele integrale și anumite fructe și legume.
S-a demonstrat că piridoxina scade efectele atât ale fenitoinei, cât și ale levodopei. Cu toate
acestea, acest efect nu se observă atunci când levodopa este prescrisă în combinație cu
carbidopa, ceea ce împiedică apariția interacțiunii. În cazurile rare, în care pacienții iau
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 11 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

levodopa în absența carbidopa, farmaciștii ar trebui să-și sfătuiască pacienții să evite orice
produse care conțin piridoxină, deoarece chiar și doze mai mici, cum ar fi 10 până la 25 mg de
piridoxină, pot fi suficiente pentru a inhiba levodopa. Încurajați cu tărie trecerea la un produs
combinat levodopa/carbidopa dacă un pacient nu ia deja această terapie combinată.
Există dovezi limitate, că dozele mari de piridoxină reduc concentrațiile serice de
fenitoină, reducând astfel eficacitatea fenitoinei. Un studiu asupra pacienţilor cu tulburări
convulsive a constatat o asociere între piridoxină 200 mg/zi şi reduceri ale concentraţiei de
fenitoină de aproape 50%. Efectele dozelor de piridoxină mai mici de 200 mg/zi asupra
concentraţiei serice de fenitoină nu au fost stabilite; cu toate acestea, pot fi luate în considerare
doze mai mici dacă cineva, care ia o multivitamină, prezintă concentrații serice scăzute de
fenitoină. În aceste cazuri, poate fi necesară întreruperea sau scăderea dozei de multivitamine
sau creșterea dozei de fenitoină.

Supimente cu Vitamina A: Vitamina A este o vitamină solubilă în grăsimi care se

găsește în alimentele de zi cu zi, inclusiv în ficat, fructe și legume galben-portocalii, cum ar fi
morcovii, margarina, laptele și legumele cu frunze de culoare verde închis, cum ar fi spanacul.
Nu este disponibil în mod obișnuit ca supliment în sine; cu toate acestea, poate fi găsit ca o
componentă a multivitaminelor și suplimentelor combinate care vizează îmbunătățirea pielii,
părului și unghiilor. Vitamina A joacă un rol important în vedere, creșterea oaselor,
diferențierea celulelor și sistemul imunitar. Deficitul de vitamina A duce adesea la probleme
cu vederea. Unele afecțiuni, cum ar fi boala celiacă, boala Crohn și tulburările pancreatice pot
duce la malabsorbția vitaminei A din dietă.
Interacțiunile cu vitamina A devin o preocupare cu utilizarea produselor clasificate ca
retinoizi - compuși care sunt similari chimic cu vitamina A. Retinoizii precum izotretinoina
(Accutane) și acitretina (Soriatane) sunt indicați pentru tratamentul acneei și, respectiv,
psoriazisului. Atunci când sunt prescrise produse cu retinoizi, există îngrijorarea cu privire la
toxicitatea vitaminei A. Farmaciştii ar trebui să avertizeze pacienţii care iau produse cu
retinoizi despre importanţa evitării excesului de vitamina A. De asemenea, ar trebui să educe
pacienţii cu privire la semnele şi simptomele toxicităţii cu vitamina A, cum ar fi greață,
vărsături, amețeli, vedere încețoșată și coordonare slabă a mușchilor.

Tabelul 4. Interacțiuni ale vitaminelor, mineralelor și acizilor grași cu medicamente pe bază

de prescripție medicală.
Categorie Interacțiuni cu medicamente Rx Consecințe
vitamine,
minerale, acizi
grași
Calciu • antihipertensive - crește nivelul calciului în sânge, ceea
ce poate afecta rinichii
• medicamente pentru inimă - crește efectele medicamentelor
Ulei de pește  medicamente împotriva -reduce efectul medicamentelor
cancerului
• antihipertensive, anticoagulante -crește efectul medicamentelor
Coenzima Q10  anticoagulante, anticanceroase -reduce efectele medicamentelor
 antihipertensive -crește efectele medicamentelor
Vitamina C  anticoagulante, anticanceroase -reduce efectele medicamentelor
sau anti- HIV/SIDA
 estrogeni -crește riscul de efecte adverse
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 12 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

