Consultația preventivă pe

grupe de vârstă la adult

Adultul tânăr 18-39 de ani
Bărbați 18-39 ani
Evaluare
• Stil de viață- la fiecare ocazie- dacă fumator cel puțin anual
• daca istoric de BCV aterosclerotică in familie- odata la 3 ani screening
factori de risc CV
• Factori de risc ITS ( infecții cu transmitere sexuală)

Măsuratori și teste de screening

• TA- la 2 ani
• Dacă obezitate IMC peste 25kg/m2 si 1 FR ptr diabet- screening DZ
Intervenții- vaccinare antigripală, consiliere specifică
Femei 18-39 ani
Evaluare
• Stil de viață- ori de cate ori e nevoie- daca fumatoare cel putin anual
• RCV la 3 ani daca APP de BCVAS la rude de gradul 1
• Planning familial
• Factori de risc ITS ( infecții cu transmitere sexuală)
Măsurători si teste screening
• TA la 2 ani
• Dacă obezitate IMC peste 25kg/m2 si 1 FR ptr diabet- screening DZ
• Ex Papanicolau la 3 ani începând de la 26 ani
Intervenții: vaccinare antigripală, HPV
Identificarea riscurilor genetice
• Istoric familial de:
- Cancer de sân
- Cancer de colon
- Hipercolesterolemia familială:
- BCVAS la rude de grad I bărbați sub 55 si femei sub 65 de ani
Identificarea factorilor de risc
comportamentali

• Factori legați de stilul de viață ( fumat, alcool, dietă, mișcare)

• Factori de risc pentru ITS
• Factori de risc pentru accidente
• Factori de risc pentru abuzul de substanțe
 CANCERUL si EREDITATEA
❑Cancerele datorate unor alterări genetice moștenite (cancerele
ereditare) sunt mult mai rare decat cele determinate de
actiunea carcinogenelor pe parcursul vietii si a imbatranirii
(cancere sporadice.)

❑Geneticienii estimeaza ca numai 2 - 3% din totalul cancerelor

diagnosticate sunt legate de o alterare genetica mostenita.

❑Diferitele tipuri de alterări genetice cresc in mod diferit riscul

pentru anumite tipuri de cancer . Unele modificari cresc riscul in
mod nesemnificativ , in timp ce altele il cresc foarte mult.
ISTORICUL FAMILIAL DE CANCER
• Mai mult de 2 rude de grd. I pe aceeasi ramura a familiei
(mama sau tata) au avut cancer.
• Rudele in cauza au avut acelasi tip de cancer sau cancere asociate cu
aceeasi mutatie genetica.
• Cancerele au aparut la varste tinere ( < 50 ani).
• Una dintre rudele de grd. I are o mutatie confirmata prin teste genetice.
DATA FIIND PREVALENTA MARE A CANCERULUI
LA VARSTE INAINTATE,
PREZENTA UNUI CAZ IN FAMILIE > 60 ANI
NU SEMNALEAZA AUTOMAT UN RISC EREDITAR!
 ISTORICUL FAMILIAL DE CANCER

Cancere ereditare Cancere sporadice

Tumori multiple, Tumori unice,

Bilaterale, Unilaterale,

Debut PRECOCE Debut TARDIV

EREDITARE vs. FAMILIALE vs. SPORADICE
 Testarea genetică în cancerele ereditare
Anamneză familială obligatorie – consult
genetic pretestare

Avantaje:
•poate schimba stilul de viaţă.
•limitarea anxietăţii în absenţa
mutaţiei.
•permite aplicarea de măsuri
profilactice.
•permite testarea şi a altor
membri cu risc din familie
Dezavantaje:
• nu reduce riscul de a dezvolta o tumora
• există riscul de desecretizare a
informaţiei.
•poate apărea o discriminare din partea
asiguratorilor sau angajatorului.
•poate da un fals sentiment de siguranţă
legat de absenţa riscului tumoral
•este scumpă şi de regulă preţul nu este
acoperit de asigurările medicale

Impune obligatoriu sfat genetic

posttestare
Cancer Mamar
Persoane cu risc inalt :
>1 ruda prin filiatie directa cu dg. de cancer mamar
sau ovarian, la varste < 60 ani

Consiliere Evaluare risc prin chestionar standardizat, B

pentru sfat trimiterea pentru evaluare genetica pentru
genetic detectarea purtatorilor BRCA 1 si BRCA 2 (acolo
unde exista astfel de centre )
Cancer Mamar
Persoane cu risc inalt : purtatori cunoscuti ai BRCA 1 si 2

