FIŞA DISCIPLINEI DE BOTANICĂ FARMACEUTICĂ

Universitatea Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara

Facultatea Farmacie
Specializarea Farmacie
I.
Denumire Botanică farmaceutică (Fosta Biologie vegetală)
disciplină
II.
Structura disciplină (Nr. ore săptămânal)
Cod
Semestrul Categoria Credite Curs Seminar Laborator Proiect
disciplină
F03BFAR 1 DF 7 3 - 3 -
III.
Obligatorie Optională Facultativă
Statut disciplină
X
IV.
Titular disciplină 1
Numele şi prenumele Curs Seminar Laborator Proiect
Antal Diana Antal Diana
Simona Simona
Palici Ionuţ Florin
Canciu Carmen
Maximiliana
Instituţia UMF “Victor UMF “Victor
Babeş” Babeş” Timisoara;
Timisoara; Facultatea de
Facultatea de Farmacie
Farmacie
Catedră / Departament Catedra I/ Catedra I/
Disciplina de Disciplina de
Botanică Botanică
farmaceutică farmaceutică
Titlul ştiinţific Dr. Doctor
Doctorand
Doctorand
Gradul didactic Şef lucrări Şef lucrări
Asistent
Preparator
Încadrarea (norma de Norma de bază Norma de bază
bază/asociat) Norma de bază
Norma de bază
Vârsta 32 32
37
26
V.
Obiectivele disciplinei (curs si aplicatii)

Cursul prezintă în sem. I aspecte fundamentale privind morfologia şi anatomia plantelor, ca bază pentru
înţelegerea proceselor de biosinteză/stocare a substanţelor biologic-active; sunt introduşi termenii de
specialitate botanici care permit identificarea şi descrierea plantelor medicinale.
Lucrările practice au ca obiectiv formarea deprinderilor de studiere a însuşirilor morfologice şi
anatomice ale plantelor medicinale.

1
VI.
Conţinutul disciplinei Nr. ore
VI.1. Curs (capitole/subcapitole)
1. Importanţa Botanicii farmaceutice în contextul învǎţǎmântului farmaceutic 6h
2. Nivelul molecular de organizare al celulei vegetale :
2.1. Molecule organice : glucide, lipide simple şi complexe, holo- şi
heteroproteine, acizi nucleici. Principalele grupe de metaboliţi de intres
farmaceutic sintetizaţi de organismul vegetal.
2.2. Componenţi anorganici: apa; macro-, micro- şi ultramicroelemente.
3. Nivelul celular de organizare în regnul Plantae: studiul constituenţilor 6h
celulari protoplasmatici şi neprotoplasmatici întâlniţi în celula vegetală.
Producerea şi acumularea metaboliţilor secundari de intres farmaceutic în
diferitele compartimente ale celulei vegetale. Diviziunea celulară la
plante - particularităţi.
4. Histologia vegetalǎ: definiţia, diferenţierea şi clasificarea ţesuturilor 6h
vegetale. Tesuturi meristematice. Tesuturi definitive: de apǎrare,
fundamentale, mecanice, conducǎtoare, secretoare şi senzitive.
Importanţa farmaceticǎ a ţesuturilor vegetale.
5. Morfologia şi anatomia organelor vegetative.
5.1. Rǎdǎcina: origine, morfologie, tipuri de rǎdǎcini. Structura primarǎ, 3h
secundarǎ şi variaţiuni. Importanţa farmaceuticǎ a rǎdǎcinii.
5.2. Tulpina: origine, morfologie, tipuri de tulpini. Structura primarǎ, 4h
secundarǎ şi variaţiuni. Importanţa farmaceuticǎ a tulpinii.
5.3. Frunza: origine, morfologie (tipuri de limb foliar, frunze simple şi 4h
compuse, dispoziţia pe tulpinǎ, nervaţiunea, anexe şi metamorfoze).
Structura limbului şi peţiolului. Importanţa farmaceuticǎ a frunzei.
6. Reproducerea plantelor
6.1. Tipuri de reproducere în regnul vegetal: reproducerea asexuatǎ şi 1h
sexuatǎ. Alternanţa de generaţii.
6.2. Floarea la Gimnosperme. 1h
6.3. Floarea la Angiosperme, morfologie şi anatomie. Inflorescenţe 5h
(clasificare; inflorescenţe simple şi compuse). Fecundarea la
Angiosperme. Floarea ca sursǎ de medicament.
6.4. Fructul şi sǎmânţa. Clasificare, morfologie şi anatomie. Fructul şi 3h
sǎmânţa ca sursǎ de medicament.
7. Elemente de fiziologie vegetalǎ 5h
7.1. Metabolismul hidromineral
7.2. Fotosinteza
7.3. Metabolismul azotului şi sulfului
7.4. Biosinteza substanţelor de interes farmaceutic
7.5. Heterotrofie şi simbiozǎ
7.6. Respiraţia aerobǎ şi anaerobǎ
8. Creşterea şi dezvoltarea la plante. Mişcarea şi sensibilitatea la plante. 1h