Vitamina D  antihipertensive, medicamente - reduce efectele medicamentelor și

pentru scăderea nivelului de poate crește riscul reacțiilor adverse în
colesterol cazul unor medicamente
antihipertensive
Vitamina E  anticanceroase -reduce efectele medicamentelor
 imunosupresoare -crește riscul de efecte adverse
 anticoagulante/ antiagregante -crește efectele medicamentelor

Interacțiuni ale suplimentelor pe bază de plante cu medicamente cu și fără prescripție

medicală
Suplimentele alimentare extrase din plante sunt de cele mai multe ori percepute ca fiind
„naturale” și în mod automat și sigure. Însă extractele din plante pot conține substanțe chimice
puternice care pot interacționa cu medicamente, cu alimente și inclusiv cu alcoolul.
În funcție de medicamentele împreună cu care sunt administrate, efectele pot deveni foarte
periculoase, fapt ce necesită consultarea medicului sau farmacistului atunci cînd se
intenționează de a efectua astfel de asocieri.
Ginkgo biloba
Se recomandă evitarea asocierii Ginkgo simultan cu antiinflamatoare nesteroidiene, heparină,
anticoagulante orale tip warfarină sau antiagregante plachetare tip acid acetilsalicilic. Unele
baze de date legate de interacțiuni medicament-supliment alimentar recomandă monitorizarea
atentă a parametrilor hemostazei dacă se folosesc astfel de asocieri

Dintre inductorii enzimatici ai CYP 3A4 întâlniți în compoziția suplimentelor alimentare pe

bază de plante mai sunt: Glycyrrhiza glabra (lemn dulce), care reduce biodisponibilitatea orală
a ciclosporinei; Allium sativum (usturoi), care reduce
semnificativ concentrația de saquinavir administrată unor pacienți infectați cu HIV și
Echinacea sp., care poate reduce concentrația serică de midazolam.

Tabelul 5. Interacțiuni ale suplimentelor pe bază de plante cu medicamente pe bază de

prescripție medicală.

Categorie
suplimente
alimentare pe bază
de plante Interacțiuni (cu medicamente, afecțiuni)
 poate încetini metabolizarea cafelei și poate modifica
metabolizarea anumitor medicamente în organism
Echinaceea  poate provoca dureri de cap, insomnie
 crește acțiunea medicamentelor anticoagulante (poate duce la
Merișor sângerări)
 hipertensive și medicamente pentru subțierea sângelui (crește
efectele medicamentelor)
 contraceptive, medicamente împotriva HIV/SIDA,
imunosupresoare, tratamente pentru tuberculoză (reduce efectele
medicamentelor)
 Medicamente pentru inhibarea proteazei HIV (PI) – deoarece pot
Usturoi scădea nivelul PI din sânge
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 13 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

