Referat

ORGANIZAREA FARMACIEI
 Farmacia este definite ca fiind o unitate sanitara de specialitate ce asigura asistenta
populatiei deservind-o cu medicamente si produse parafarmaceutice sau tehnico-sanitare
conform prescriptiilor,competentelor profesionale si experientei, a repartitiei echilibrate, a
stabilitatii si raspunderii personale.
In Grecia antica, scoala stiintifica si practica medicala si cea farmaceutica apartineau
medicilor farmacisti numiti iatros (gr. iatros=medic) ; ea se desfasura in locuinta acestora-
iatreion ( oficina medicinala) iar stocul medicamentos era pastrat intr-un spatiu apothiki
(camara ,depozit). Acest cuvant este la originea termenului latin apoticarius ajuns astazi ca :
apotheke (germana =farmacie) si apothicairie ( franceza veche farmacie) , respestiv
apotheker sau apothicaire ( farmacist) . alaturi de medicii propriu zisi (iatros) care-si
preparau singuri remediile au existat si vindecatori care practicau empiric aceasta scoala
pharmakopoles ( gr. farmakon=remediu, medicament+ poleo =a vinde) cat si cei care
preparau leacuri vegetale : rhizotomos ( gr. rhiza= radacina + tomao =a taia) .
In greaca veche era folosit cuvantul pharmakon care deriva din phero =a purta, ce a
dat substantivele pharma si pharmakon. Initial a insemnat “ ceea ce poarta pamantul “ ca apoi
sa aiba sensul de medicament fiind preluat in limba latina sub forma de pharmacum care a
ajuns pana la noi ; el sta la baza multor cuvinte , farmaco fiind un element de compunere care
introduce in termenii medico-farmaceutice de astazi referirea la medicament (ex.
farmacografie , farmacologie, farmacodinamie, farmacie, farmacopee, etc. ) .
In tara noastra pana in secolul al XVI-lea nu au existat farmacii, asta nu inseamna ca
pana in acea epoca in tara noastra nu s-au preparat si folosit medicamente. Dupa cum atesta
documentele pe teritoriul tarii noastre existau, ca de altfel in intreaga Europa, doua
posibilitati de ingrijire a sanatatii : una culta asigurata de medicii curtilor domnesti si una
empirica la care apela populatia . Vechii daci erau renumiti in arta de a vindeca precum reiese
din izvoarele vremii si putinele cuvinte care s-au pastrat de la daci din care cateva sunt nume
de plante medicinale .
Perioada invaziilor popoarelor migratoare precum si oranduirea feudala a stanjenit
dezvoltarea medicinei si farmaciei in tara noastra dar in cursul Evului Mediu intre provinciile
tarii noastre au existat stranse legaturi intre acestea .
Inainte de secolul al XIII-lea nu exista data scrise despre farmacisti si farmacii dar au
existat preocupari in acest sens- culegatorii si vanzatorii de leacuri vegetale empirice la care
recurgea populatia. Domnitorii tarilor romane aduceau medici din Venetia, Constantinopol
sau din Austro-Ungaria care preparau si medicamente. Fiind preparate de doctori, ele s-au
numit doctorii . In lucrarile lui Dimitrie Cantemir apare numele de doftorie uzual in sec
XVIII si XIX a ajuns si pana azi sub numele de doctorie ; concomitent se folosea si termenul
de leac.
Medicina calugareasca practicata in manastiri se baza tot pe materia medicala
populara : Tismana sec XIV, Neamt sec XIV , Prislop sec XIV.
Infiintarea spitalelor ( Coltea in anul 1715, Pantelimon in 1752 in Bucuresti; Sf.
Spiridon in 1757 la Iasi si altele) aduce dupa sine infiintarea farmaciilor de spital deservite
insa de farmacisti straini. Dupa cativa ani de la intemeierea spitalelor apar farmaciile
particulare.
