5.5.

Profilaxia bolilor
ereditare
 Recapitulare

 Prezintă noţiunile:

- Boli ereditare
- Boli congenitale
 Recapitulare

 Prezintă noţiunile:

- Boli ereditare: Boli determinate de

remanieri în structura aparatului ereditar
(ADN, Cromozomi) ce se transmit
descendenţilor
 Recapitulare

 Prezintă noţiunile:

- Boli congenitale: Boli determinate de

factorii ereditari şi/sau neereditari ce se
exprimă la naşterea organismului uman
 Recapitulare

 Repatizează bolile prezentate în două

grupuri după mecanismul sau de apariţie:

- Sindromul Down, hemofilie, daltonism,

trisomie X, sindromul Turner, albinismul,
fenilcetonuria
 Recapitulare

 Repatizează bolile prezentate în două grupuri

după mecanismul sau de apariţie:
A B
sindromul Down hemofilie

trisomie X daltonism
sindromul Turner albinismul
fenilcetonuria
 Recapitulare

 Da NU

Sindromul Down reprezintă o trisomie,

deoarece apare în rezultatul repartizării
neuniforme a cromozomilor în celulele-fiice
 Recapitulare

 NU

Sindromul Down reprezintă o trisomie,

deoarece apare în rezultatul apariţiei unui
cromozom (21) în plus
 Bolile umane

Înnascute Dobândite

Neereditare Neereditare
Boli genetice

Genice Cromozomiale

Monogenice Poligenice Numerice Structurale

Mendeliene Anomalii congenitale s. Down s. Cri-du-chat

Boli ale organismului
Mitocondriale s. Turner .....
matur
Imorinting-ul genomic
Mutaţii dinamice …..
 Obiective profilaxiei bolilor
ereditare
 Consultarea medico - genetică
 Preîntâmpinarea naşterii copiilor cu
anomalii
 Preîntâmpinarea complicaţiilor
 Diagnosticarea timpurie
 Terapia de menţinere
 Sfatul genetic
 - procedeu de informare a unei persoane
sau a unui cuplu asupra modului de
transmitere a unei boli genetice, despre
riscul de manifestare la descendenţi (în
familie) a unei boli genetice cu scopul de
a-i face să înțeleagă şi să adopte cele mai
adecvate măsuri pentru diminuarea sau
anularea riscului
Obiective sfatului genetic
 Adaptarea actului medical

 Înţelegerea modului de transmitere şi

a riscului recurent

 Înţelegerea opţiunii
 Recomandările posibile
 Diagnosticul prenatal
 Însămânțarea artificială cu spermă de la
un donor
 Adaptarea intrauterină a unui blastocist
produs prin fertilizarea in vitro
 Folosirea unei donatoare de ovocit
 Folosirea unei mame de substituţie pentru
transferul blastocistului
 Adoptarea unei metode de contracepţie
 În ce caz este indicat un sfat
genetic?
 Prezenţa în familie a unei persoane cu o boală
genetică
 Naşterea în familie a unui copil bolnav
 Prezenţa unei boli neurologice cronice în
copilărie
 Prezenţa unui copil cu tulburări de creştere
 Prezenţa unui dismorfism cranio-facial
 În caz de dezvoltare sexuală anormală
 În caz de sterilitate
 În ce caz este indicat un sfat
genetic? (continuare)
 Prezenţa unor purtători pentru o boală
recesivă autozomală sau X-linkată
 Avorturi spontane recurente
 Vârsta maternă înaintată (> 35 ani)
 În căsătoriile consangvine
 În caz de tulburări în comportament
 În cazul expunerii la agenţi mutageni şi /
sau teratogeni
 Etapele sfatului genetic
1. Precizarea diagnosticului
2. Cercetarea familială (alcătuirea arborelui
genealogic)
3. Investigarea experimentală
 Citogenetică – pentru anomaliile ereditare
 Moleculară – pentru mutaţiile genice
 Biochimică – pentru bolile metabolice