Screening Screening anual prin mamografie digitala sau C

RMN cu 10 ani mai devreme decat varsta celui
mai timpuriu cancer in familie
Chimiopreventie Administrare de tamoxifen sau raloxifen B
femeilor > 35 ani , zilnic timp de 5 ani

Mastectomie si/sau salpingo-ooforectomie C

Chirurgie
preventiva
Exemplu de istoric familial semnificativ pentru cancerul colorectal
Cancer COLORECTAL
Persoane cu risc crescut
• Istoric personal de cancer colorectal sau polipi adenomatosi sau de boala
inflamatorie intestinala (ex. b. Crohn)
• Istoric familial de cancer colorectal la varste sub 60 ani, sau de sindrom ereditar
(ca de ex., polipoza adenomatoasa familiala)

SCREENING INTENSIV*
❑ Colonoscopie la 6 luni, 1 an, 5 ani pentru istoricul personal;
❑ Colonoscopie la 5 ani incepand cu 10 ani mai devreme decat
varsta celui mai tanar caz din familie in cazul istoricului
familial, cu cca. 8-10 ani dupa debutul bolilor inflamatorii
intestinale la 1-2 ani.
*Recomandarea Societatii Americance de Cancer
CANCERUL OVARIAN
Nu se recomanda screeningul cancerului
ovarian de rutină pentru populatia D
A, Populatia feminina
Screening feminina cu risc normal.
cu risc normal

B. Persoane cu risc Evaluare risc prin chestionar standardizat,

inalt: Consiliere trimiterea pentru evaluare genetica pentru C
>1 ruda prin filiatie pentru sfat detectarea purtatorilor BRCA 1 si BRCA 2
directa cu dg. de genetic (acolo unde exista astfel de centre).
cancer mamar sau
ovarian, la varste < 60
ani
Echo transvaginala sau serologie tumorală Reco
Screening +
C. Purtatori cunoscuti (CA-125) repetata (anual) urmate in caz de man-
/- chirurgie
ai BRCA 1 si 2 dare
preventiva rezultat pozitiv de ovarectomie.
ACS
CANCER COL UTERIN
Populatia generala

Screening Femei intre 25 si 64 ani , Program

asimptomatice si fara antecedente de National
patologie canceroasa la nivelul colului Romania
uterin : testare BPN , o data la 5 ani

Imuno Vaccinare anti-HPV – fete - 9-13 ani CDC/

preventie sau la orice varsta inainte de 26 ani , OMS
dar inainte de debutul vietii sexuale
Factori de risc pentru ITS
ITS ( Chlamydia, gonoreea, HIV)
• Diagnostic cu ITS în ultimul an
• Lipsa utilizării sistematice a prezervativului
• Parteneri sexuali multipli sau un partener sexual cu risc crescut
• Apartenența la o populație cu risc crescut de ITS ( minoritățile
sexuale, persoanele cu HIV, persoane utilizatoare de droguri iv,
persoane care practică prostituția, persoanele din facilități
corecționale etc)
Screening pentru Chlamydia/gonoree
(USPSTF- 2021)
• Se aplică pentru femei gravide/non-gravide

• Femei active sexual sub 24 ani

• Femei active sexual peste 25 de ani dacă risc crescut de ITS
NIVEL B
Screening HIV/HEPATITA B/C

• Femei însărcinate HIV ---- nivel A

• Adolescenți și adulți 15-65 de ani -HIV dacă la risc pentru ITS -- nivel A
• Adolescenti și adulti cu risc crescut- hepatită B- nivel B
• Adolescenti- 79 de ani- hepatită C--- nivel B
Consiliere preconcepție ( înainte de a fi
însărcinată)
• Femei 15-49 ani
• Renuntare la fumat (A)
• Abstinenta alcool/droguri
• Suplimentare acid folic si iod ( A)
• Revizuire status imunizari (C)- varicela, rubeola, antigripal, COVID 19
• medicatie, control glicemic la diabetici (B)
• Sfat genetic
• Suplimentare cu acid folic 400 mcg
• Suplimentare acid folic 5 mg daca epilepsie/diabet/sarcini cu malformatii
• Greutatea (+/-)
Adultul 40-49 de ani
Servicii preventive 40-49 de ani
• Evaluarea:
dorința de schimbare
RCV
Risc de diabet- dacă IMC peste 25kg/m2 + inca un FR
Risc depresia (risc crescut dacă istoric de depresie, boli cronice, boli psihice )
Risc de osteoporoza
Cancer de piele/ alte cancere genetice/familiale
• Măsurători: G, H, IMC, talia, TA, colesterol test rapid, glicemie la pacienti la risc ptr diabet
• Teste:
Papanicolau la 3 ani
Mamografie:doar dacă din grupul cu risc crescut
Evaluarea riscului cardiovascular
• Se poate face în mod oportunist sau sistematic
• Se aplică persoanelor aparent sănătoase peste 40 de ani (fără
diagnostic stabilit de BCVAS, DZ, boala renală cronică, tulburări ale
metabolismului lipidic genetice/rare)
• Sunt dezvoltate instrumente de screening- pornind de la date
populaționale ( SCORE2 si SCORE2-OP- in Europa)
• Instrumentele evaluează riscul de îmbolnăvire în următorii 10 ani sau
de deces
• Pot fi folosite în procesul de conștientizare al populației sau de decizie
cu privire la intervențiile terapeutice
 Obezitatea
Clasificare IMC(kg/m2)

