17.10.
2022
Universitatea de Stat de Medicină Catedra de Farmacie
și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” socială „Vasile Procopişin”
MEDICINA ȘI FARMACIA ÎN MOLDOVA
17 octombrie 2022
5. Apar instituţii de învăţământ, mai întâi colegii şi academii (la Cluj, Alba-Iulia),
în Moldova Despot-Vodă înfiinţează la Cotnari o şcoală cu nivel mediu, pentru
ca ulterior Vasile Lupu, cu sprijinul erudiţilor din Kiev să fondeze în 1640
Academia Vasiliană.
6. În toate trei provincii încep să se afirme cărturari laici – istorici, filologi,
etnografi, naturalişti, medici – cu studii făcute în universităţi străine: Basel,
Montpellier, Utreht, Viena, Padova, Lvov, Kiev, Buda, Fanar-Constantinopol
etc.
7. Numeroşi străini proveniţi din Bizanţ, Polonia, Europa centrală sau
occidentală se stabilesc în ţările Române, contribuind la dezvoltarea culturii.
8. Starea sanitară este dominată de epidemii (ciuma – sec. XV-XVII). În Moldova
ea este atestată documentar în a. 1453, a. 1522 – menţionată de G. Ureche, a.
1588, a. 1676 – Bucureştiul a fost pustiit. În Transilvania numai în sec. XV au
fost peste 10 epidemii. În Moldova există aşezări de leproşi, atestate la Roman
şi Iaşi sub îngrijire bisericească.
9. La începutul sec. apar medici oficiali ai oraşelor, numiţi „Physicus”. În Ţară
Românească şi Moldova în sec. XVI sunt semnalaţi primii bărbieri şi „gerahi”,
ei nu aveau şcoală, dar ajutau în caz de boli, epidemii, etc.
FARMACIA ÎN MOLDOVA ŞI ŢĂRILE
ROMÂNE ÎN EPOCA RENAȘTERII
CARACTERISTICA GENERALĂ
1. Sec XIV-XV – Moldova şi Ţara Românească se constituie ca state independente.
2. În sec. XVI-XVII documentele vremii fac unele menţiuni despre invazii, foamete
şi epidemii.
3. Dezvoltarea provinciilor era influenţată de culturile altor popoare şi de
legăturile comerciale tradiționale: în Moldova se simte influenţa Poloniei,
Ucrainei, Rusiei;
în Ţara Românească – influenţa imperiului Bizantin şi cea occidentală, iar în
sec. XVII-XVIII, a culturii italiene;
în Transilvania – influenţa culturală şi religioasă a Occidentului.
4. În această perioadă se răspândește tiparul, începe să se organizeze
învăţământul şi scrisul în limbile naţionale.
PRIMELE SPITALE, FARMACII ŞI
FARMACIŞTI
În Ţara Românească şi Moldova primele farmacii organizate au fost
înfiinţate odată cu primele spitale:
La Bucureşti la Spitalul Colţea – ctitorie a spătarului Mihai Cantacuzino, în
1704;
Spitalul Panteleimon – construit în perioada 1735-1752 prin grija lui
Grigore Matei Ghica, nepotul lui Alexandru Mavrocordat;
Spitalul Filantropia, în 1813, edificat la propunerea doctorului Caracaş,
medicul oraşului.
La Iaşi, la Spitalul Sfântul Spiridon – ctitorie a domnitorului Constantin
Racoviţă, în a. 1757.