 Conține vitamina K, care în cantități mari poate scădea acțiunea

medicamentelor prescrise pentru subțierea sângelui și crește
riscul de coagulare a sângelui
 Medicamente pentru inimă sau pentru cancer (reduce efectele
medicamentelor)
 Antipsihotice, medicamente pentru astm (crește riscul de efecte
Ceaiul verde secundare)
 Antihipertensive, anticoagulante, medicamente pentru diabet
(crește efectele medicamentelor, provocând sângerări sau
hipoglicemii)
Ghimbir  Imunosupresoare (crește riscul de efecte adverse)
 Interacțiuni cu foarte multe medicamente
 Medicamente antipsihotice
 Poate afecta enzimele hepatice care pot altera nivelul anumitor
Gențiană medicamente în sânge
 Poate interacționa cu foarte multe medicamente
 Poate reduce efectul medicamentelor antivirale folosite în cazul
HIV, antidepresivelor, anticonvulsivantelor, medicamentelor
împotriva anxietății
 Poate altera metabolizarea altor medicamente la nivelul ficatului
(medicamente gastrorezistente, medicamente pentru scăderea
nivelului de colesterol, unele medicamente folosite în
tratamentul demenței)
 Medicamente pentru tratarea diabetului zaharat, medicamente
Ginkgo biloba pentru subțierea sângelui (crește efectul acestora)
 Scade acțiunea anticoagulantelor, crește riscul formării de
cheaguri
 Antihipertensive, medicamente pentru diabet zaharat (crește
Ginseng efectul medicamentelor)
 Anticonvulsivante, antihipertensive (reduce efectul
medicamentelor)
 Medicamente pentru subțierea sângelui (crește efectul
medicamentelor)
 Medicamente pentru diabet (crește sau scade efectul
medicamentelor)
 Sedative și hipnotice, antihistaminice, relaxante musculare,
analgezice opoide (crește riscurile de efecte secundare atât ale
Melatonină medicamentelor, cât și a suplimentului)
 Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, antidepresive
triciclice, triptani ai migrenei, anticoncepționale, anumite
medicamente pentru tratarea HIV, anticoagulante, antidepresive,
Sunătoare anumite antitusive
 Relaxante musculare, medicamente pentru somn sau anxietate,
Odolean antidepresive, medicamente pentru combaterea durerii
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 14 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

Rolul farmacistului în prevenirea interacțiunilor medicament-aliment și medicament-

supliment alimentar:
Farmaciştii trebuie să fie vigilenţi în monitorizarea potenţialelor interacţiuni
medicament-aliment şi să ofere informațiile corespunzătoare pacienţilor cu privire la
alimentele sau băuturile de evitat atunci când iau anumite medicamente.
Este foarte important ca farmaciștii să cunoască și să prevină posibilele interacțiuni
medicament-aliment în procesul de conseliere a pacientului. În cazul dat, pe lângă oferirea
informațiilor necesare despre medicamentele eliberate, comunicarea despre potențialele
reacții adverse și dozele de administrare, farmacistul va atenționa pacientul despre modul și
timpul în care să ia medicamentele din punct de vedere al aportului alimentar.
Următoarele informații pot fi oferite pacienților în timpul eliberării medicamentelor.
 De a citi informația prezentată în prospectul medicamentului. În cazul cînd apar
neclarități sau este nevoie de mai multe informații, de a se adresa medicului sau
farmacistului.
 De atras atenția la avertismetele și precauțiile prezentate cu privire la interacțiunile
posibile și nedorite.
 Medicamentele se iau cu un pahar cu apă.
 Medicamentele nu se mestecă în mâncare, nu se divizează în jumătăți și nu se
deschid(capsulele), cu excepția cazului în care este recomandat de către medic.
Acest lucru poate afecta eficacitatea medicamentelor.
 Evitarea administrării concomitente a vitaminelor cu medicamentele. Vitaminele și
mineralele pot interacționa cu unele medicamente.
 Medicamentele nu se amestecă în băuturi calde, deoarece căldura degajată poate
distruge eficacitatea medicamentelor termolabile.
 Este contraindicat de a administra medicamente cu băuturi alcoolice.
 Informarea medicului sau farmacistului despre toate medicamentele pe care le
administrează, atât pe bază de rețetă, cât și fără prescripție medicală.
 Informarea despre faptul dacă alimentele pot afecta anumite medicamente luate
împreună de la specialiștii din domeniul sănătății.