VI.2. Lucrări de laborator

1. Tehnica microscopică : Aparatura şi tehnicile utilizate în practica de 3h
microscopie vegetală.
2. Citologie vegetală – observarea componentelor celulare 3h
protoplasmatice la microscopul optic. Studiul celulelor din epiderma
internă a frunzelor bulbului Allium cepa. Studiul plastidomului celular:
cromatofori la Spirogyra sp. şi cloroplastele la Elodeea canadensis.
Cromoplaste în fructele de Solanum lycopersicum, rădăcina de Daucus
carota si petalele de Calendula officinalis. Studiul mişcărilor
citoplasmatice la Elodeea canadensis şi Tradescantia pallida.

2
3. Citologia vegetală – observarea componentelor celulare 3h
neprotoplasmatice la microscopul optic. Incluziuni ergastice solide,
amorfe: amiloplaste la Solanum tuberosum, Phaseolus vulgaris, Zea
mays, Oryza sativa. Incluziuni ergastice solide, cristaline, de oxalat de
calciu: rafide în rizomul de Tamus communis; cristale octaedrice şi ursini
în peţiolul frunzei de Begonia rex; cristale prismatice şi macle în
catafilele bulbului de Allium cepa.
4. Histologia vegetală: Ţesuturi de apărare - epiderma şi formaţiunile 3h
sale. Observarea celulelor epidermice şi stomatelor (stomate de tip
dicotiledonat la Pelargonium zonale, stomatele de tip monocotiledonat la
Iris germanica, epiderma unistratificată, cuticula şi poziţia stomatelor din
frunzele de Calendula officinalis şi ramurile de Ephedra distachya,
epiderma pluristratificată şi criptele stomatice la frunza de Nerium
oleander). Studiul indumenului (Peri tectori pe frunzele de Althaea
officinalis, Tilia tomentosa, Hippophae rhamnoides. Peri tectori şi
secretori pe frunzele de Urtica dioica şi Rosmarinus officinalis).
5. Ţesuturi mecanice. Colenchim tabular în ramura de Sambucus nigra; 3h
colenchim lacunar în peţiolul frunzei de Lactuca sativa, colenchim
angular şi sclerenchim în tulpina de Cucurbita pepo. Sclereidele în fructul
Pyrus communis.
Ţesuturi conducătoare. Ţesutul conducător din tulpina de Cucurbita
pepo. Punctuaţiuni areolate în traheidele lemnului de brad (Abies alba).
Ţesuturi fundamentale. Ţesut de depozitare a substanţelor de rezervă la
tuberculul de Solanum tuberosum. Ţesut aerifer din tulpina de Juncus
effusus.
6. Ţesuturi secretoare. Ţesuturi cu secreţie externă: papile secretoare pe 3h
petalele de Viola x wittrockiana; peri secretori pe frunzele de
Pelargonium zonale, glande secretoare pe bracteele de Humulus lupulus.
Ţesuturi cu secreţie internă: buzunare secretoare în epicarpul fructului de