PRIMELE FARMACII
Primele farmacii în Moldova au fost înfiinţate în baza unor „Hrisoave
domneşti”, privilegii acordate de domnitori numai unor farmacişti
competenţi.
În Hrisov erau prezentate obligaţiile farmacistului în ceea ce priveşte:
localul, aprovizionarea, prepararea şi comercializarea de medicamente de
bună calitate şi în cantităţi îndestulătoare. De asemenea se specifică că
spiţeria se va deschide „în locul ce va găsi de cuviinţă spiţerul şi va socoti
mai cu îndemânare şi pentru alișverișul (Vânzare, negoț, afacere) său şi
pentru trebuinţa târgului”.
FARMACIA ŞI INVENTARUL EI
Farmaciile funcţionau în clădiri din centrul oraşelor, de obicei
situate în piaţă. Ele erau constituite din: oficină, laborator şi un
depozit de droguri (pod, pivniţă).
În paralel cu farmaciile publice existau şi farmacii mănăstireşti
şi aşa-numitele „Farmacii de mână”, proprietăţi ale unor
bărbieri-chirurgi. Au existat şi „dugheni cu leacuri
farmaceutice”.
17.10.2022
În sec. XVIII au fost înfiinţate pe bază de hrisov la Iaşi farmaciile: „Farmacia
obştii” în 1778, „Farmacia spiţierului Gheorghe Jianicarul” în 1765,
„Farmacia lui Herleţ Gerah” în 1786, „Farmacia lui Alexandru Venier” în
1795; la Botoşani „Farmacia obştii” în 1793 iar la Roman „Farmacia
spitalului Precista” în 1797.
În această perioadă la Chişinău încă nu există farmacii publice.
Prin Hrisov domnesc din decembrie 1799, Constantin Ipsilante, interzice
prepararea, păstrarea, vânzarea medicamentelor de alte persoane în afară
de farmacişti – astfel separându-se pentru prima dată profesia de
farmacist (spiţier) de cea de medic şi de chirurg în Moldova.
Mobilierul, instrumentarul şi vesela erau întru totul asemănătoare celor
cu care erau dotate farmaciile occidentale. Astfel, într-un registru al
unei farmacii, datând cu a. 1531 medicamentele sunt grupate după formele
lor galenice şi acţiunea terapeutică în 9 categorii: Species, pilule,
trochiscusuri, laxative, conserve, siropuri, unguente, uleiuri, rotule (un
fel de globule).
După inventarul unei farmacii vesela consta din 253 vase mari de lemn, 49
de cositor, 2 mojare, un cazan şi 3 cântare. Până la sf. sec. XVI se foloseau de
sistemul de măsuri salernitan şi arab, iar mai târziu se introduce sistemul
de la Niurenberg.
 17.10.2022

Leacurile după origine făceau parte din:

regnul vegetal. Psaltirea scheiană (1482) menţionează: casia, istacti, isopul;
Lexiconul slavono-român (1649): isma, muştarul, casia, scorţişoara; Pravilele LUCRĂRI DE INTERES FARMACEUTIC
(1646 şi 1652): ştirigoaia (Veratrum album).
din regnul mineral – argint-viu, şoricioaică, piatră-vânătă, pucioasă, pietre INFORMAŢII DE INTERES MEDICAL
preţioase (topazul în boli de ochi şi boli mintale), safirul amestecat cu „lapte
de muiere” – „ungi umflături şi numai decât se tămăduiesc”, ametistul – „cine 1. Cazania din 1581
va purta la dânsul… cât vin ar bea, nici odată nu se îmbată”. 2. Lexiconul slavono-român (sec. XVI).
din produse animale: sânge (efect hemostatic), gălbenuş de ou (icter), miere
3. Pravila lui Vasile Lupu (Cartea românească de învăţătură,
de albine (ascaridoze), placenta umană (afecţiuni dermatologice), lapte de
1646).
femeie, albuş de ou (conjunctivite şi arsuri), urina (boli de piele).
Produsele folosite în tratament erau numite: doftorii, leacuri, antidoturi, 4. Pravila lui Matei Basarab (Îndreptarea legii, 1652).
vracevanii, specii, aromate, chimicale.

JURĂMÂNTUL PROFESIONAL
Cel mai vechi jurământ cunoscut este jurământul depus de farmacistul Gaspar Cramer
din Sibiu în 1652, la începutul activităţii sale ca farmacist orăşenesc.
Jurământul includea reguli de activitate şi de comportament: „ …jur că…
mă voi sili să fiu devotat profesiunii mele;
să srîng la timp simplicia, după cum se cuvine unei oficine bine înzestrate, cu toată silinţa să le
usuc şi să le păstrez în curăţenie;
să dispersez medicamentele compuse corect după indicaţiile domnului physicus al oraşului,
pentru ca doctorul să nu fie înşelat, iar bolnavilor să nu li se provoace mai mult rău;
să nu prepar cu miere ceea ce trebuie făcut cu zahăr;
să nu vând leacuri abortive, sau mercur-viu, sau otravă vre-o unei persoane necunoscute sau
suspecte, sau în alt chip, din cauza dorinţei de câştig;
să arunc ca ineficient şi să nu vând ceea ce este vechi, stătut şi expirat;
să mă ghidez după taxa prescrisă la vânzarea medicamentelor;
să nu încarc pe nimeni, fie el bogat sau sărac, şi la ceea ce nu voi putea face să consult
pe „physicus” oraşului;
să mă comport după cea mai înaltă conştiinţă în toate, faţă de pacienţii săraci şi
credincioşi, care au nevoie de ajutorul meu, ziua şi noaptea, fără împotrivire, faţă de
locuitorii săraci şi bogaţi, faţă de toţi şi fiecare locuitor al acestui oraş şi scaun;
să fiu cu osârdie în farmacie;
să nu stric nesăbuit instrumentele care aparţin obștii orăşeneşti;
să depun în timpul cuvenit inventarul corect al acestora.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi Cuvântul Său Sfânt.
 17.10.2022