Principalele marje

Subponderalitate <18.50

Severă <16.00

Moderată 16.00 - 16.99

Ușoară 17.00 - 18.49

Normalitate 18.50 - 24.99

Supraponderalitate ≥25.00

Pre-obez 25.00 - 29.99

Obezitate ≥30.00

Obezitate grad I 30.00 - 34.99

Obezitate grad II 35.00 - 39.99

Obezitate grad III ≥40.00

Hipertensiunea arterială- screening
• Odată la 2 ani începând de la 18 ani 1A (USPSTF 2015)
• Tehnica - măsurătoarea în cabinet
• Indicații măsurători înafara cabinetului
(HTA de halat alb, Categoria TA sistolică TA diastolică
HTA mascata)
Cabinet ≥140 și/sau ≥90
ABPM
zi ≥135 și/sau ≥85
noapte ≥120 și/sau ≥70
24 h ≥130 și/sau ≥80
Automonitorizarea ≥135 și/sau ≥85
Indicația de screening diabet- populația
ADA-Standards of Medical Care in Diabetes— 2015:
• Peste 45 ani sau orice vârstă dacă IMC peste 25 kg/m2 si cel putin unul de
mai jos:
- sedentarism
- rude de gradul I cu diabet
- femei care au dat naștere la copii peste 4500 g sau au fost diagnosticate cu
diabet gestațional
- HTA
- HDL col <35 mg/dl și/sau TG>250 mg/dl
- femei cu sindromul ovarului polichistic
- HbA1c≥5.7, istoric de TTGO alterat, istoric de glicemii bazale modificate la
testări anterioare
- alte condiții clinice asociate cu rezistența la insulină ( obezitate severă,
acanthosis nigricans)
- Istoric de boală cardiovasculară
Teste de screening pentru diabetul zaharat
• glicemia a jeune----
• daca <110 mg% (<100 mg% ADA)
• Daca ≥ 110 mg%- protocol diagnostic DZ (esantion sange venos;
trimitere laborator):

• Criterii dgn DZ:

• 2 glicemii a jeune ≥ 126 mg%
• Glicemie ≥ 200 mg% la 2 ore la TTGO
• A1C ≥ 6,4%
• Glicemie ≥ 200 mg% + simptome de diabet
• Criterii prediabet: glicemie a jeun= 110- 125 mg%
glicemie= 140-199 mg% la 2 ore la TTGO
A1C= 5,7- 6,4%
Adultul 50-64 de ani
 Servicii preventive 50-64 ani
Evaluare
Dorinta de schimbare
Risc de diabet
Depresie
Factori de risc pentru osteoporoza
Cancer de piele
Măsurare: G, H, IMC, CA, TA ,colesterol , glicemie daca la risc diabet, test rapid proteine in urină (
dacă HTA)
Proceduri:
Papanicolau la 3 ani
Screening cancer de colon: sangerare oculta in scaun la 2 ani
Mamografie la 2 ani
Screening osteoporoză- femei la risc ( chestionar FRAX)
Vaccinare dTPa
Vaccinare antigripala
 Cancer mamar -Screening
Populatia cu risc normal
a. Femei 50-74 ani a. Se recomanda screeningul mamografic, o data la 2 B
ani.
b. Femei 40-49 ani b. Decizia de initiere a screeningului inainte de 50 ani C
este una individuala. Femeile trebuiesc informate despre
beneficiile si dezavantajele screeningului mamografic
initiat intre 40 si 49 ani.

