UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL BIOLOGIE ŞI ECOLOGIE

CURRICULUM
la disciplina

Fiziologie vegetală
Specialitatea Biologie Moleculară

Ciclul I, Licenţă

AUTOR:
Conf.univ., dr. Ana Bîrsan

CHIŞINĂU, 2021

1
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2021

2
 PRELIMINARII

Fiziologia vegetală este o ramură a ştiinţelor biologice care se ocupă cu studiul fenomenelor şi
proceselor fiziologice din plante. Ca ramură a ştiinţelor biologice, Fiziologia plantelor urmăreşte
dinamica activităţii vitale a plantelor şi realizarea programelor morfogenetice în ontogeneză, ca rezultat
al interacţiunii factorilor interni cu cei externi. Din punct de vedere teoretic, Fiziologia vegetală este o
ştiinţă fundamentală, care studiază mecanismele ce controlează modul de organizare şi funcţionare a
organismelor vegetale. Din punct de vedere practic, Fiziologia plantelor reprezintă baza teoretică a
ştiinţelor agricole, oferind posibilităţi de reglare şi dirijare a acestor procese, în scopul cerut de practică
şi reieşind din solicitările contemporane ale societăţii.
Programul curricular la disciplina Fiziologia vegetală se axează pe studiul complex al proceselor
vitale ce stau la baza creşterii şi dezvoltării plantelor, ţinând cont de realizările recente în domeniu cu
referire la reglarea proceselor biochimice, fiziologice şi genetico-moleculare de realizare a programului
ereditar etc.. Însuşirea acestui curs oferă biologilor, ecologilor şi silvicultorilor posibilitatea de a înţelege
esenţa celor mai importante procese vitale: fotosinteza, respiraţia, nutriţia minerală, creşterea şi
dezvoltarea. Prin aceasta, disciplina Fiziologie vegetală contribuie la formarea specialistului în biologie
capabil de a se orienta în procesele fiziologo-biochimice ce au loc în plante şi în modificările cauzate de
acţiunea factorilor interni şi externi de mediu.
Disciplina Fiziologia vegetală îşi propune ca scop formarea competenţelor specifice:
metacognitive, practice (de investigare şi aplicare) şi antreprenoriale. Astfel, misiunea acestei discipline
în contextul cerinţelor contemporane este de a pune la dispoziţia viitorului specialist instrumente utile în
manipularea organismului vegetal, pentru pronosticarea diferitor interrelaţii funcţionale ca răspuns la
acţiunea unor factori naturali şi de stres abiotic şi biotic, ceea ce este important pentru reglarea
proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi obţinerea unor recolte mari.
Limba de predare: română.
Beneficiarii cursului: studenţii Facultăţii de Biologie şi Pedologie (specialitatea Biologie,
Biologie moleculară, Ecologie, Silvicultură.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:
Evaluarea

credite
Nr. de
Forma de Codul Denumirea Responsabil inclusiv
Semestrul
învăţământ disciplinei disciplinei de disciplină Total
C S L LI
cu frecvenţă F.03.O.017 Fiziologie Dr, conf. III 180 45 45 90 E 6
la zi vegetală Ana Bîrsan

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o
Lucrul
Unităţi de conţinut Curs Laborator
individual
zi zi f/r* zi f/r*
1. Introducere în cursul de fiziologie a plantelor -
1 2
2. Fiziologia celulei vegetale
4 6 10
3. Regimul de apă la plante
6 8 15

