Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 1 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

Aprobat
la şedinţa catedrei Chimie farmaceutică şi
toxicologică
Proces-verbal № _1_ din 29.08.2017_
Şef de catedră, dr.hab.şt.farm., profesor universitar

___________________Valica Vladimir

SURSE VEGETALE DE OBȚINERE A MEDICAMENTELOR

Indicaţie metodică pentru studenţii anului II

Autorii: Uncu Livia, Gandacov Vladilena

Chișinău 2021
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 2 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

INTRODUCERE
Această temă include descrierea și analiza surselor vegetale de obținere a
medicamentelor. Importanţa studierii acestei teme se determină prin aceea, că le dă
posibilitatea:

1. De a cunoaște originea compușilor naturali extrași din diverse surse vegetale;

2. De a se familiariza cu etapele și scopul extragerii constituienților activi din plante.
3. De a aprecia importanța dezvoltării fitoterapiei prin cercetarea compoziției chimice a
plantelor.
Astfel, studierea surselor vegetale de obținere a medicamentelor permite ridicarea
nivelului profesional al viitorilor farmacişti în vederea obținerii competențelor în domeniul
elaborării și utilizării preparatelor medicinale din plante.

Scopuri determinate
1. De a însuși care sunt materiile prime posibile ce servesc drept sursă de obținere a
medicamentelor de origine vegetală;
2. Cunoașterea proprietăților fizico-chimice a constituienților activi vegetali ce permite
detectarea acestora în materialul vegetal;
3. De a cunoaște clasele de compuși farmacologic activi ce pot fi regăsite în diferite
organe ale plantelor, cu evidențierea efectelor biologice produse.

Planul studierii temei

Pentru studierea temei se acordă 1 lucrare de laborator.
Planul lucrării de laborator
- Controlul şi corecţia însuşirii materialului după subiectele pentru pregătirea de sine
stătătoare.
- Lucrul practic al studenţilor.
- Recapitulare.

Subiectele pentru pregătirea de sine stătătoare

1. Caracteristica generală a plantelor ca sursă de obținere preparatelor
medicamentoase naturale.
2. Enumerarea avantajelor produselor medicamentoase de origine naturală față de
cele sintetice.
3. Descrierea particularităților extragerii compușilor activi din materia primă
vegetală.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 3 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

MATERIAL INFORMATIV

SURSE VEGETALE DE OBȚINERE A MEDICAMENTELOR

Origine vegetală
• Cea mai veche sursă
• Majoritatea medicamentelor contemporane derivă din această sursă
• În calitate de materie primă pot servi toate părțile plantelor (rădăcini, tulpini, frunze,
părți aeriene, flori, fructe, semințe)

 Pe vremuri se credea că frunzele care aveau forma ficatului erau folosite pentru
tratamentul bolilor hepatice. Ulterior, s-au folosit diferite părți ale plantei, cum ar fi
rădăcina, coaja, tulpina, frunza, sămânța și floarea.
 Drogurile nu vin din aceeași parte a unei plante specifice. De exemplu, atropina,
cofeina, cocaina, digoxina și pilocarpina sunt obținute din frunzele plantelor specifice.
 Uleiul de ricin, colchicina, morfina, stricnina și teobromina sunt obținute din
semințele unor plante.
 Scorțișoara, chinidina și chinina se găsesc în coaja anumitor plante, iar rezerpina și
atropina sunt extrase din rădăcinile unor plante.
 Astăzi, cu unele excepții (digitalis, belladonna), plantele însăși sunt rareori luate în
considerare pentru tratamentul medical. Mai degrabă constituenții farmacologic activi
(de exemplu, atropina din rădăcini) sunt extrași și utilizați.
Substantele chimice din plante constituie un complex activ pe baza unor actiuni sinergetice,
care prezinta avantaje terapeutice certe față de unele asocieri de substante chimice pure.
Constituenții farmacologic activi ai diferitelor plante sunt grupați în funcție de proprietățile lor
fizico-chimice. Acestea includ:
1. Alcaloizii
2. Glicozide
3. Uleiuri
4. Gume
5. Mucilagii
6. Carbohidrați și compuși înrudiți
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 4 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