4. Calcularea riscului genetic

Evaluarea riscului:
problema etnică
 Frecvenţa unor boli după originea
etnică
African-American Sickle Cell 1 in 10
Cystic Fibrosis 1 in 65
Beta-Thalassemia 1 in 75

Ashkenazi Jewish Gaucher disease 1 in 15

Cystic Fibrosis 1 in 26 – 1 in 29
Tay-Sachs disease 1 in 30
Dysautonomia 1 in 32
Canavan disease 1 in 40
Asian Alpha-Thalassemia 1 in 20
Beta-Thalassemia 1 in 50
European American Cystic Fibrosis 1 in 25 - 1 in 29

French Canadian, Cajun Tay Sachs disease 1 in 30

Hispanic Cystic Fibrosis 1 in 46

Beta-Thalassemia 1 in 30 - 1 in 50
Mediterranean Beta-Thalassemia 1 in 25
Cystic Fibrosis 1 in 29
Sickle Cell 1 in 40
 Principiile consultării genetice
 Include:
 Analiza pe bază voluntară
 Sistematizarea după simptome şi graviditatea
bolilor
 Analiza riscului afectării
 Preconizarea rezultatelor pozitive sau negative
 Analiza factorilor determinatorii
 Preconizarea metodelor de diagnostificare
 Profilaxia
bolilor ereditare
 Principiile profilaxiei primare
 Scăderea fonului mutaţional

 Întreruperea sarcinii în cazul unui risc

major

 Diagnoza peimplantaţională

 Terapia genică
 Principiile profilaxiei
secundare
• Măsuri terapeutice în timpul sarcinii

• Diagnoza preclinică şi terapia preventivă

• Limitarea sau excluderea factorilor ce contribuie

la apariţia bolilor polifactoriale

• Dietoterapia
 Strategii
în profilaxia bolilor ereditare
1. Depistarea purtătorilor unor alele recesive
patologice
1.1. prin metode biochimice
 după valorile cantitative a unor enzime, metaboliţi
din sânge, ţesuturi, urină
 Exemple:
- Alcatalaza – lipsa catalazei eritrocitare ce descompune H2O2
- Albinismul ocular (X-linkat) – modificarea pigmentaţiei irisului şi retinei
- Distrofia musculară Duchenne – creşte cantitatea de creatin-kinază plasmatică
în sânge (din sarcolemă)
- Hemofilia A – scăderea factorului de coagulare VIII (cu 5%)
- Hemofilia B – scăderea factorului de coagulare IX (cu 1%)
 Strategii
în profilaxia bolilor ereditare
1. Depistarea purtătorilor unor alele recesive
patologice
1.2. prin metode citogenetice
 pentru evidenţierea femeilor purtătoare de alele
recesive X-linkate
 aplicarea tehnicii FISH – utilizarea unor sonde
specifice ADN marcate fluorescent (prezenţa
unei sonde marcate la purtători în loc de două în
normă)
 Strategii
în profilaxia bolilor ereditare
1. Depistarea purtătorilor unor alele recesive
patologice
1.3. prin metode de biologie moleculară
 directe – cu sonde de ADN specifice mutaţiei
sau prin tehnica PCR
 indirecte – prin studierea polimorfismelor
fragmentelor de restricţie
 Strategii
în profilaxia bolilor ereditare
2. Depistarea persoanelor prezumptiv
purtătoare de translocaţii echilibrate
 nu se modifică cantitatea de material genetic
 purtătorii nu prezintă semne clinice
 purtătorii pot genera gameţi dezechilibraţi
 Exemple de translocaţii:
- 5; 16 → 25% risc de “cri du chat”
- 13; 21 → 5% risc de s. Down, 20% risc de s. Patau
 Strategii
în profilaxia bolilor ereditare
3. Reducerea vârstei reproductive
 întârzierea fertilizării
- perturbarea fusului de diviziune metafazic urmată de despiralizarea
cromozomilor
- Separarea precoce a cromatidelor în metafaza II din ovocitele
îmbătrânite