SURSE DE INFORMARE DESPRE MEDICINA ŞI

2. Eposul şi folclorul popular:
FARMACIA MOLDOVEI ÎN PERIOADA FEODALĂ
- descântece;
- tradiţii;
1. Manuscrise şi scrieri de tipar ce nu ţin nemijlocit de medicină:
letopiseţe (letopiseţul de la Bistriţa, letopiseţul de la Putna); - balade şi cântece;
literatură bisericească ( scrierile: mitropolitului Varlaam, mitropolitului - poveşti populare.
Dosoftei, mitropolitului Petru Movilă, arhimandritului Paisie Velicicovschi);
hrisoavele şi pravilele domnitorilor (Ştefan cel Mare, Vasile Lupu, Matei
Basarab, Dimitrie Cantemir); 3. Literatura străină:
lucrări ale oamenilor de stat şi de cultură (Grigore Ureche, Ion Neculce, - a diplomaţilor;
Miron Costin, Nicolae Mavrocordat, Dimitrie Cantemir). - a negustorilor etc.

Tipurile de activitate medicală în

4. Lucrări ale istoricilor timpului:
- Nicolae Iorga,
Moldova medievală:
- P. Samarian;
- Mario del Chiaro;
- A. Candrea; M. Costin; Medicina populară.
- Costachescu etc.
Medicina mănăstirească.
5. Lucrări ale istoricilor contemporani:
- V. Coroban;
Medicina oficială (domnească,
- Ia. Grosul; boierească).
- V. Senchevici etc.

MEDICINA ERA PRACTICATĂ DE:
purtători ai medicinii populare: moaşe, bărbieri, „babe”, vrăjitori,
culegători de buruieni, în baza cunoştinţelor empirice.
Persoane ce practicau medicina din numele bisericii (călugări,
măicuţe, alte persoane bisericeşti).
Medici domneşti (medici, chirurgi, moaşe, bărbieri), care dispuneau
de anumite cunoştinţe medicale. De regulă erau din alte state.
Persoane ce se specializau pe prepararea leacurilor şi vânzarea
lor. Dispuneau de cunoştinţe empirice.
S-a născut Constantin Vârnav la 21 august 1806 într-o familie de
moşieri modeşti din judeţul Bălţi.
S-au păstrat puţine informaţii despre copilăria şi adolescenţa lui.
Se cunoaşte că Constantin Vârnav a studiat la Lemberg şi Viena
filosofia şi medicina. După ce i se refuză cererea de a se ocupa cu
activitatea medicală liberă, în a. 1834 pleacă la Pesta, unde î-şi
finalizează studiile medicale.
17.10.2022
Constantin Vârnav
„RUDIMENTUM PHYSIOGRAPHIAE MOLDAVIAE”
sursă de informare despre medicamente şi medicina
populară în Moldova în prima jumătate a sec. XIX
Susţine public cu succes în Palatul Mare a universităţii maghiare teza de
doctor în medicină cu denumirea „Rudimentum Physiographiae
Moldaviae” în luna iunie a. 1836. Aceasta este prima teză de doctor
susţinută de un medic moldovean.
După susţinere, Constantin Vârnav primeşte permisiunea de a practica
medicina pe tot teritoriul Imperiului Austro-Ungar, însă el se întoarce în
Patrie. În a. 1837 Constantin Vârnav susţine cu excelenţă examenul în faţa
unei comisii medicale în componenţa renumiţilor medici ai timpului:
Sachelarie, Iosif Viola, Iacov Czihac şi primeşte postul de medic al oraşului
Iaşi, unde şi locuieşte pe parcursul întregii vieţi.
 17.10.2022