Unele dintre acești constituenți activi pot fi extrași prin înmuierea plantei în alcool.
Scopul extragerii constituenților activi este:
1. Identificarea constituenților activi
2. Analiza proprietăților farmacodinamice și farmacocinetice ale constituenților activi
3. Asigurarea unei doze precise și constante în utilizarea terapeutică a constituenților chimic
puri
4. Posibilitatea sintezei chimice

Alcaloizi
Cuvântul alcaloid (alcalin + oid) înseamnă literalmente o substanță asemănătoare unei
substanțe alcaline. Un alcaloid este definit ca un compus azotic bazic de origine vegetală care
1) produce sare atunci când este combinat cu acid și 2) este activ din punct de vedere
fiziologic în plante și animale.
GayLussac a acceptat în cele din urmă ideea revoluționară că substanțele alcaline pot fi găsite
în plante. Toate substanțele alcaline izolate din plante au primit un nume cu sufixul "INE"
(Wilhelm Meissner, 1818), în scopul de a reaminti reacția alcalină a tuturor acestor
medicamente. De exemplu, atropina, cocaina și morfina sunt alcaloizi.
Morfina a câștigat uz medical larg la începutul anilor 1860 în timpul Războiului Civil
American, dar mulți soldați răniți s-au întors de la război ca dependenți de morfină, victime
ale "bolii de soldați“.
În 1874, cercetătorul englez, CR Alder Wright (Spitalul Sf. Maria, Londra) a sintetizat
(diacetylmorphine). Douăzeci de ani mai târziu, Heinrich Dreser, care lucra pentru Bayer la
Elberfeld, Germania, a constatat (eronat) ca diluarea morfinei cu ACETYLS va duce la un
medicament fără reacții adverse frecvente la morfină.
În 1895, Bayer a început producția de diacetylmorphină și a inventat numele de "heroina“,
care a
fost introdusă comercial, după încă trei ani.
La începutul secolului 20, dependenta de heroina a crescut la cote alarmante și conducerea
Marii Britanii, a Statelor Unite și a Franței, au decis de a interzice opiul și drogurile opiacee,
această lege fiind respectată încă următorii 70 de ani.
Unele proprietăți ale alcaloizilor sunt:
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 5 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

1. Substanța cristalină albă

2. Gust amar
3. Insolubil în apă, dar preparatul sărat este foarte solubil în apă
4. Aproape toate sunt solubile în alcool, eter, cloroform și ulei
Pentru extracția, purificarea și conservarea lor, se utilizează acizi minerali (azotic, clorhidric,
sulfuric), iar din aceste soluții sunt trecuți prin intermediul unor baze (amoniac, sau hidroxizi
alcalini).
Majoritatea alcaloizilor sunt extrași din semințele și rădăcinile plantelor cu flori. Doar câțiva
alcaloizi sunt obținuși din plante fără flori sau produse sintetice. Câteva exemple de alcaloizi
sintetici sunt apomorfina și homatropina.