Vârsta mamei Frecvenţa s. Down

35 1/385
40 1/106
45 1/30
 Strategii
în profilaxia bolilor ereditare
4. Evidenţierea factorilor mutageni ai mediului
 radiaţiile ionizante (razele Rőntgen)
 radiaţiile ultraviolete
 substanţele chimice
- agenţii alchilanţi → ruperea legăturilor dintre dezoxiriboză şi H3PO4
- analogii bazelor azotate → substituirea bazelor azotate
- acidul nitros → modificări în bazele azotate
- drogurile → influenţează genele dezvoltării fizice şi psihice
- nitriţii, nitraţii
- coloranţii sintetici
- alcoolul
- etc.
 Strategii
în profilaxia bolilor ereditare
5. Evitarea căsătoriilor consangvinine
 creşte frecvenţa cazurilor cu retard mintal,
malformaţii congenitale
 nu se constată creşterea riscului bolilor dominante
autozomale
 pentru bolile X-linkate creşte riscul dacă bărbatul
este afectat, iar femeia – purtătoare
 risc pentru bolile recesive autozomale
 creşte procentul de homozigotizare
 determinarea coeficientul de consangvinizare
 Strategii
în profilaxia bolilor ereditare
6. Diagnosticul bolilor genetice
6.1. diagnosticul genetic preimplantator
Etapele:
 Fertilizarea in vitro
 Prelevarea celulelor (1-2 blastomere în stadiul
de 6-8 celule)
 Caracterizarea constituţiei genetice prin tehnici
de biologie moleculară
 Caracterizarea constituţiei genetice prin
tehnici de biologie moleculară
 Determinarea sexului
 Prin metoda PCR
 Prin tehnica FISH
 Prin metoda analizei fragmentelor de restricţie
 Determinarea mutaţiilor
 Prin tehnica PCR
 Prin formarea heteroduplexurilor
 Prin analiza polimorfismelor de restricţie
 Strategii
în profilaxia bolilor ereditare
6. Diagnosticul bolilor genetice
6.2. diagnosticul genetic prenatal
- 1972: diagnosticul anencefaliei prin ultrasonografie
Indicaţii pentru diagnosticul prenatal:
 prezenţa rudelor afectate de o boală genetică
 prezenţa unui copil bolnav
 vârsta înaintată a mamei
 utilizarea inductorilor ovulaţiei
 dereglări în dezvoltarea intrauterină
 acţiunea factorilor mutageni / teratogeni etc.
 Diagnosticul prenatal pentru
prevenirea bolilor ereditare
 Depistarea anomaliilor congenitale şi a
bolilor ereditare la embrion / făt
 Se realizează în cazul unei

sarcini cu risc
 Trebuie să fie precis şi sigur
 Se realizează în instituţiile

medicale specializate
 Tehnicile diagnosticului prenatal
1. Directe 2. Indirecte
 Ultrasonografia
 Amniocenteza
- Prelevarea lichidului amniotic în
- în săptămâna a 16-
săptămâna a 15-17-ea a
18-ea a sarcinii sarcinii
- anomalii în creştere  Coriocenteza

 Analiza Doppler - Prelevarea de vili corali în s. a

9-12-ea de gestaţie
- anomalii în fluxul  Placentocenteza
sangvin
- Prelevarea sângelui fetal în s. a
12-14-ea de gestaţie
Amneocenteza Corioncenteza
 Metodele diagnosticului
prenatal
 Genetice: analiza ADN-ului, cromozomilor

 Biochimice: analiza proteinelor,

metaboliţilor

 Negenetice: vizualizarea dereglărilor

dezvoltării
 Principiile tratării bolilor
ereditare
 Tratare presimptomatică
 Corectarea bolilor de metabolism
 Acţiunea asupra proteinei în deficiență
 Transplantarea de organe
 Terapia celulară
 Terapia genică
Întrebări?!