Sunteți pe pagina 1din 5

FARMACOLOGIE GENERALA

Farmacologia - definitie, ramuri, istoric, utilitate


FARMACOLOGIA

Definitie. Ramuri. Utilitate practica.

Farmacologia este stiinta care studiaza interactiunile dintre medicamente si organism.

Etimologic deriva din limba greaca: pharmakon - medicament si logos - stiinta

Farmacologia generala studiaza aspectele generale ale relatiilor dintre medicament si organism si legile
obiective pe baza carora se desfasoara aceste relatii.

Farmacologia, ca stiinta independenta, cu metode si metodologii proprii, dateaza din a doua jumatate a
secolului al XIX-lea, in prezent fiind una dintre stiintele contemporane cele mai dinamice.

Theophrastus von Hohenheim Johann Jakob Wepfer Rudolf Buchheim (1820-1879)


(1493-1541)/ Paracelsus (1620-1695)

A fost primul care a verificat,


??? doctrinele antice prin experimente pe animale, A fondat primul institut de
afirmatiile cu privire la farmacologie la Universitatea
Solicita cunoasterea principiului din Dorpat ( Tartu, Estonia) in
actiunile farmacologice sau
activ dintr-un remediu prescris, in 1847 si a introdus
toxicologice.
acelasi timp respingind fierturile farmacologia ca disciplina
irationale si amestecurile medicinii “ Am meditat indelung in final stiintifica independenta.
medievale. m-am decis sa rezolv problema
pe cale experimentala.” “ Cunoasterea medicamentelor
“ Toate sunt otravuri si nimic nu este una teoretica, respectiv
este lipsit de otrava; doar doza explicativa si are rolul de a ne
face diferenta intre otravitor si informa asupra acestora, astfel
neotravitor.” - axioma in justificindu-se utilizarea lor la
farmacologie patul bolnavului.”

Pina in 1820, medicii practicieni defineau prin farmacologie stiinta medicamentului, incluzind in sfera
acestei discipline orice fel de informatie referitoare la pharmakon.

1
FARMACOLOGIE GENERALA
Farmacologia - definitie, ramuri, istoric, utilitate
Catre sfirsitul secolului al XIX-lea, cercetarile experimentale de farmacologie si farmacodinamie au impus
trei concluzii care aveau sa constituie fundamentul farmacologiei de dupa 1900:

1) majoritatea medicamentelor pot actiona si daca sint diluate in limite largi,


2) exista o inalta specificitate chimica a remediilor medicamentoase (izomerii optici ai unei substante
pot sa aiba actiuni farmacologice diferite - chinina / chinidina = antimalaric / antiaritmic)
3) exista o specificitate biologica (curara actioneaza numai asupra placii motorii)

Farmacologia moderna are sase ramuri principale, trei cu caracter predominant fundamental, carora le
corespunde trei ramuri cu caracter predominant aplicativ (tabel 1).

Tabel 1 Ramurile farmacologiei

Ramuri cu caracter fundamental Ramuri cu caracter aplicativ


Farmacocinetica Farmacografia
studiaza evolutia medicamentului in organism studiaza regulile de prescriere a medicamentelor,
referitoare la formele farmaceutice, caile si modul de
administrare, posologie (prescrierea dozelor)
Farmacodinamia Farmacoterapia
studiaza efectele biologice ale medicamentului studiaza indicatiile terapeutice
in organism
Farmacotoxicologie Farmacoepidemiologia
studiaza efectele adverse si intoxicatiile acute si studiaza contraindicatiile si precautiile, precum si
cronice bolile de etiologie medicamentoasa cu mare raspindire.

Farmacocinetica

Farmacodinamie

Farmacotoxicologie

Figura 1 Relatiile dintre medicament si organism

2
FARMACOLOGIE GENERALA
Farmacologia - definitie, ramuri, istoric, utilitate
Din cele sase ramuri principale ale farmacologiei, s-au desprins si sint in curs de dezvoltare alte noi ramuri:

1) farmacodinamie fundamentala biochimica - studiaza locul si mecanismele actiunii medicamentului, la


nivel celular si molecular biochimic,

Fig. 2 Mecanismul de actiune al vancomicinei (inhibarea consolidării peretelui bacterian)

2) farmacogenetica - studiaza influentele variabilitatii genetice (polimorfismului genetic) asupra efectului


medicamentului,

Fig. 3 Farmacoterapie dependenta de profilul genetic

3
FARMACOLOGIE GENERALA
Farmacologia - definitie, ramuri, istoric, utilitate
3) cronofarmacologia - studiaza influenta bioritmurilor asupra efectului medicamentului

Fig. 4 Elemente de cronopatologie ( artrita reumatoida) si cronofiziologie ( secretia cortizolului)

Fig. 5 Cronoterapia artritei reumatoide

4) gerontofarmacologia - studiaza particularitatile farmacologice la indivizii virstnici

4
FARMACOLOGIE GENERALA
Farmacologia - definitie, ramuri, istoric, utilitate
5) stereofarmacologia (farmacologia stereoizomerilor, farmacologia compusilor chirali*) - studiaza
particularitatile farmacocinetice ale enantiomerilor existenti intr-o mixtura racemica a unui
medicament, precum si consecintele biofarmaceutice si farmacoterapeutice derivate.

Ex: carvedilol enantiomerul S are propietati blocante la nivelul receptorilor beta si alfa-1 adrenergici

enantiomerul R are proprietati blocante la nivelul receptorilor alfa-1 adrenergici

adrenalina - izomerul levogir este de 20 de ori mai activ decit izomerul dextrogir

pseudoefedrina - stereoizomer al efedrinei cu efecte simpatomimetice mai slabe

Efedrina Pseudoefedrina

Farmacologia este o stiinta utila atit in practica medicala cit si in practica farmaceutica.

Domeniile de utilitate practica sint urmatoarele:

1) practica medicala terapeutica farmacoterapia

farmacografia

farmacoepidemiologia

2) Practica farmaceutica moderna orientata catre pacient - farmacia clinica


3) Cercetarea pentru introducerea medicamentului in terapeutica farmacologie preclinica

farmacologie clinica

* chiralitate relatia geometrica intre doua obiecte sau structuri chimice nesuperpozabile

abilitatea unei molecule de a exista ca izomer dextrogir sau levogir

izomerie – proprietatea unor substante, care au aceeasi compozitie chimica, de a prezenta insusiri fizice si chimice diferite,
datorita modului diferit de aranjare a atomilor in molecula; se cunosc diferite tipuri de izomerie: optica, dupa cum rotesc planul de
polarizare a luminii catre stinga – levogir (-0) sau catre dreapta- dextrogir(+); de pozitie sau stereoizomerie geometrica,in functie de
modul de aranjare in spatiu a atomilor din molecula;de catena (cis-trans).

S-ar putea să vă placă și