Clasificarea alcaloizilor
Alcaloizii sunt clasificați pe larg în funcție de sursa lor vegetală, adică de la care se obțin
plantele. Acestea sunt:
1. Belladonna (atropina)
2. Cinchona (chinina)
3. Rauwolfia (rezerpina)
4. Vinca (vincamina)
5. Ergot (ergoramina, dihidroergotamina)
6. cocaină
7. Opium ( morfina, narcotina, codeine, tebaina, papaverina și narceina)
8. Xantin (cofeina, teofilina, teobromina)
Cuvantul Rauwolfa provine din numele unui medic german si botanist al secolului al XVI-lea,
Leonard Rauwolf.
Glicozide (heterozide)
Glicozidele sau heterozidele sunt compusi alcatuiti dintr-o componenta glucidica si o
componenta neglucidica, denumita aglicon, a carei structura chimica poate fi foarte diferita.
Agliconul conferă glicozidelor proprietati fizice, chimice si farmacologice specifice,
condiționând in cea mai mare masură utilizarea lor ca substante terapeutice. Din grupul
glicozidelor fac parte: cardiotonice (digoxina – crește forța de contracție a inimii),
antracenozide (frangulina - laxativ), saponozide (esculina - venotonic), flavonozide (rutozida –
crește rezistența capilară), antociani (malvina), cumarine și furanocumarine (dicumarol -
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 6 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

anticoagulant), derivati ai acizilor polifenolicarboxilici (acid clorogenic - antioxidant).

Componenta glucidică fiind responsabilă de proprietățile farmacocinetice ale glicozidei
respective.
Uleiuri volatile
 obținute din frunze și petale prin distilare cu vapori;
 sunt derivați terpenici, datorită cărora și au miros;
 fără valoare nutritivă;
 nu râncezesc(nu sunt grase);
 au greutate moleculara mult mai mica decat cea a uleiurilor vegetale.
Utilizări: - carminativ ( de gimbir, eucalipt – prin iritarea mucoasei gastrice), antiseptic,
antinflamator (de busuioc), sedativ (odolean, levănțica), expectorant (cimbru) etc.
Rezinele – sunt polimeri ai uleiurilor volatile, fiind insolubili în apă (ex. Benzoin). Utilizarea
în inhalații, tratamentul tusei.
Taninuri – compuși fenolici neazotați derivați din plante, solubili în apă. Posedă acțiune
astringentă (precipită proteinele de suprafață).

Utilizarea diferitor părți ale plantelor

Frunze: exemple
 Frunzele de Digitalis Purpurea servesc drept sursă pentru obținerea Digitoxinei și a
Digoxinei, care sunt glicozide cardiace;
 Din frunzele de Eucalipt se extrage ulei volatil, care este un component esențial în
siropuri de tuse;
 Din frunze de Tutun se extrage nicotina;
 Din frunze de Atropa Belladona se extrage atropina
 Frunzele de Erythroxylon coca servesc ca sursă pentru cocaină
 Menthae folium – ulei volatil ( mentol)
Flori: exemple
 Papaver somniferum produce morfină
 Vinca rosea este sursă de alcaloizi vincristină și vinblastină
 Chamomilla off. – sursa de ulei volatil cu acțiune antiseptică, antiinflamatoare,
carminativă
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 7 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

 Tilia sp., Verbascum phlomoides – sursă de mucilagii cu acțiune demulcenta datorita

protectiei mucoaselor prin stratul coloidal pe care il formeaza cu apa
Fructe: exemple
 Păstăile de Senna conțin antracine, care sunt utilizate în calitate de purgative
 Fructele de Calabar produc fizostigmină, care este un colinomimetic
Semințe: exemple
 Semințele de Nux Vomica produc stricnină, care este un stimulator al SNC
 Alcaloizii din Ergot includ:
• Ergine
• Ergonovină
• Ergotamina
Ergot este produsul ciupercii Claviceps purpurea care creste pe secara si alte cereale.
Rădăcini: exemple
 Radacina de Ipecacuanha produce Emetine, utilizată pentru a induce voma (în
otrăvirea accidentală). De asemenea, are proprietăți amoebicide.
 Rauwolfia serpentina este o sursă de rezerpină, un agent hipotensiv, utilizat pentru
tratamentul hipertensiunii.
Scoață: exemple
 Coaja de Cinchona este o sursă de chinină și chinidină, care sunt medicamente
antimalarice.
Tulpină: exemple
 Chondrodendronum tomentosum dă tubocurarină, care este relaxantă a mușchilor
scheletici utilizată în anestezia generală.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 8 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