Prima farmacie publica s-a infiintat in Sibiu in sec. al XIV-lea si existenta ei o atesta
un document din anul 1494. Primul farmacist roman apare in documente deabia in 1818 la
Iasi . Ulterior farmacistii se organizeaza intr-o corporatie a “spiterilor” in 1836 in Muntenia si
in 1854 in Moldova . In documentele vechi din Transilvania, farmacistul este inscris cu
denumirea “apothicarius” iar medicamentele sunt indicate prin termenii “ medicamentum”
sau “ arztnaei” . In provinciile romane in sec al XVII-lea nu se utiliza inca termenul de
farmacist ci acela de “spiciar” ( 1651, consemnat in timpul domniei lui Matei Basarab ) sau
de “ spicear” ( din vremea lui Constantin Brancoveanu) prin intermediul unor termeni
neogrecesti de la cuvantul italienesc speziale respectiv spezieria deriva vechile cuvinte
romanesti de spiter ( farmacist ) si spiterie ( farmacie) .
 Termenii de farmacist si farmacie sub influenta franceza apar pentru prima data
mentionati in Tarile Romane in Oranduirea pentru farmacisti in anul 1819 in 20 de articole,
indrumar dat sub domnitorul Alexandru Sutu in Muntenia .
In 1860 se infiinteaza de catre doctor Carol Davila invatamantul medical si
farmaceutic superior care initial a organizat serviciul medical militar in Romania in 1857 , iar
in 1862 Scoala natioana de medicina si farmacie , Scoala superioara de farmacie cu durata
studiilor de 5 ani la Bucuresti si in anul 1879 la Iasi .
La numai cativa ani de la Unirea Principatelor Moldova si Tara Romaneasca, in statul
unitar Romania s-a editat prima Farmacopee Romana aparuta in 1863 si radactata de
farmacistul Constantin Hepites in limbile romana si latina.
Farmacopeea Romana este codul oficial al normativelor care asigura calitatea
medicamentului in tara noastra , stabileste normele de preparare si control ale
medicamentelor oficinale , conditiile de puritate a materiilor prime, conservarea
medicamentelor, etc. Prevederile farmacopeii au caracter de lege, ele trebuie sa fie respectate
de farmacist de industria de medicamente si de medic. In general fiecare stat isi are
farmacopeea proprie.
Ultima Farmacopee Romana editia a X-a este rezultatul cercetarilor intreprinse in
Institutul pentru Control de Stat al Medicamentului si Cercetarii Farmaceutice “Petre Ionescu
Stoian “ cu colaborarea unor specialisti cu preocupari in domeniul medicamentului din alte
unitati de cercetare, invatamant si productie.
Pentru etapa de infiintare a unei farmacii, trebuie avute in vedere in special regulile de
buna practica privind organizarea spatiului si dotarea farmaciei si regulile de buna practica
privind farmacistul si personalul farmaciei cuprinse in O.M.S. nr75/2010. Astfel, ca si reguli
de buna practica privind organizarea spatiului si dotarea farmaciei, O.M.S. nr. 75/2010
prevede obligativitatea ca localul farmaciei sa fie amplasat in asa fel incat sa asigure
accesibilitatea tuturor pacientilor potentiali, inclusiv a persoanelor in varsta, cu copii sau cu
handicap, farmaciile sa aiba un spatiu suficient destinat activitatii de preparare, iar peretii,
pardoseala si dulapurile sa fie acoperite cu materiale usor lavabile. De asemenea, actul
normativ impune ca regula respectarea unor conditii de iluminare, temperatura si de umiditate
in farmacie, care sa raspunda cerintelor de conservare impuse pentru medicamente sau
celelalte produse eliberate de farmacie.
Acreditarea farmaciilor se realizeaza de catre comisiile judetene de acreditare a
farmaciilor care sunt infiintate in baza deciziei comune a presedintelui Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate, a presedintelui Colegiului Medicilor din Romania, a presedintelui
Colegiului Farmacistilor din Romania si a presedintelui Ordinului Asistentilor Medicali din
Romania.