3
 4. Nutriţia minerală la plante 8 6 13

5. Fotosinteza 8 8 20

6. Respiraţia la plante 6 6 10

7. Creşterea şi dezvoltarea plantelor 6 6 10

8. Fiziologia rezistenţei plantelor 6 5 10

Total 45 45 90

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE PROFESIONALE

FINALITĂŢI
DE
STUDII/REZU
LTATE
ALE
ÎNVĂŢĂRII
Competenţe metacognitive: Finalităţi:
Acumularea, analiza, sinteza - A interpreta teorii, principii, legităţi biologice de bază ale
şi interpretarea informaţiei biologiei şi ale disciplinelor înrudite şi de a utiliza cunoştinţele
din ramura Biologiei vegetale teoretice în explicarea mecanismelor proceselor şi
în corelaţie cu alte ramuri şi fenomenelor biologice;
domenii ale ştiinţelor reale. - A analiza datele experimentale proprii în concordanţă cu
datele din literatura de specialitate.
Competenţe practice (de Finalităţi:
investigare şi aplicare): - A evalua critic situaţiile problemă, ce ţin de domeniul
Aplicarea cunoştinţelor biologiei vegetale, în baza cunoştinţelor de biochimie,
teoretice din diferite microbiologie, fiziologie, ecologie, genetică, biologie
moleculară.
domenii ale biologiei pentru
- A identifica probleme de cercetare ştiinţifică în domeniul
soluţionarea eficientă şi biologiei vegetale, cu posibilităţi de soluţionare în baza
creativă a unor situaţii ce cunoaşterii mecanismelor moleculargenetice;
ţin de sănătatea proprie şi - A elabora proiecte de cercetare în domeniul biologiei ve
de mediul ambiant, în vegetale;
dependenţă de necesităţile - A sintetiza, analiza şi evalua date cantitative şi calitative,
practice proprii, ale utilizând metodologia proprie fiziologiei vegetale şi bazele de
economiei naţionale, pentru date ;
îmbunătăţirea calităţii vieţii - A monitoriza situaţii problemă cu ajutorul metodelor şi
personale şi sociale. tehnicilor de biologie;
- A aplica teorii studiate asupra unui sistem natural,
agroecosistem sau asupra unui sistem social.

4
 Competenţe antreprenoriale: Finalităţi:
utilizarea teoriilor, - A demonstra aplicabilitatea unor metode de diagnosticare,
principiilor, legităţilor modelare, dirijare a proceselor fiziologice din plante în
biologice de bază ale ecosistemele naturale şi în agrocenoze.
biologiei în iniţierea unor - a identifica resurse materiale pentru iniţierea unor activităţi,
activităţi antreprenoriale; utilizând cunoştinţele teoretice şi practice din domeniul
fiziologiei plantelor şi din diverse ramuri ale Biologiei.
-A organiza şi a dirija eficient sisteme şi complexe biologice.

Competenţe de comunicare: - A explica mecanismele moleculare ale proceselor şi

Comunicarea informaţiei, fenomenelor biologice
problemelor, datelor - A utiliza bazele de date, metode şi tehnici informaţionale în
experimentale din domeniul domeniul Biologiei,
biologiei atât specialiştilor cât - A prognoza efectele unor fenomene biologice asupra
şi non-specialiştilor potenţialului productiv al plantelor.
- A disimina realizărilor ştiinţifice din domeniul Biologiei.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

Studentul va fi capabil:
Subiectul 1. Întroducere în cursul de fiziologie a plantelor
- să identifice rolul fiziologiei plantelor în Obiectul şi sarcinile disciplinei. Istoria dezvoltării
sistemul de ştiinţe; fiziologiei. Aspectele metodologice, direcţiile şi
- să formeze deprinderi de lucru cu ustensilele, etapele principale de studiu.
utilajul şi obiectele biologice pentru montarea Cuvinte cheie: fiziologia plantelor, etapa
şi realizarea experimentului fiziologic. științifică a fizioogiei plantelor
Subiectul 2. Fiziologia celulei vegetale
- să identifice particularităţile morfo- Structura şi compoziţia chimică a celulei,
fiziologice şi structurale ale celulei vegetale. membranele biologice, structura .şi funcţiile lor.
- să coreleze organitele celulare cu funcţiile Schimbul de substanţă dintre celulă şi mediu.
specifice lor; Legităţile ce stau la baza schimbului de substanţă.
- să argumenteze rolul celulei în realizarea Interacţiunea celulelor, ţesuturilor şi a organelor
funcţiilor vitale la plante. într-un organism integru.
Plasmoliza şi deplasmoliza. Viscozitatea
protoplasmei. Transportul prin membrane.
Osmoza.
Cuvinte cheie: plasmalemă, plasmoliză şi
deplasmoliză, difuziune, osmoză, citoschelet,
organite celulare.
Subiectul 3. Regimul de apă la plante
-să descrie formele de apă în sol şi plantă şi Structura, însuşirile fizice şi formele apei în plantă
rolul ei în procesele vitale; şi sol. Conţinutul şi starea apei în plante şi în sol.
-să identifice forţele şi mecanismele care stau Sistemul radicular în calitate de organ specializat
la baza absorbţiei şi circuitului apei în plantă; pentru absorbţia apei. Eliminarea apei de către
-să clasifice plantele în tipuri ecologice în plante. Transpiraţia osteolară şi neosteolară.
funcţie de regimul de apă. Mecanismul de absorbţie şi căile de transport a
apei în plantă. Ecologia regimului de apă.
Cuvinte cheie: simplast, apoplast, apă liberă, apă
legată, endoosmoză, exoosmoză, turgescență,