Întrebări pentru control

1. Care sunt părțile principale ale plantei ce servesc drept materie primă pentru
obținerea medicamentelor?
2. Care sunt particularitățile extragerii principiilor activi din plante?
3. Care sunt avantajele utilizării produselor medicamentoase de origine naturală?
4. Ce forme farmaceutice au la bază produse vegetale?
5. Dați exemple de compuși farmacologic activi izolați din diferite organe ale plantei
(flori, frunze, tulpină, semințe, scoarță, rădăcină, tubercul etc.)?

Bibliografie
1. S.M.K. Rates. Plants as source of drugs; 2752 Porto Alegre CEP 90610-000 Brazil, Toxicon
39 (2001) 603–613. https://doi.org/10.1016/S0041-0101(00)00154-9
2. Pan, S.-Y. et al. (2013). New Perspectives on How to Discover Drugs from Herbal Medicines:
CAM's Outstanding Contribution to Modern Therapeutics. Evidence-Based Complementary
and Alternative
Medicine. https://doi.org/10.1155/2013/627375. https://www.hindawi.com/journals/ecam/2013
/627375/
3. Veeresham, C. (2021). Natural Products Derived from Plants As A Source Of Drugs. Journal
of Advanced Pharmaceutical Technology and Research. https://dx.doi.org/10.4103%2F2231-
4040.104709. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3560124/
4. Atanasov, A. G. et al. (2015). Discovery and Resupply of Pharmacologically Active Plant-
Derived Natural Products: A Review. Biotechnology
Advances. https://doi.org/10.1016/j.biotechadv.2015.08.001. https://www.sciencedirect.com/sc
ience/article/pii/S0734975015300276
5. Lavania, U. C. (2016). Evolving Trends In Plant-Based Drug Discovery. Published online
by Cambridge University Press. Retrieved
from: https://www.cambridge.org/core/journals/plant-genetic-resources/article/evolving-
trends-in-plantbased-drug-discovery/7C90076BE13370B5EBC21905E5CC7C5C. Accessed
on November 5, 2021.
6. Aguwa, C. and Akah, P. (2006). How Drugs Act. In C. Aguwa and J. Ogbuokiri (Eds.), A
Handbook of Pharmacology for Nursing and Allied Health Professions (pp. 2-7). Nigeria:
Africana First Publishers Limited.
7. Alamgir, A. (2017). Therapeutic Use of Medicinal Plants and Their Extracts: Volume
1. Switzerland: Springer International Publishing AG
8. Kishore, K. and Krishan, P. (2009). Pharmacology of Recombinant or Genetically Engineered
Drugs. Journal of Young Pharmacists, 1(2):141-150.
9. Gao Y, Deng K, Cao Z, Graziani EI, Gilbert AM, Koehn FE, Wood A, Doherty P and Walsh
FS: Amphotericin B, identified from a natural product screen, antagonizes CNS inhibitors to
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 9 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

promote axon growth via activation of an Akt pathway in neurons. J Neurochem. 113:1331–
1342. 2010.
10. Zhang L and Demain AL: Nautral Products: Drug Discovery and Therapeutic Medicine.
Humana Press Inc.; Totowa, NJ: pp. 3–29. 2005
11. Mottamal M, Zheng S, Huang TL and Wang G: Histone deacetylase inhibitors in clinical
studies as templates for new anticancer agents. Molecules. 20:3898–3941. 2015. Patwardhan
B, Vaidya ADB and Chorghade M: Ayurveda and Traditional Chinese Medicine: A
Comparative Overview. Curr Sci Assoc/Indian Academy of Sciences. 86:789–799. 2004.
12. Cragg GM and Newman DJ: Natural products: A continuing source of novel drug leads.
Biochim Biophys Acta. 1830:3670–3695. 2013.