In procesul de acreditare a farmaciilor intră numai farmaciile care funcţionează in
circuit deschis şi care sunt organizate ca societăţi comerciale conform Legii nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare. Farmaciile din
mediul urban sau rural, organizate ca puncte de lucru ale societăţilor comerciale
farmaceutice, se acreditează ca orice farmacie conform aceloraşi standarde şi aceleiaşi
metodologii.
Punctele de lucru ale unei farmacii, organizate conform Ordinului Ministrului
Sănătăţii nr. 962/2009 pentru aprobarea Normelor privind infiinţarea şi autorizarea unităţilor
farmaceutice, precum şi a Condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora, in mediul rural,
in localităţile izolate, de către cea mai apropiată farmacie autorizată şi care se desfiinţează
dacă se inregistrează o altă farmacie in localitatea respectivă, nu intră in procesul de
acreditare. Aceste puncte de lucru care nu sunt farmacii pot elibera medicamente cu şi fără
contribuţie personală, dacă farmacia care are punctele de lucru in mediul rural este acreditată.
Localităţile izolate din mediul rural sunt nominalizate de către casa de asigurări de sănătate
judeţeană şi direcţia de sănătate publică judeţeană, potrivit reglementărilor in vigoare.
Conform ordinului Ministerului Sanatatii nr.962/2009, pentru aprobarea Normelor privind
infiinţarea, organizarea şi functionarea farmaciilor si drogheriilor, unităţile farmaceutice de
distribuţie vor fi amplasate in clădiri adecvate, la parter, cu acces direct din artera de
circulaţie. In incinta spitalelor in cadrul cărora funcţionează farmacii ca secţii ale acestora nu
este permisă infiinţarea farmaciilor publice (de circuit deschis).
Infiinţarea unei farmacii in mediul urban se face in funcţie de numărul de locuitori, după cum
urmează:
- in municipiul Bucureşti, o farmacie la 3.000 de locuitori;
- in oraşele reşedinţă de judeţ, o farmacie la 3.500 de locuitori;
- in alte oraşe, o farmacie la 4.000 de locuitori.
Prin excepţie de la criteriul demografic enunţat mai sus, se pot infiinţa farmacii in gări,
dacă nu există o farmacie in imediata apropiere, şi in complexurile comerciale de mare
suprafaţă. Datele statistice necesare stabilirii raportului număr de locuitori/farmacie vor fi
solicitate de către colegiul farmaciştilor judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, de la
serviciul de evidenţă informatizată a populaţiei.
In mediul rural se vor infiinţa farmacii, de preferinţă lingă sediul unităţilor sanitare, iar
activitatea farmaceutică se poate desfăşura in unitatea farmaceutică care poate deservi una
sau mai multe comune.
Farmaciile autorizate care pot infiinţa puncte de lucru in mediul rural vor solicita acordul
Ministerului Sănătăţii in baza următoarelor acte:
a) dovada deţinerii unui spaţiu care să indeplinească condiţiile de depozitare, conservare şi
eliberare a medicamentelor - inregistrarea acestuia la registrul comerţului;
b) autorizaţia de liberă practică şi contractul de muncă al farmacistului/farmaciştilor care se
deplasează in acel loc;
c) declaraţie privind programul de activitate in acord cu programul unităţii sanitare din
localitatea respectivă;
d) dovada comunicării către colegiul farmaciştilor judeţean, respectiv al municipiului
Bucureşti, a intenţiei de infiinţare a punctului de lucru exterior farmaciei. Punctul de lucru işi
va inceta activitatea in momentul autorizării unei farmacii de sine stătătoare in localitatea
respectivă.
Unitatile farmaceutice (farmaciile, drogheriile, depozitele) functioneaza pe baza
autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii.
