Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRENATAL
Invazive: Non-invazive:
1. Amniocenteza 1. Ultrasonografia
2. Puncția vilozităților 2. Radiografia
choriale 3. AND fetal din
3. Fetoscopia sângele matern
DIAGNOSTIC PRENATAL
DIAGNOSTIC PRENATAL
Amniocenteza
Aspirare 15-20 ml
LA sub control
echografic.
Perioada optimã :
15-17 sãpt.
Rezultate: în cca 2-
4 sãpt.
DIAGNOSTIC PRENATAL
Amniocenteza
Utilitate
Determinarea sexului
fetal(corpuscul Barr)
Cariotip fetal
Analize enzimatice fetale
Analize biochimice din
lichidul amniotic
Diagnostic fetal ADN
DIAGNOSTIC PRENATAL
Puncția vilozităților
choriale
biopsia trans-cervicalã sau
trans-abdominalã
sãptãmânile 9-12 de gestaţie
Rezultatele în cca 2 săpt.
Fiecare probă bioptică conține
aprox. 10-50 mg țesut
Utilitate
Determinarea sexului
fetal(corpuscul Barr)
Cariotip fetal
Studii biochimice
Analiza ADN
DIAGNOSTIC PRENATAL
Fetoscopia :
Vizualizarea endoscopică a
fătului
Ultrasonografia
Vizualizarea fetusului cu
ultrasunete
Se evaluează:
- viabilitatea fătului
- rata de creștere
- anomalii congenitale
DIAGNOSTIC PRENATAL
ULTRASONOGRAFIA
SNC: anencefalia, spina bifida, hidrocefalia, microcefalia,
encefalocel
Membre: scurtarea marcată a membrelor, polidactilia,
osteogeneza imperfectă
Inima: malformații congenitale de cord severe
Rinichi: agenezie renală, boală polichistică renală
TGI: atrezia duodenală, defecte de perete anterior
abdominal, hernia diafragmatică
ULTRASONOGRAFIA
DIAGNOSTIC PRENATAL
Radiografia
Se poate efectua de la 10
săptămâni
Perioada optimă 20 săpt.
Se indică ocazional în displaziile
scheletice
TC
RMN
DIAGNOSTIC PRENATAL
Riscuri
Tehnica Timp Risc
Ultrasonografia Toată sarcina Necunoscut
Puncția vilozităților choriale < 9 săpt. Anomalii transversale ale
membrelor
Puncția vilozităților choriale > 9 săpt. Avort = 1%
Alfa-feto-proteina AFP
Estriol E3
Free beta hCG
Down- trisomia 21
Patau- trisomia 18
Turner- 45X
SFATUL GENETIC
act medical
specializat
complex
SFATUL GENETIC
Determină riscul
ca o boală genetică să se manifeste sau
să reapară într-o familie
şi comunicarea lui familiei.
SFATUL GENETIC
consultand
SFATUL GENETIC
prenupţial
Sfatul genetic poate fi solicitat
după
căsătorie
ambii parteneri sănătoşi, dar au rude bolnave;
unul din parteneri are o boală ereditară;
căsătorii consangvine;
la naşterea unui copil malformat;
avorturi spontane repetate;
cupluri sterile.
Obiectivele şi etapele
sfatului genetic
DIAGNOSTIC
Investigaţii specifice:
Examen clinic: Somatometrie
• precoce Cariotip
• repetat Dermatoglife
Condiţia Riscul
Avorturi spontane 1:6
Deces neonatal 1:15
Malformatii congenitale majore 1:33
Handicap fizic sau mental grav 1:50
Cancerul adultului 1:4
Concepţii greşite despre
ereditate
1. Absenţa altor membri afectaţi ai familiei semnifică
că boala nu este genetică şi invers
2. Orice condiţie prezentă la naştere este ereditară
3. Tulburările mentale sau fizice ale mamei în timpul
sarcinii cauzează malformaţii
4. Bolile genetice sunt ne-tratabile
5. Dacă într-o familie sunt afectaţi numai bărbaţii sau
numai femeile acesta este un indicator de sex-
linkage
6. Un risc de 1:4 înseamnă că următorii 3 copii nu vor
fi afectaţi
Opţiunile reproductive ale
cuplului
O nouă sarcină: - cu diagnostic prenatal
- fără diagnostic
prenatal
Inseminare artificială de către un donor
Fertilizare in vitro
Adopție
Contracepția: - reversibilă
- non-reversibilă
Capcane ale sfatului genetic
Diagnostic incorect sau incomplet
Heterogenitatea genetică
Non-penetranţa
Expresivitatea variabilă
Cunoaşterea inadecvată a literaturii
Boli care nu au fost descrise anterior
Mosaicism gonadal
Riscul de recurenţă
Anomaliile cromozomiale
– Riscul exact de recurenţă variază cu tipul de anomalie;
– Cuplurile cu risc crescut = dgs. prenatal !
Trăsături autozomal dominante
– Riscul pentru fiecare copil este de 1:2 .
– Atenţie la penetranţa şi expresivitatea variabilă.
Trăsături autozomal recesive
– Părinţii purtători au un risc de recurenţă de 1:4.
Trăsături X-linkate recesiv
– Pentru fiecare purtător, 1/2 din băieţi vor fi afectaţi şi 1/2 din
fetiţe vor fi purtătoare
– Dacă bărbatul afectat se reproduce, fiii săi vor fi normali,
dar toate fiicele sale vor fi obligator purtătoare
•Bolile multifactoriale
Se foloseşte riscul de recurenţă empiric
Risc de recurenţă
Părinţi normali cu Următorul Următoarea
un copil afectat băiat fetiţă
Desp. labială +/- palatină 4-5%
Desp. exclusiv palatină 2-6%
Malf. cong. de cord 3-4%
Stenoza pilorică 3% 4% 2,4%
Boala Hirschprung 3-5%
Piciorul strâmb 2-8%
Luxaţia de şold 3-4% 0,5% 6,3%
Defecte de tub neural 3-5%
Scolioza 10-15%
•Consanguinitatea
riscul pentru o malformaţie majoră este de 5% (comparativ cu 3% în
populaţia generală), iar riscul adiţional pentru trăsăturile AR este de 1%,
astfel încât, riscul general este de 6%.
Riscul genetic
Calculul este deseori dificil
Implică o importantă componentă afectivă atât pentru părinţi cât şi pentru medic