Citrus limon; canale secretoare din frunzele de Pinus sylvestris şi din
peţiolul frunzelor de Cotinus coggygria.
7. Organografia angiospermelor. Morfologia şi anatomia organelor 3h
vegetative. Formarea deprinderilor de analiză şi descriere a caracterelor
morfologice ale plantelor. Executarea şi observarea la microscop a
preparatelor anatomice. Morfologia şi anatomia rădăcinii. Morfologia
vârfului rădăcinii la Sinapis alba. Structura primară a rădăcinii la
dicotiledonate (Ranunculus acris) şi monocotiledonate (Iris germanica şi
Zea mays). Structura secundară a rădăcinii la Saponaria officinalis şi
Taraxacum officinale.
8. Morfologia şi anatomia tulpinii. Morfologia tulpinii la castanul 3h
ornamental (Aesculus hippocastanum). Structura primară a tulpinii la
dicotiledonate (Centaurea cyanus) şi monocotiledonate (Zea mays).
Structura rizomului la Convallaria majalis. Structura secundară a tulpinii
la gimnosperme (Pinus sylvestris), dicotiledonate lemnoase (Tilia
cordata) şi dicotiledonate ierboase (Mentha x piperita).
9. Morfologia frunzei. Părtile componente ale unei frunze simple; formele 3h
limbului; baza limbului; vârful limbului; marginea limbului; frunze
compuse; nervaţiunea frunzei; anexele foliare. Dispoziţia frunzelor pe
tulpină.
10. Anatomia frunzei. Structura frunzei la gimnosperme (Pinus sylvestris), 3h
Structura frunzei la dicotiledonate (structura bifacială a limbului foliar la
Prunus laurocerasus, structura ecvifacială a limbului foliar la Dianthus
caryophyllus), structura frunzei la monocotiledonate (Convallaria majalis
şi Zea mays). Anatomia peţiolului la Hedera helix.
11. Morfologia şi anatomia organelor de reproducere. Morfologia florii la 3h

3
 angiosperme. Interpretarea formulelor florale. Anatomia anterei şi
ovarului la Lilium candidum.
12. Grăunciori de polen la gimnosperme (Pinus sylvestris), 3h
monocotiledonate (Lilium candidum) şi eudicotiledonate (Helianthus
annuus). Tipuri de inflorescenţe (racemoase, cimoase). Inflorescenţe
compuse.
13. Morfologia si anatomia fructului. Clasificarea fructelor: fructe simple, 3h
cărnoase, indehiscente; fructe simple, cărnoase, dehiscente; fructe simple,
uscate, indehiscente; fructe simple, uscate, dehiscente; fructe multiple;
fructe compuse.
14. Morfologia si anatomia semintei. Morfologia si anatomia semintei de 3h
Phaseolus vulgaris şiRicinus communis. Forme de seminţe medicinale.
15. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor practice. 3h