Nu peste mult timp devine membru activ al comisiei medicale

orăşeneşti, vizitează Austria, Germania şi Bavaria, unde face Constantin Vârnav se referă la bogăţia vegetală a ţării,
cunoştinţă cu situaţia medico-sanitară, iar rezultatele le expune enumerând peste 300 specii de plante, ce se întâlnesc
detaliat în dările de seamă pentru „…a folosi tot, ce poate aduce folos
Patriei”. în Moldova dar, în acelaşi timp, accentuează că
Mai târziu este numit medicul principal al Moldovei. În ultimii ani de „…plante medicinale nu se cultivă”.
viaţă activează în spitalul Sf. Spiridon din or. Iaşi. Se stinge din viaţă în
a. 1877.

PRODUSE VEGETALE
Autorul afirmă, că spitalele şi instituţiile obşteşti dispun alaunii, sulful,
de un număr suficient de medici. Medicii, chirurgii, camfora, săpunul,
farmacopiştii, care nu au diplome legale, nu sunt sacâzul, răşina albă,
toleraţi, iar farmacopiştii, în activitatea lor, respectă cinaborul, terebentina,
preţurile şi taxa, prevăzută pentru provinciile austriece. dohotul, uleiul vegetal,
oţetul, zahărul,
sarea vitriolul.
amoniacală(cipirigul),
alcoolul din cereale,
 17.10.2022

PRODUSE ANIMALE AFECŢIUNI ŞI MODALITĂŢI DE TRATAMENT

ceara,
La tratarea durerilor de cap (Cephalgia)
grăsimea de porc,
„…se pun pe frunte frunze fragede de varză
laptele, (Brasica capitata) sau terci din hrean
mierea; (Armoracia rasa) mărunţit, sare şi oţet”.
unele organe fărâmiţate (dinte de cal);
cenuşa de broască arsă etc.

La diferite tuse „…se fierbe podbal cu zahăr caramelizat sau se prepară terci din
hrean şi cantitate dublă de zahăr caramelizat (Sacchari canti), numit în popor „zahăr
de gheaţă”,care se administrează câte 1 linguriţă de cafea de 3-4 ori în zi. Cu acelaşi
scop se mai foloseşte la moldoveni Lumânarea Domnului (Verbascum Thapsus),
Morcovul (Daucus Carota), florile de tei (Tilia), Pirul (Triticum repens), Păpădia
(Leontodon Tataxacum), Bozul (Sambucus Ebulus), Fumăriţa sau Fumul Pământului
(Fumaria officinales), şi din cele mai cunoscute – Urzica moartă (Lamium album),
fragii (Fragaria vesca), Căpuşunile (Fragaria elatior Ehrh), Limba cerbului
(Asplenium Scolopendrium), Brusturele (Arctium Bardana), Nalba Mare (Altheaea
officinales)”.
Bolile cronice oftalmice „…se tratează cu decoct de
Buruiana Rândunicăi, zisă Rostopască (Cheledonium
majoris), sau cu terci din ceapă coaptă (Allia cepa) şi
miere, sau decoct din seminţe de gutui (Cidoniorum)
cu alauni (Alumine usto), iar pe noapte se aplică
emplastru din Pelin (Absinthio).
 17.10.2022

Constantin Vârnav indică şi unele tratamente, pentru care, după cum

La angină „…cu suc acru de sfeclă (Cyclae rubrae)
fermentată se fac gargarisme, iar extern se aplică
cataplasme din cuib de rândunică, fiert cu lapte”.
„..se fierbe scoarţa Bozului negru (Sambuci nigri) până rămâne
Febra acută se tratează „..cu doză mare de decoct
din porumbrele (Vitis idaeae)”.
menționează el „…am mare dorinţă pe viitor să vorbesc mai pe larg”. Ca
exemplu, boala cunoscută sub denumirea de Buba Trinzilor sau Rana
Trinzilor (afecţiune cutanată), care se trata în felul următor:
jumătate din lichidul iniţial, apoi se adaugă ulei de măslin (Oleum
Olivarum), ceară (Ceram), terebentină (Picem albam), piatră vânătă
(Vitriolum cupri), care iniţial se arde la foc, - toate acestea se fierb
până se primeşte unguent, care se foloseşte extern; intern se
administrează lapte cu selitră (Crematum cum nitro), care anterior
este fiert timp de trei zile”.