Probleme de situație:
1. Un pacient a apelat la farmacie cu scopul de a cere eliberarea unui supliment
alimentar pe bază de sunătoare, argumentând acest fapt prin dorința de a îmbunătăți
funcția hepatică. Care sunt particularitățile utilizării unui astfel de supliment și care
vor fi recomandările farmacistului în cazul dat?
2. Un pacient, fiind deja de o perioadă îndelungată cu terapie pe bază de atorvastatină,
a ajuns în spital cu supradozare cu acest preparat. Din spusele soției acesta recent a
decis să înceapă un regim alimentar special cu consumul zilnic de citrice, astfel să
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 15 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

scadă în greutate mai rapid și eficient. Care sunt motivele intoxicației? Prin ce
mecanism s-a manifestat?
3. Antonio Benedi, bărbat de 37 de ani, urma un regim alimentar obișnuit, nu suferea
de alcoolism, dar avea obiceiul zilnic de a bea 3-4 pahare de vin nobil. În 1993, s-a
îmbolnăvit de o viroză și a pentru a scădea febra, a luat comprimate cu
acetaminofen de 500 mg de 3 ori pe zi timp de 4 zile. Aceasta este o doză
terapeutică, dar bărbatul a ajuns la spital cu afectare hepatică gravă. Care sunt
motivele intoxicației? Prin ce mecanism s-a manifestat? Ce recomandări trebuia de
oferit pacientului la eliberarea medicamentului dat?
4. În urma administrării pentru o perioadă îndelungată a unui supliment alimentar pe
bază de vitamine din grupul B, inclusiv acid folic, și vitamina C, analizele
pacientului prezentau o deficiență de acești nutrienți, chiar dacă dozele zilnice
recomandate au fost respectate. Care condiții din punct de vedere alimentar ar putea
afecta asimilarea acestor nutrienți?
5. Pacientă de 30 de ani, după începutul unei terapii medicamentoase cu preparate
anticoncepționale, a comunicat farmacistului că suferă de insomniii, deși cantitățile
de cafea consumate nu le-a mărit și preferă să o consume în prima jumătate a zilei și
nu seara. Care sunt explicațiile?
6. Pacientă, 52 ani, se tratează la endocrinolog cu hipotireoză, primește de 3 ani
levotiroxină. Aflată în perioada de premenopauză, ginecologul a sfătuit-o să
administreze suplimente cu calciu și vit. D, pentru profilaxia osteoporozei. Care
sunt acționile farmacistului în astfel de situație și ce indicații/consiliere
farmaceutică urmează să primească pacienta?
7. Bărbat, 57 de ani, suferă de anemie de-a lungul vieții și administrează frecvent
suplimente cu conținut de fier. Recent a fost diagnosticat cu gastrită hiperacidă și
esofagită de reflux; printre indicațiile medicului gastrolog sunt inhibitori ai pompei
de protoni. A venit la farmacie pentru a procura medicamente și suplimente. Care
sunt acționile farmacistului în astfel de situație și ce indicații/consiliere
farmaceutică urmează să primească pacientul?
8. Pacientă cu hipertensiune arterială (HTA), face tratament cu enalapril și
spironolactonă. A citit pe Internet, că pacienții cu HTA trebuie să evite sodiul și a
decis să folosească sare fără sodiu (sare potasică). Peste o perioadă de timp s-a
simțit rău, cu palpitații și dureri de inimă. A venit la farmacie pentru a procura
medicamentele antihipertensive și a cerut sfatul farmacistului fiind convinsă că are
reacții adverse de la medicamente. Care sunt acționile farmacistului în astfel de
situație și ce indicații/consiliere farmaceutică urmează să primească pacienta?