Obţinerea autorizaţiei de funcţionare pentru unităţile farmaceutice de distribuţie-farmacie,
depozit, drogherie - se face in baza cererii pentru planificarea inspecţiei farmaceutice şi a
următoarelor documente, care se depun la Ministerul Sănătăţii şi Familiei - Direcţia generală
farmaceutică:
a) cererea-tip
b) personalul angajat - schema organizatorică a personalului in funcţie de mărimea unităţii,
cerinţele de calificare in domeniu, contractele de muncă ale personalului de specialitate
angajat şi avizul de liberă practică;
c)avizul conform al colegiului farmaciştilor judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti,
privind infiinţarea unităţii farmaceutice
d) actul constitutiv al societăţii comerciale (statutul şi/sau contractul) pentru farmacii de
circuit deschis, depozite farmaceutice, drogherii şi ordinul ministrului sănătăţii de aprobare a
structurii unităţii sanitare, insoţit de anexa in care este prevăzută farmacia, in cazul farmaciei
de circuit inchis;
e) incheierea irevocabilă a judecătorului delegat pentru autorizarea şi inmatricularea
societăţii comerciale sau, după caz, hotărirea judecătorească definitivă;
f) copie de pe certificatul de inmatriculare la registrul comerţului şi, dacă este cazul, cerere
de menţiune la registrul comerţului pentru inregistrarea sediului unităţilor farmaceutice;
g) schiţa şi datele privind localul unităţii (amplasare, construcţie, compartimentare, legături
funcţionale conforme cu prezentele norme - sursă de apă potabilă, echipament de preparare a
apei distilate, condiţii de temperatură şi umiditate);
h) dotarea cu mobilier, ustensile şi aparatură, masă de analiză;
i) autorizaţia sanitară de funcţionare pentru farmaciile de circuit inchis şi anexele la
certificatul de inregistrare la registrul comerţului pentru farmacii de circuit deschis, depozite
farmaceutice şi drogherii;
j) dovada deţinerii spaţiului;
 k) lista cuprinzind literatura de specialitate şi legislaţia in vigoare.
Farmacia poate elibera medicamente şi dispozitive medicale pe condici de aparat pentru
dispensare medicale de intreprindere, şcolare şi din cluburi sportive.
Programul de funcţionare a farmaciei in zilele lucrătoare va fi stabilit de farmacistul-şef al
farmaciei in cadrul intervalului cuprins intre orele 7,00/8,00 şi 20,00/21,00, in funcţie de
volumul activităţii şi de incadrarea cu personal de specialitate.
In zilele nelucrătoare şi de sărbători legale programul farmaciei va fi stabilit de şeful
farmaciei de comun acord cu colegiul farmaciştilor judeţean, respectiv al municipiului
Bucureşti, după un grafic bine stabilit, astfel incit in funcţie de mărimea localităţii să fie
asigurată asistenţa cu medicamente in mod corespunzător.
Farmacia ca unitate sanitară de interes public, trebuie să asigure asistenţa cu
medicamente şi pe timpul nopţii, in intervalul cuprins intre orele 20,00-7,00, respectiv 21,00-
8,00.
Programul de permanenţă pe timpul nopţii va fi stabilit de şeful farmaciei de comun
acord cu colegiul farmaciştilor judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi va trebui să
fie menţinut pe o perioadă de minimum 6 luni.
Pe toată perioada de funcţionare a farmaciei, inclusiv in timpul nopţii, activitatea se va
desfăşura in prezenţa farmacistului.
Programul farmaciilor permanente va fi comunicat organelor administraţiei publice
locale şi va fi publicat in massmedia, pentru informarea populaţiei.
Programul tuturor farmaciilor va fi afişat la loc vizibil şi va fi comunicat Direcţiei
generale farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
In farmacie işi desfăşoară activitatea, pe baza autorizaţiei de liberă practică, personalul de
specialitate compus din:
- farmacişti;
- farmacişti specialişti;
- farmacişti primari;
- farmacişti rezidenţi;
- doctori farmacişti;
- asistenţi de farmacie;
- asistenţi principali de farmacie.
Farmacia este condusă de farmacistul-şef care desemnează şi un inlocuitor al său pe
perioadele absenţei sale din farmacie.