Universitatea de Stat de Medicină Catedra de Farmacie Asigurarea cu farmacii a populaţiei între

și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” socială „Vasile Procopişin” Nistru şi Prut de-a lungul timpului

Dezvoltarea sistemului farmaceutic în Moldova

postbelică și Republica Moldova

Dosare vechi ale Arhivei naţionale a

Republicii Moldova şi a Direcţiei
Generale Farmaceutice, publicaţiile
17 octombrie 2022
cercetătorilor în domeniu,
Anuarele statistice etc.
 17.10.2022

I ETAPĂ (până la a. 1812 ) Caracteristica etapei II

se caracterizează prin deschiderea sporadică a

se caracterizează prin apariţia
primelor farmacii; farmaciilor în unele localităţi şi activitatea lor în
deşi existau deja câteva farmacii conformitate cu legislaţia rusă;
spitaliceşti, informaţii documentate,
disponibile despre existenţa până la a.
1812 a căror-va farmacii publice nu este în conformitate cu datele recensământului în a. 1814
prima informaţie întâlnită despre în gubernia Basarabia funcţionau 6 farmacii publice:
existenţa unei farmacii în localităţile
judeţelor Basarabiei datează cu anul 1814 •3 – la Chişinău;
şi atestă existenţa la Sculeni a farmaciei
particulare a farmacistului Şpiigher. •câte 1 – Soroca, Bălţi, Bender.

În raportul medical al cancelariei Basarabene

pentru anul 1835 se atestă faptul

„Recentissimo tempore res medica moldaviae plurimum

că asistenţa
debet russis, qui ultima qua eam invaserunt vice, illam in medicamentoasă este
meliorem redigerunt ordinem”. asigurată de 7 farmacii
particulare dintre care:
(„Situaţia actuală a asistenţei medicale în Moldova cel • 4 aparţin or. Chişinău;
în oraşul Bălţi, – există
mai mult se datorează ruşilor, care, găsind-o într-o stare 1 farmacie;
deplorabilă, au ridicat-o la mare înălţime”). • în or. Bender -farmacia
provizorului Tercovski
Constantin Vârnav • şi la Orhei – a
(Rudimentum physiographiae provizorului Alit.
Moldaviae, Pesta, iunie, 1836)
 17.10.2022

Către a. 1887 Evoluţia farmaciilor în or. Chişinău pe

parcursul anilor 1813-1902
pe teritoriul dintre Nistru şi Prut sunt atestate 62 farmacii,
în care activau:

22 farmacişti şi 11 ajutori de farmacist.

• în “uezdul” Chişinău şi Tighina nu erau

farmacişti;
• în “uezdul” Bălţi: 1 provizor şi 1 ucenic de 1902
1901
provizor; - 12 farmacii
1862 - 9 farmacii
• la Soroca existau 2 farmacii şi 1 singur farmacist.
- 4 farmacii
• medicamentele erau preparate de către felceri. 1820
- 3 farmacii
1813
- 2 farmacii

Farmacia Kogan
Deși nu era decît o simplă farmacie, clădirea se număra printre cele mai
frumoase edificii ale Chișinăului. Aceasta decora intersecția străzilor
Aleksandrovskaya (astăzi bd Ștefan cel Mare) și Armeneasca din anul
1897, iar numele îi provine de la primul deținător al localului –
Maximilian Pautînshii.
 17.10.2022

Inspectorul General al Basarabiei,

generalul doctor Nicolae Vicol La 1 decembrie a. 1918

în lucrarea sa “Organizarea sanitară a în Basarabia existau:

Basarabiei” (1922) specifică: 16 farmacii de zemstvă,
53 farmacii particulare, conduse de
“În Basarabia sub dominaţia
farmacişti licenţiaţi,
rusă existau 107 farmacii, dintre
53 farmacii săteşti, conduse de
care 57 erau “normale”
pomoșnici,
(definitive), 3 filiale şi 57 aşa
5 farmacii de garnizoană şi
zise “farmacii săteşti”.
un depozit central de medicamente.