VII.
Bibliografie
Antal D.S. (2007) – Biologie vegetală pentru studenţii Facultăţii de Farmacie, Editura Mirton,
Timisoara
Antal D.S. (2009) – Practicum de biologie vegetală farmaceutică, Editura Mirton, Timisoara
Ciocârlan V. (2000) – Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta, Ed. Ceres,
Bucureşti
Dupont F., Guignard J.-L. (2007) – Botanique. Systematique moleculaire, ed. a 14-a, Ed. Masson,
Paris
Oroian S. (2002) – Botanică farmaceutică: Citologie, Histologie, Organografie, vol 1, University
Press, Târgu-Mureş
Oroian S. (2004) – Botanică farmaceutică. Plante medicinale şi aromatice, vol. 2, University Press,
Târgu-Mureş
Ozenda P. (2000) – Les végétaux. Organisation et diversité biologique. 2eme edition, Dunod, Paris.
Palade M. (1997) – Botanică farmaceutică. Citologie, Histologie, Organe vegetative, Organe de
înmulţire, Ed. Tehnică, Bucureşti
Stănescu U., Miron A., Hăncianu M., Aprotosoaie C. (2002) – Bazele farmaceutice, farmacologice
şi clinice ale fitoterapiei, vol I şi II, Editura « Gr.T.Popa », Iaşi.
Tamaş M. (1999) – Botanică farmaceutică III, Sistematica – Cormobionta, Ed. Med. Universitară
“Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca
Toma C., Niţă M. (2000) – Celula vegetală, Ed. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi
VIII.
Forme de Metode didactice folosite
activitate
Curs Prezentare power point, folii, desene schematice la tablă/folii
Laborator Desenarea de scheme după preparate vegetale observate la microscop sau prezentate
sub formă herborizată.
IX.
Forma de Evaluare Procent din
activitate nota finală
Examen Examen scris 70%
- cunoştinţe pentru nota 5 :
●Principalele caracteristici ale substanţelor active din plante.
●Componente protoplasmatice şi neprotoplasmatice ale celulei
vegetale: enumerare, funcţii.
●Etapele mitozei.
●Ţesuturile vegetale: clasificare, funcţii.
●Schemele structurilor primare şi secundare ale rădăcinii şi tulpinii.
Schemele frunzei bifaciale şi ecvifaciale.
●Exemple de rădăcini, tulpini şi frunze metamorfozate.

4
 ●Exemple de formă, nervaţiune şi margine a limbului foliar.
●Elementele unei flori complete la angiosperme.
●Definiţia termenilor: actinomorf, zigomorf, monoic, dioic, spor,
gamet.
●Polenizarea anemofilă şi entomofilă: definiţie, adaptări, exemple.
●Clasificarea fructelor. Tipuri de fructe.
●Definiţia termenilor: dehiscent, indehiscent, fruct simplu, fruct
multiplu, fruct compus.

- cunoştinţe pentru nota 10 :

●Cunoaşterea întregii materii predate la curs, în conformitate cu
programa analitică citată în cap. VI.1. al prezentei fişe a disciplinei de
Botanică farmaceutică. Studentul trebuie să dovedească capacitatea de
a efectua enumerări; definiţii ale termenilor; explicaţii ale structurii,
funcţiei şi relevanţei biologice în contextul organismului vegetal sau
implicaţiei pentru om şi ştiinţele farmaceutice; exemplificări cu plante,
de a efectua scheme însoţite de legendă. Se impune şi capacitatea de a
corela cunoştinţe din diferite capitole ale materiei.

Laborator Observarea secţiunilor la microscop, schiţare si explicare (aplicaţie 30%

practică şi scris)

- cunoştinţe pentru nota 5: tehnică de lucru corectă în pregătirea şi

observarea preparatelor botanice, recunoaşterea a 50% dintre
preparatele arătate la examen. Preparatele recunoscute trebuiesc
însoţite de schiţe corecte ale structurilor anatomice şi histologice, şi de
legendă completă. Explicarea unei formule florale.
- cunoştinţe pentru nota 10: tehnică de lucru corectă în pregătirea şi
observarea preparatelor botanice, recunoaşterea preparatelor arătate la
examen, schiţarea structurilor anatomice şi histologice, legendă
corectă şi completă a schiţelor. Explicarea unei formule florale.

Abilităţi dobândite de student:

- Capacitatea de a folosi tehnici de microscopie în vederea identificării speciilor de plante medicinale,
cu aplicaţii în controlul calităţii produselor vegetale.
- Cunoaşterea celor mai importante plante de interes farmaceutic.
- Determinarea/identificarea plantelor cu valoare terapeutică, cu capacitatea de a deosebi speciile utile
de alte plante având aspect asemănător (dar fiind calitativ inferioare sau reprezentând falsificări).