5

Subiectul 4. Nutriţia minerală la plante
- să distingă diferite tipuri de nutriţie în lumea
vie;
- să descrie mecanismele ce determină
absorbţia, transportul şi metabolizarea
elementelor minerale;
- să estimeze rolul elementelor minerale în
formarea recoltei;
Subiectul 5. Fotosinteza.
- să argumenteze însemnătatea fotosintezei ca
proces anabolic;
- să identifice componenţii structurali şi
funcţionali ai fotosintezei;
- să descrie mecanismul procesului de
fotosinteză, comparând structural şi funcţional
fazele fotosintezei;
- să propună posibilităţi de sporire a
productivităţii plantelor pe baza reglării
proceselor de fotosinteză.
Subiectul 6. Respiraţia la plante
- să argumenteze rolul procesului de respiraţie
ca o parte componentă a metabolismului
celular;
-să explice mecanismul chimic şi fiziologic a
etapelor respiraţiei;
-să descrie în plan comparativ, diverse tipuri de
oxidare a substratului;
- să interpreteze legătura dintre respiraţie,
fotosinteză şi productivitatea plantelor.
Subiectul 7. Creşterea şi dezvoltarea
- Să descrie legităţile generale de creştere la
plante;
- să identifice mecanismele de creştere şi
dezvoltare a plantelor;
- să stabilească rolul factorilor endo- şi exogeni
în procesul de creştere şi dezvoltare;
- să stabilească diferenţele dintre creşterea
vegetativă şi cea reproductivă.
Subiectul 8. Fiziologia rezistenţei plantelor
- să descrie mecanismele ce asigură rezistenţa
specifică şi nespecifică la plante;
- să identifice modificările morfofiziologice şi
biochimice, provocate de factorii de stres
transpiratie, absorbție activă, absorbție pasivă,
hidatode, ostiole, hidatofite, homeohidrofite,
poichilohidrofite.
Importanţa nutriţiei minerale. Metodele de studiu.
Mecanismul de absorbţie şi transport a sărurilor
minerale. Macro- şi miroelementele. Rolul
fiziologic al macro şi microelementelor în viaţa
plantelor. Antagonismul ionilor. Solul substrat al
nutriţiei minerale.
Cuvinte cheie: macro-, miro-, ultramicro
elemente, aminare, amidare, transaminare,
antagonism, sinergism,
Esenţa şi însemnătatea fotosintezei. Structura
aparatului fotosintetic. Sistemele de pigmenţi.
Mecanismul procesului de fotosinteză: faza de
lumină şi faza de întuneric. Autoreglarea
fotosintezei. Factorii ce influenţează procesul de
fotosinteză. Fotosinteza şi recolta.
Cuvinte cheie: fotosinteză, fotosistem, reacția Hill,
ciclul Calvin, C4, CAM.
Mecanismele şi căile de oxido-reducere în celulă.
Teoriile despre mecanismele de oxidare biologică
ale lui Bach, Paladin, Costîcev. Căile de oxidare a
compuşilor organici. Glicoliza, Crebs şi LTE.
Reglarea proceselor de respiraţie. Ecologia
respiraţiei.
Cuvinte cheie: respirație, dehidrogenaze,
glicoliză, ciclul Crebs, LTE, fosforilare oxidativă.
Noţiune de creştere şi dezvoltare a plantelor.
Legităţile generale de creştere. Tipurile de creştere
la plante. Creşterea şi dezvoltarea celulei.
Mecanismul reglării creşterii şi dezvoltării.
Fitohormonii. Mişcările de creştere a plantelor.
Ciclul vital şi etapele de dezvoltare a plantelor
fotoperiodismul şi vernalizarea.
Cuvinte cheie: creştere, dezvoltare, totipotență,
meristeme, anteză, senescență, fitohormoni,
auxine, gibereline, citochinine tropisme, nastii.
Rezistenţa şi procesul de adaptare a plantelor la
factorii de mediu. Mecanismele ce stau la baza
rezistenţei. Rezistenţa la diferiţi factori abiotici:
frig, îngheţ, secetă, sărăturare etc şi biotici.
6
- să argumenteze rolul compuşilor biochimici Metodele de protecţie a plantelor la factorii
în formarea rezistenţei plantelor. nefavorabili.
- să propună diverse metode de protecţie a Cuvinte cheie: adaptare, călire, vernalizare,
plantelor la diferiţi factori abiotici şi biotici. inaniție, heliofite, halofite, xerofite.