Caracteristica farmaciştilor (după naționalitate) din

a III ETAPĂ – aa. 1918 – 1940 Basarabia în 1921
(Basarabia fiind reintegrată în componenţa României Mari)

Judeţul Români Evrei Polonezi Ruşi Total

Se caracterizează
prin dezvoltarea Chişinău 6 17 1 1 25
reţelei farmaceutice, Soroca 1 6 - - 7
şi creşterea Bălţi 1 10 1 - 12
numărului de Orhei - 3 1 - 4
specialişti. Tighina 1 13 - - 14
Cahul - 2 - - 2
Total 9 51 3 1 64
 17.10.2022

Repartizarea farmaciilor la aa.1938 – 1940 La 1.01.1941

Numărul Numărul de
Numărul Numărul de
de ordine
Judeţul populaţiei la a.
farmacii
locuitori ce revin la În Basarabia dintre Nistru şi Prut funcţionau:
1930 1 farmacie (mii)
130 farmacii, inclusiv:
1. Bălţi 387.000 20 19,35  65 - în oraşe;
2. Cahul 197.000 12 16,40
 65 – în mediul rural.
3. Lăpuşna 420.000 35 12,00
4. Orhei 279.000 16 17,43
53 puncte farmaceutice;
5. Soroca 316.000 24 13,20 asistenţa farmaceutică era asigurată de:
6. Tighina 307.000 21 14,60  254 farmaciști (provizori)
7. Total 1.906.000 128 15,50  şi 157 ajutori de farmacist (de provizor).

a IV ETAPĂ – aa. 1940 – 1944 …a V-ea ETAPĂ: aa. 1944-1945

(eliberarea de sub regimul fascist şi începutul restabilirii sistemului
farmaceutic)

(ani de dominaţie sovietică şi război), în timp de război au supravieţuit

caracterizată cu distrugerea aproape totală numai 2 farmacii:
a farmaciilor existente;
1 - la Soroca
1 - la Bălţi
 17.10.2022

În luna iunie 1944

În perioada anilor 1944-1945
În orașul Soroca îşi începe • au fost restabilite şi redeschise:
activitatea Direcţia  66 farmacii,
 150 puncte farmaceutice,
Principală Farmaceutică a  3 magazine de sanitarie si igienă.
Narcomatului Sănătăţii a • la finele a. 1945 sistemul farmaceutic includea: 76
RSSM. farmacii, dintre care 47 situate în mediul rural iar
numărul de specialişti era de 218, inclusiv – 138
provizori;
În această perioadă generează
începutul restabilirii • în a. 1955 numărul de farmacii atinge nivelul a. 1940.
sistemului farmaceutic de
după război.

Tot atunci a fost definită numerotarea oficială a farmaciilor A VI-ea ETAPĂ: aa. 1945-1990
(perioada sovietică)
Chișinău 1,2,3,4,5 Bolotino 30 Stolniceni 56
Soroca 6 Răspopeni 31 Romanovca 57
Bălți 7 Glodeni 32 Căinari 58
Este o perioadă extensivă de dezvoltare a
Orhei 11 Sîngerei 33
Călărași 12 Cotiujeni 34
Șoldănești 59
Cobîlca 60
sistemul farmaceutic
Leova 13 Voroncău 35 Mereni 61
Rezina 14 Jura 36 Taraclia 62
Bender 15 Kotovsk 39 Baimaclia 63 Către a. 1958 1
Cahul 16 Nisporeni 40 Vulcănești 64 farmacie asigură în
Dubăsari 17 Telenești 41 mediu 21,7 mii
Strășeni 65 populaţie, iar în unele
Criuleni 48 Peresecina 42 Rașcov, Camenca 66 raioane (Făleşti,
Camenca 18 Rîșcanovca 43 Congaz 69 Ungheni, Soroca): de la în a. 1970 – 11,9 mii
Ungheni 19 Cornești 44 50 la 67 mii populaţie. populaţie.
Bulboaca 71
Briceni 20 Tîrnova 45 Bujor 72
Edineț 21 Volontirovca 46 Vadul lui Vodă 73
Lipcani 22 Cimișlia 47 Drăgănești 74
Fălești 23 Drochia 49 Durlești 75
Vadu-Rașcov 24 Comrat 50 Nezavertailovca 76 În a. 1965 1 farmacie La 01.01.1985 numărul
Otaci 25 Căușeni 51 Bălți 77, 78 deserveşte în mediu mediu de populaţie ce
Ocnița 26 Taraclia 52 14,3 mii populaţie; revine la 1 farmacie
este de 9,82 mii,
Florești 27 Ciadîr-Lunga 53 inclusiv 8,12 mii – în
Caprești 28 Bravicia 54
Dondușeni 29 Cineșeuți 55 Total – 70 farmacii mediul rural.
 17.10.2022