Farmaciştii rezidenţi sau studenţi in farmacie şi asistenţii de farmacie aflaţi in stagiu de
practică pot desfăşura activitate in farmacie sub indrumarea farmaciştilor specialişti sau
primari.
In afara personalului de specialitate in farmacie pot lucra următoarele categorii de personal:
- contabili;
- programatori, casieri;
- ingrijitori etc.
Incadrarea cu farmacişti şi asistenţi de farmacie se face astfel incit să se asigure funcţionarea
corespunzătoare a farmaciei pe durata programului declarat şi corelat cu volumul de
activitate.
Personalul de specialitate va fi angajat pe bază de contract de muncă, inregistrat la camera de
muncă, sau de alte forme de angajare prevăzute de lege.
Activitatea personalului angajat in farmacie se va desfăşura conform fişei postului, intocmită
potrivit pregătirii profesionale de către farmacistul-şef şi semnată de fiecare angajat.
Localul farmaciei trebuie să fie amplasat pe străzi accesibile, la parterul clădirilor; in
complexele de sănătate, dacă nu poate fi amplasat la parter, acesta poate fi situat numai la
etajul 1.
In clădirile in care se află şi locuinţa farmacistului farmacia va fi complet separată de aceasta.
Este interzisă amplasarea farmaciei in barăci de lemn, aluminiu, garaje şi in apartamente cu
destinaţie de locuinţă.
Localul farmaciei va avea o suprafaţă utilă de minimum 50 m2, excluzind din această
suprafaţă holurile şi grupurile sociale.
Localul farmaciei in mediul urban va avea următoarele incăperi:
a) oficina este incăperea in care are acces publicul şi in care se face eliberarea produselor
prevăzute la art. 1, are o suprafaţă de minimum 16 m2, cuprinde un spaţiu destinat discuţiei
confidenţiale cu pacientul;
Dotarea cu mobilier va cuprinde mese de oficină, dulapuri şi rafturi destinate păstrării
produselor prevăzute la art. 1, asezate in ordine alfabetica;
b) receptura este incăperea in care se prepară prescripţiile magistrale si in care are acces
numai personalul de specialitate care lucrează in farmacie.
Dotarea cu mobilier trebuie să cuprindă mese de receptură, dulapuri pentru păstrarea
substanţelor farmaceutice.
Receptura va fi dotată cu veselă şi cu aparatură de măsură, necesare pentru prepararea
reţetelor magistrale:o balanta analitica, mojare,sticlarie de yena(pahare, pipette,
diurete),termometru, higrometru,densimetru. Aparatura va fi verificată metrologic anual sau
ori de cite ori este nevoie.
Medicamentele si substantele puternic active, foarte active se pastreaza intrun dulap special
numit Separandum , acestea contin substante in cantitati de ordinul centigramelor, ce pot
produce accidente grave la administrare daca se depaseste doza terapeutica maxima .
Substantele se pastreaza in recipiente bine inchise cu dop rodat, incolore sau colorate in brun
(fotosensibile) pe care se aplica eticheta cu inscriptie rosie pe fond alb. In F.R.X la capitolul
Tabele sunt prezentate dozele terapeutice maxime ale acestor substante.
Medicamentele si substantele toxice si stupefiante se pastreaza in dulapul numit Venenum
sub cheie . Substantele toxice prezinta actiune farmacodinamica foarte puternica si se
pastreaza in recipiente bine inchise incolore sau colorate in brun pe care se aplica eticheta cu
inscriptie alba pe fond negru si in plus etichetele “ Cap de mort!” si “ Atentie otrava” .
c) laboratorul este incăperea in care se prepară produsele oficinale elaborate conform
Farmacopeii Romane in vigoare. Laboratorul va fi dotat cu sursă de apă potabilă, gaze,
canalizare, cu veselă şi aparatură de măsură, necesare pentru prepararea produselor oficinale.