Data: 20. octombrie 2009

Obs. DF – disciplină fundamentală Titular curs,

Şef de lucrări Dr. Diana S. Antal

5
 FIŞA DISCIPLINEI DE BOTANICĂ FARMACEUTICĂ
Universitatea Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara
Facultatea Farmacie
Specializarea Farmacie
I.
Denumire Botanică farmaceutică (Fosta Biologie vegetală)
disciplină
II.
Structura disciplină (Nr. ore săptămânal)
Cod
Semestrul Categoria Credite Curs Seminar Laborator Proiect
disciplină
F03BFAR 2 DF 7 2 - 2 -
III.
Obligatorie Optională Facultativă
Statut disciplină
X
IV.
Titular disciplină 1
Numele şi prenumele Curs Seminar Laborator Proiect
Antal Diana Antal Diana
Simona Simona
Palici Ionuţ Florin
Canciu Carmen
Maximiliana
Instituţia UMF “Victor UMF “Victor
Babeş” Babeş” Timisoara;
Timisoara; Facultatea de
Facultatea de Farmacie
Farmacie
Catedră / Departament Catedra I/ Catedra I/
Disciplina de Disciplina de
Botanică Botanică
farmaceutică farmaceutică
Titlul ştiinţific Dr. Doctor
Doctorand
Doctorand
Gradul didactic Şef lucrări Şef lucrări
Asistent
Preparator
Încadrarea (norma de Norma de bază Norma de bază
bază/asociat) Norma de bază
Norma de bază
Vârsta 32 32
37
26
V.
Obiectivele disciplinei (curs si aplicatii)
Cursul prezintă în semestrul II principalele specii vegetale furnizoare de medicamente, sub raportul
apartenenţei taxonomice, a caracterelor biologice. Prezentarea are ca obiectiv pregătirea noţiunilor
fundamentale de compoziţie, acţiune şi utilizare a plantelor. Lucrările practice se axează pe deprinderea
tehnicilor de determinare a plantelor, în vederea deosebirii speciilor medicinale de cele presupus
medicinale (toxice sau fără valoare terapeutică).

6
VI.
Conţinutul disciplinei Nr. ore
VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

1. Botanica sistematică. Nomenclatura unităţilor sistematice. Sisteme de 2h

clasificare.
2. Organisme procariote. Domeniul Bacteria (Structura celulei bacteriene; 2h
Tipuri de respiraţie, nutriţie şi reproducere la bacterii; Bacterii producǎtoare
de antibiotice. Cianobacterii de interes farmaceutic).
3. Domeniul Eukarya. Regnul Protista: prezentarea increngaturilor: caractere 2h
generale. Încrengătura Rhodophyta (Caractere generale; Reproducere, Alge
roşii de interes farmaceutic), Încrengătura Phaeophyta (Caractere generale,
Reproducere, Alge brune de interes farmaceutic)
4. Regnul Fungi: Caracteristici morfologice, structurale si fiziologice. 3h
Reproducerea ciupercilor. Phylum Chytridiomycota; Phylum Zygomycota;
Phylum Ascomycota; Phylum Basidiomycota; Phylum Deuteromycota.
Ciuperci de interes farmaceutic. Ciuperci producǎtoare de antibiotice.
Ciuperci toxice. Licheni : Caracteristici structurale, Nutriţie, Reproducere,
Licheni de interes farmaceutic.
5. Regnul Plantae: Subregnul Bryobionta (Caractere generale, Reproducere, 2h
Briofite de interes farmaceutic).
Subregnul Cormobionta. Supraîncrengătura Pteridophyta (Caractere
generale, Reproducere, Pteridofite de interes farmaceutic).
Supraîncrengătura Spermatophyta: Caracteristici, evolutie, clasificare.
6. Prezentarea principalelor spermatofite de interes farmaceutic. Încrengatura 2h
Pinophyta (Gymnospermae)
7. Încrengǎtura Magnoliophyta (Angiospermae). Dicotiledonate cu polen 1h
monoaperturat: caractere generale; descrierea principalelor familii şi
speciilor de interes farmaceutic din ordinele: Illiciales, Piperales, Laurales.
8. Monocotiledonate: Descrierea principalelor familii si speciilor de interes 2h
farmaceutic din ordinele: Acorales, Liliales, Asparagales, Arecales, Poales,
Zingiberales.
9. Eudicotiledonate (Dicotiledonate cu polen tricolpat): descrierea 14h
principalelor familii si speciilor de interes farmaceutic din ordinele:
Ranunculales, Caryophyllales, Santalales, Saxifragales, Vitales, Myrtales,
Zygophyllales, Malpighiales, Fabales, Rosales, Cucurbitales, Fagales,
Brassicales, Malvales, Sapindales, Ericales, Gentianales, Lamiales,
Solanales, Araliales, Asterales, Dipsacales.