Dinamica dezvoltării reţelei farmaceutice şi a numărului de

specialişti pe parcursul anilor A VII-ea ETAPĂ:
1945 1950 1960 1970 1980 1990 2000 01.2015 începând cu a. 1990, perioada actuală
Farmacii publice: total, 76 118 181 304 400 489 1003 1113
1. Caracterizată prin trecerea la condiţiile economiei de piaţă şi
inclusiv
47 84 126 208 273 306 461 ~500 privatizarea practic totală a farmaciilor și altor tipuri de
săteşti
întreprinderi farmaceutice.
Cadre farmaceutice: 2. Reorganizarea și fondarea noilor întreprinderi farmaceutice în baza
218 366 786 1417 2101 3028 2473 3254
total:
noilor relații de proprietate și forme juridico-organizatorice de
inclusiv:
138 176 356 536 786 1341 1320 1901 activitate
farmacişti
3. Este o etapă a reformelor farmaceutice esenţiale.
laboranţi-farmacişti 80 190 430 881 1315 1687 1153 1353

În perioada aa. 1990-1995 1 farmacie comunitară deserveşte în medie

Creştere numărului total de unităţi farmaceutice
• Tempul de creştere fiind de apr. 111%, inclusiv în ultimii 3 ani – 132,2 %
3123 persoane
Demonopolizarea sistemului de farmacii • În municipii -1857;
• privatizarea farmaciilor de stat, • Raioanele sătești – 4488.
• lipsa unei baze legislative adecvate situaţiei.
Scade numărul total de cadre farmaceutice, implicate în activitatea farmaciilor
comunitare. • Nisporeni - 11075; Comrat - 801;
• Cauza principală: migrarea specialiştilor în alte subsisteme (de aprovizionare...), cât şi în alte sfere de
activitate.
• Telenești - 9212; C.-Lunga - 1202;
• Cantemir - 7800; Vulcanești - 1883;
Se denotă o tendinţă pozitivă pentru indicatorul “populaţie-farmacie”
• Strășeni - 7633; Briceni - 2485;
• Tempul mediu de scădere fiind de apr. 8% (de la 8929 locuitori – în a. 1990 – la 7948 locuitori – în a.
1997. 2010 – 4097 locuitori
• Rezina - 7442; Edineț - 2654.
• Dubăsari - 7050; Ocnița - 2782;
Numărul mediu de specialişti ce revin la o farmacie scade de la 6,19 la 4,06
• Numărul de farmacişti şi laboranţi-farmacişti ce revin la 100.000 populaţie, scade respectiv de la 75,4 (date statistice pentru 01.01.2013, 2015)
unităţi la 69,2.
 17.10.2022

Aproximativ jumătate din toţi specialiştii (54% ) î-şi desfăşoară activitatea în

unităţile farmaceutice din raza mun. Chişinău, unde la 10.000 locuitori revin
aproximativ 19 specialişti.

Cel mai puţin asigurate cu cadre farmaceutice sunt raioanele:

 Leova cu 1,49 specialişti,

 Dubăsari – 1,98 şi

 Hânceşti – cu 2,02 specialişti la 10.000 locuitori.

(date statistice pentru 01.01.2013)

La începutul sec. XX o farmacie deservea în medie între 70.000-80.000

locuitori (în unele judeţe – peste 100.000)

mai târziu: anii 90 ai secolului trecut - în jurul la 10.000 locuitori,

inclusiv în mediul rural – 8.000.

Actualmente, conform datelor statistice ale AM numărul total de

farmacii comunitare şi filialele lor la 01.01.2014 este de 1139.

În republică mai activează peste 900 secţii de asistenţă cu

medicamente a CS (39) şi filialele lor deci, astăzi o farmacie
deserveşte aproximativ 3000 oameni.