V. LUCRUL INDIVIDUAL
Nr. Denumirea Sarcini Strategii de realizare Produs Criterii de evaluare
disciplinelor şi modalităţi de final
de studii+nr prezentare
de ore
30 ore Referat pe - Studiu - Profunzimea
diferite teme bibliografic; studiului
de interes la Structurarea -Diversitatea
subiectul materialului surselor (10 surse
cursului -Analiza de specialitate)
- Sinteza - Analiza critică a
- Studiu rezultatelor
experimental prezentate
- Colectarea -Volum (6 -10
Referat
1. datelor pagini).
- Interpretarea - Identificarea
datelor - posibilităţilor de
Reprezentare aplicare a
grafică: în scheme, rezultatelor
diagrame, imagini.
Formularea
concluziilor.
Prezentare
Power-point
20 ore Analiza -Studiul literaturii -Surse
articolelor - Analiza bibliografice
științifice în - Sinteza relevante, recente
domeniul - Generalizare din domeniu
fiziologiei -Profunzimea
plantelor Prezentare studiului
Rezumate
Power-point - Analiza critică
2.
- proiectarea unor
activități de
cercetare științifică
în domeniul
tematicii tezei de
licență.
- volum 6 pagini
3. 40 ore Proiect de Studiul literaturii Proiect - Surse
cercetare - Actualitatea bibliografice
privind temei de cercetare: relevante,
investigarea analiza, sinteza recente din
unui proces surselor relevante domeniu
fiziologic. de specialitate; - Acurateţea
- Metode/tehnici colectării
adecvate datelor
- Colectarea - Acurateţea

7
 datelor analizei datelor
Analiza/prelucrarea - Prelucrarea
datelor statistică a
Originalitatea datelor
formei de - Analiza critică a
prezentare rezultatelor
Relevanţa - volum 10 pagini
concluziilor
Prezentare
Power-point

Subiecte pentru lucrul individual:

1. Regimul hidric al plantelor şi anomaliile apei.

2. Diagnostica foliară în cazul carenţei elementelor nutritive (lucrare practică).
3. Tipuri de fotosinteză şi adaptările plantelor la condiţiile de viaţă.
4. Mişcările plantelor.
5. Bioritmurile plantelor.
6. Adaptările plantelor la stres.
7. Metode de majorare a productivităţii plantelor.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Formele de organizare a instruirii: individuală, în grup, față-în-față, pe platforma Moodle.

Strategii/tehnologii didactice aplicate (specifice disciplinei): metodele tradiţionale

(experimentul, demonstraţia, explicaţia, conversaţia) şi moderne (asaltul de idei, clustering, turul
galereii, metoda portofoliului, metoda proiectului etc),

Strategii de evaluare a rezultatelor academice: în cadrul cursului de Fiziologie vegetală la

fiecare oră de laborator se realizează evaluări curente/formative în formă orală şi 2 evaluări formative
obligagatorii în scris (atestarea I şi atestarea II).
Evaluarea finală/sumativă se realizează în scris, prin aplicarea testului docimologic, constituit din
itemi de diferit nivel: de cunoaştere, de aplicare, de integrare.
Nota finală se constituie din nota semestrială (60%) şi nota de examen (40%). Nota semestrială
este constituită din media artimetică a reuşitei pe semestru (25%), media a două testări (50%), lucrul
individual (25%).
Nota finală se indică cu sutimi şi se exprimă în calificativele ECTS.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Acatrinei Gh. Reglarea proceselor ecofiziologice la plante. – Iaşi: Junimea, 1991. – 280 p.
2. Bîrsan A., Duca M. Adaptarea plantelor la stres. -Chişinău: USM, 2005. 119 p.
3. Duca M. Fiziologie vegetală. -Chişinău: USM, 2006. 288 p.
4. Levitt J. Responses of plants to enveronmental stresses. – New-York, Acad. Press, 1980. – 497p.
5. Neamţu G. Biochimie ecologică. – Cluj-Napoca: Dacia, 1983. – 250 p.
6. Tarhon P. Fiziologia plantelor. Vol. I; Vol. II, 1992. 239 p.
7. Dobrotă C. Fiziologia plantelor. Cluj-Napoca. 2013. Vol. I şi II. 314 p şi 302 p.

8
9