VI.2. Lucrări de laborator

1. Chlorophyta, Rhodophyta, Phaeophyta, Fungi – analiza şi descrierea 3h
principalelor specii de interes farmaceutic.
2. Tehnica colectării şi determinării speciilor de plante. Tehnici de 2h
herborizare.
3. Supraîncrengǎtura Pteridophyta - analiza şi descrierea principalelor 1h
specii de interes farmaceutic.
4. Supraîncrengǎtura Spermatophyta - încrengǎtura Pinophyta 2h
(Gymnospermae). Analiza şi descrierea principalelor specii de interes
farmaceutic.
5. Încrengǎtura Angiospermae - analiza şi descrierea principalelor specii de 18h
interes farmaceutic.
6. Studiul speciilor de interes farmaceutic în natură (in situ). 2h
7. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor practice. 2h

7
VII.
Bibliografie
Antal D.S. (2007) – Biologie vegetală pentru studenţii Facultăţii de Farmacie, Editura Mirton,
Timisoara
Antal D.S. (2009) – Practicum de biologie vegetală farmaceutică, Editura Mirton, Timisoara
Ciocârlan V. (2000) – Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta, Ed. Ceres,
Bucureşti
Dupont F., Guignard J.-L. (2007) – Botanique. Systematique moleculaire, ed. a 14-a, Ed. Masson,
Paris
Oroian S. (2004) – Botanică farmaceutică. Plante medicinale şi aromatice, vol. 2, University Press,
Târgu-Mureş
Ozenda P. (2000) – Les végétaux. Organisation et diversité biologique. 2eme edition, Dunod, Paris.
Palade M. (1997) – Botanică farmaceutică vol II. Ed. Tehnică, Bucureşti
Stănescu U., Miron A., Hăncianu M., Aprotosoaie C. (2002) – Bazele farmaceutice, farmacologice
şi clinice ale fitoterapiei, vol I şi II, Editura « Gr.T.Popa », Iaşi.
Tamaş M. (1999) – Botanică farmaceutică III, Sistematica – Cormobionta, Ed. Med. Universitară
“Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca
VIII.
Forme de Metode didactice folosite
activitate
Curs Prezentare power point, folii, desene schematice la tablă/folii
Laborator Observarea plantelor în stare proaspătă şi herborizată, schiţarea aspectelor
caracteristice ale plantelor medicinale, notarea descrierii, compozitiei chimice, acţiunii
si utilizării speciilor de interes farmaceutic. Identificarea unor plante necunoscute cu
ajutorul determinatoarelor.
IX.
Forma de Evaluare Procent din
activitate nota finală
Examen examen scris 70%
- cunoştinţe pentru nota 5 :
●Definiţia termenilor ce denumesc acţiunile terapeutice ale plantelor.
●Cunoaşterea regulilor de denumire a unităţilor sistematice în
botanică.
● Cunoaşterea caracterelor generale a diferitelor unităţi sistematice:
procariote, eucariote, fungi, protiste, cormofite, ferigi, spermatofite,
gimnosperme, angiosperme, monocotiledonate, dicotiledonate,
familiile Pinaceae, Liliaceae s.l., Rosaceae, Ranunculaceae,
Malvaceae, Polygonaceae, Fabaceae, Solanaceae, Scrophulariaceae,
Rubiaceae, Apocynaceae, Lamiaceae, Apiaceae, Asteraceae.
●Cunoaşterea speciilor de interes medicinal incluse în Farmacopeea
Europeană în vigoare, în ceea ce priveşte: denumirea latină, familia,
caracterele botanice în descriere parţială, noţiuni fundamentale de
compoziţie, acţiune şi utilizare farmaceutică.