Întrebări pentru control final

1. Ce etape parcurge medicamentul administrat pe cale orală?
2. Care sunt principalele mecanisme ce stau la baza interacțiunilor medicament-
aliment?
3. Care sunt factorii ce determină gradul de interacțiune medicament-aliment?
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 16 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

4. Care sunt potențialele riscuri de asociere a alimentelor și suplimentelor alimentare

cu conținut înalt de potasiu, vitamina K cu terapia medicamentoasă?
5. Care sunt potențialele riscuri de asociere a alimentelor și suplimentelor alimentare
cu conținut de fier cu terapia medicamentoasă?
6. Care sunt potențialele riscuri de asociere a alimentelor și suplimentelor alimentare
cu conținut de calciu, magneziu cu terapia medicamentoasă?
7. Care sunt potențialele riscuri de asociere a alimentelor și suplimentelor alimentare
cu conținut de vit. A cu terapia medicamentoasă?
8. Care sunt potențialele riscuri de asociere a alimentelor și suplimentelor alimentare
cu conținut vitaminele din grupul B cu terapia medicamentoasă?
9. Care sunt potențialele riscuri de asociere a alimentelor și suplimentelor alimentare
cu conținut înalt de fibre alimentare și minerale cu terapia medicamentoasă?
10. Care sunt potențialele riscuri de asociere a alimentelor și suplimentelor alimentare
cu conținut de acizi grași, vitamina C și coenzima Q10 cu terapia medicamentoasă?
11. Care sunt potențialele riscuri de asociere a alimentelor bogate în proteine, inclusiv
celor lactate cu terapia medicamentoasă?
12. Prin ce se manifestă riscul consumului de sucuri asociat terapiei medicamentoase?
13. Ce suplimente pe bază de plante pot provoca interacțiuni periculoase cu
medicamentele?
14. Prin ce se explică riscul consumului de alcool în timpul unei terapii
medicamentoase?
15. Care va fi conduita farmacistului adoptată pentru prevenirea și depistarea
interacțiunilor nutrient-medicament posibile?

Bibliografie

1. Nutriţia în sănătatea publică / Nicolae Opopol, Galina Obreja, Angela Ciobanu;

Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Şc. Management în
Sănătate Publică. - Ch. : Bons Offices, 2006. - 180 p. ISBN 978-9975-80-013-6
2. Venkateswarulu, Biopharamaceutics & Pharmacokinetics, Pharma Med Press, 2nd
ed:72 -73, 2014.
3. Bobroff B.L., Lentz A., Turner E.R., Food/Drug AND Drug/nutrient. Univ. Florida
IFAS, 4th ed:1-10,2009.
4. Yaheya M., Ismail M., Drug food interactions and role of pharmacist ,Asian
J.Pharm. Clin. Res. 2009, 2: 1-10.
5. Zyl VM, The effects of food on nutrition. S.Afr. J.CLIN Nutr. 24(3): 38-41, 2011.
6. Hepler CD and Strand LM, Opportunities and responsibilities in pharmaceutical
care. Am. J. Hosp.Pharm, 1990, 47: 533-43.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 17 / 17
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

7. www.fda.gov/downloads/Drugs/ResourcesForYou/Consumers/Buying
8. www.fda.gov/ForConsumers/ConsumerUpdates/ucm096386.htm
9. http://www.merckmanuals.com/professional/nutritional-disorders/nutritiongeneral-
considerations/nutrient-drug-interactions
10. http://www.merckmanuals.com/professional/nutritional-disorders/nutritiongeneral-
considerations/nutrient-drug-interactions
11. http://www.fda.gov/forconsumers/consumerupdates/ucm096386.htm
12. http://www.heart.org/HEARTORG/Conditions/More/MyHeartandStrokeNews/Me
dication-Interactions-Food-Supplements-and-Other-
Drugs_UCM_437377_Article.jsp#.V7ZlF49OLIU
13. http://www.cc.nih.gov/ccc/patient_education/drug_nutrient/coumadin1.pdf
14. https://www.fda.gov/downloads/drugs/resourcesforyou/ucm163355.pdf
15. https://www.drugs.com/slideshow/herb-drug-interactions-1069
16. https://www.consumerreports.org/vitamins-supplements/supplement-and-drug-
interactions/
17. https://www.drugs.com/slideshow/herb-drug-interactions-1069
18. https://www.fda.gov/ForConsumers/ConsumerUpdates/ucm420349.htm