Dotarea cu mobilier va cuprinde mese de laborator, dulapuri şi rafturi destinate păstrării
diviziunilor, ambalajelor de uz farmaceutic şi veselei folosite in farmacie;
In cazul in care spaţiul destinat recepturii este suficient de mare, se poate organiza şi
laboratorul in aceeaşi incăpere;
Echipamentul destinat obţinerii apei distilate se va amplasa in receptură sau in laborator.In
cazul in care localitatea nu are apă curentă sau calitatea apei potabile nu este corespunzătoare,
farmacia poate achiziţiona apă distilată de la o unitate autorizată de Ministerul Sănătăţii, care
va fi insoţită de documente care să ateste calitatea acesteia;
d) depozitul este incăperea in care se stochează şi se asigură conservarea medicamentelor, a
produselor igienico-cosmetice şi a dispozitivelor medicale. Separat se vor organiza spaţii
destinate depozitării substanţelor farmaceutice, substanţelor inflamabile şi a ambalajelor de
uz farmaceutic:
Depozitul va fi dotat cu un sistem de asigurare a temperaturii şi a umidităţii necesare
conservării produselor, cu frigider pentru păstrarea medicamentelor care impun condiţii de
păstrare speciale.
Dotarea cu mobilier va cuprinde rafturi metalice sau din alt material uşor lavabil şi rezistent
la foc, paleţi, dacă este cazul, şi dulapuri.
Depozitul va cuprinde spaţii sau dulapuri destinate păstrării produselor toxice, stupefiante şi
psihotrope, amenajate conform legislaţiei specifice.
e) grupul social - va cuprinde vestiar, spălător şi toaletă;
f) biroul farmacistului-şef, care trebuie sa permita acestuia exercitarea atributiilor si
coordonarea activitatii personalului.
Incăperile farmaciei vor fi astfel amplasate incit să existe legături funcţionale intre ele, iar
cele destinate preparării reţetelor magistrale şi oficinale, cele destinate preparării apei
distilate, precum şi ale grupului social vor avea pereţii acoperiţi cu materiale lavabile, iar
pardoselile vor fi acoperite cu mozaic, gresie sau linoleum.
Firma farmaciei include sintagma “farmacia”, denumirea inregistrata la Registrul Comertului,
trebuie sa fie vrede pe fond alb iar crucea sa aiba laturile egale.Dimensiunile firmei si ale
crucii verzi sunt stabilite prein norme care nu pot fi depasite.
In mediul rural farmacia va fi amplasată in clădiri adecvate, la parter, de preferinţă
langă sau in clădirile destinate dispensarelor medicale. Dotarea farmaciei cu mobilier,
aparatură şi veselă va fi la fel cu cea a farmaciei din mediul urban, iar localul, ce poate avea
minim 40 m2, va cuprinde următoarele incăperi:
a) oficina;
b) receptura - laborator;
c) depozit;
d) grup sanitar.
Farmacia de circuit inchis este unitatea sanitara care asigura asistenta cu produse
medicamentoase de uz uman a bolnavilor internati in unitatile sanitare aflate in structura
Ministerului Sanatatii.
Amplasarea se face astfel incat sa existe o cale directa de acces pentru buna aprovizionare cu
medicamente.
Farmacia va cuprinde urmatoarele incaperi: incaperea destinata primirii condicilor din sectie,
receptura pentru preparate magistrale, laboratorul pentru preparate oficinale,depozitul de
medicamente, boxa pentru distilator, camera pentru preparate sterile, spalatorul destinat
spalarii veselei, biroul farmacistului sef, grup sanitar.
Farmacia de circuit inchis este integrata in structura organizatorica a unitatii sanitare, in
cadrul careia functioneaza ca sectie a acesteia.
Atat farmaciile de circuit inchis cat si cele de circuit deschis detin si elibereaza numai
produse medicamentoase care au autorizatie de punere pe piata sip e care le achizitioneaza de
la unitati farmaceutice autorizate de Ministerul Sanatatii.