- cunoştinţe pentru nota 10 :

●Definiţia termenilor ce denumesc acţiunile terapeutice ale plantelor.
●Cunoaşterea regulilor de denumire a unităţilor sistematice în botanică
şi a caracterelor pe care se bazează sistemele de clasificare în biologia
vegetală.
●Cunoaşterea caracterelor generale specifice diferitelor unităţi
sistematice: procariote, eucariote, fungi, protiste, cormofite, ferigi,
spermatofite, gimnosperme, angiosperme, monocotiledonate,
dicotiledonate, diferite încrengături, clase şi familii ale regnului
Plantae (toate prezentate la curs).

8
 ●Cunoaşterea tuturor speciilor medicinale prezentate la curs, în ceea
ce priveşte: denumirea latină, familia, caracterele botanice în descriere
completă, noţiuni fundamentale de compoziţie, acţiune şi utilizare
farmaceutică, prezentate corect şi complet, aşa cum decurge din curs.
●Capacitatea de a efectua corelaţii între cunoştinţe din diferite capitole
ale materiei.

Laborator A. Determinarea practică a speciilor de plante medicinale prezentate si 15%

descrierea caracterelor botanice si farmaceutice (aplicatie practică şi
scris)
- cunoştinţe pentru nota 5 : recunoaşterea şi descrierea corectă a minim
4 specii din cele 8 arătate studentului (denumire ştiinţifică, familie,
caractere botanice, noţiuni fundamentale de compoziţie, acţiune şi
utilizare farmaceutică).
- cunoştinţe pentru nota 10: recunoaşterea şi descrierea corectă a celor
8 specii arătate studentului (denumire ştiinţifică, familie, caractere
botanice, noţiuni fundamentale de compoziţie, acţiune şi utilizare
farmaceutică).

B. Proba de herbar: Se evaluează herbarele confectionate de studenti, 15%

conţinând specii de interes farmaceutic (aplicatie practică şi oral).
- cunoştinţe pentru nota 5: Studenţii vor prezenta un herbar cuprinzând
60 de plante medicinale. Specimenele de herbar vor fi reprezentative,
uscate corespunzător, corect determinate, corect şi complet etichetate.
Studenţii trebuie să poată identifica plantele şi să le cunoască
indicaţiile terapeutice.
- cunoştinţe pentru nota 10: Studenţii vor prezenta un herbar
cuprinzând 100 de plante medicinale. Specimenele de herbar vor fi
reprezentative, uscate corespunzător, corect determinate, corect şi
complet etichetate. Studenţii trebuie să poată identifica plantele, să
discute oral despre caracterele botanice şi utilizarea plantelor presate.

Abilităţi dobândite de student:

- Capacitatea de a folosi tehnici de microscopie în vederea identificării speciilor de plante medicinale,
cu aplicaţii în controlul calităţii produselor vegetale.
- Cunoaşterea celor mai importante plante de interes farmaceutic.
- Determinarea/identificarea plantelor cu valoare terapeutică, cu capacitatea de a deosebi speciile utile
de alte plante având aspect asemănător (dar fiind calitativ inferioare sau reprezentând falsificări).

Data: 01.10.2009

Obs. DF – disciplină fundamentală Titular curs,

Şef de lucrări Dr. Diana S. Antal