c. Femei ≥75 ani c. Nu exista suficiente dovezi pentru a sustine un

beneficiu clinic net al screeningului mamografic dupa 75
ani. I
d. Femei cu
d. Nu exista suficiente dovezi pentru a sustine un
densitate mare a
beneficiu clinic net al screeningului prin echografie,
glandei mamare I
tomosinteza sau RMN pentru femeile cu sani densi ,care
au un examen mamografic negativ.
Cancer COLORECTAL
Populatia cu risc normal
Screening Se recomanda screening pentru toate persoanele cu varsta A
cuprinsa intre 50 si 75 ani prin minim una din urmatoarele
metode:
• Testarea hemoragiilor oculte in fecale (THOF) - anual
sau
• Sigmoidoscopie flexibila o data la 10 ani + THOF anual
sau
• Colonoscopie – o data la 10 ani

Chimiopreventie Se recomanda administrarea de doze mici de aspirina ( 75-100 B

mg/zi) la adultii cu varsta intre 50 -59 ani , care nu au risc
crescut de sangerare, au o speranta de viata de cel putin 10 ani
si complianta pentru o doza zilnica de aspirina timp de cel
putin 10 ani .
 CANCER BRONHO-PULMONAR
Screening USPSTF recomanda screening anual prin low-dose B
Adulti cu computed tomography (LDCT) la adultii de 55 - 80
varsta intre ani cu istoric de fumat de 30 p.a. si care fumeaza in
55 -80 ani cu prezent sau ex-fumatori de cel mult 15 ani.
istoric Screening-ul trebuie intrerupt cand se depasesc 15
personal de ani de la lasarea de fumat sau daca persoana are
fumat alte probleme de sanatate care ii limiteaza speranta
de viata .

Nu se recomanda radiografia toracică de rutină sau

citologia sputei. D
A
Populatia de Consiliere Se recomanda utilizarea de catre clinicieni a tuturor
toate oportunitatilor si metodelor disponibile pentru a
varstele promova renuntarea la fumat.
CANCER DE PROSTATA
Populatia masculina generala

Screening Nu se recomanda D
screeningul de rutina prin
testare PSA sau tuseu rectal
CANCERUL PIELII
Populatia generala

SCREENING USPSTF considera ca dovezile disponibile sunt insuficiente

pentru a determina un beneficiu clinic net al screeningului I
pentru cancer cutanat in poopulatia generala prin :
- inspecţia integrală a tegumentului de medicul de familie
- auto-examinare aperiodică a pielii

Evitarea expunerii la soare şi măsuri de protecţie solară la B

CONSILIERE persoanele , in principal intre 10 si 24 ani.

Utilizarea de rutină a cremelor cu ecran solar.

C
CANCER TESTICULAR
Populatia masculina generala

Screening Nu se recomanda screening nici D

prin auto-examinare sau
examen clinic profesionist de
rutină.
CANCER GASTRIC
Populatia generala

SCREENING Nu exista dovezi concludente privind impactul

depistarii precoce asupra mortalitatii
CONSILIERE Incetarea fumatului – cea mai puternica asociere
Dieta - reducerea consumului de alimente sarate
(mai ales carne) si cresterea consumului de
fructe si legume bogate in vitamina C,
carotenoizi, anti-oxidanti si cereale integrale

Chimio- Eradicarea infectiei cu Helicobacter Pylori ??

preventie?

Sursa :National Cancer Institute, SUA 2015

CANCER HEPATIC PRIMAR
Imuno Vaccinarea antihepatita
preventie
SCREENING Nu exista dovezi concludente privind impactul
depistarii precoce asupra mortalitatii . Efectele
adverse ale screeningului depasesc beneficiile

CONSILIERE Reducerea consumului de alcool

Screening pentru hepatita B si C la persoanele
expuse
Evitarea consumului de produse alterate ( in
special de panificatie – surse de aflatoxina)
Sursa :National Cancer Institute, SUA 2015
 Populatie Screening Nu se recomanda screningul cancerului D
generala pancreatic la persoane asimptomatice din
CANCERUL
populatia generala prin palparea de rutină a
PANCREATIC
abdomenului, nici prin echo sau serologie
tumorală
CANCERUL Populatie Screening NU se recomanda examinarea de rutină a D
CAVITĂŢII generala cavităţii orale de medicul de familie pentru
BUCALE screeningul cancererlor orale
Populatie Screening Nu se recomanda screening de rutina prin D
generala examenul de urină ( bandeletă/ microscop),
citologie urniară de rutină sau bio-markeri
CANCERUL Populatie cu Consiliere Persoanele cu expunere semnificativa vor fi
VEZICII expunere
informate asupra riscului relative crescut, PP
URINARE ocupationala*
supravegherea acestora se varealzia dupa caz in
colaborare cu specialistul urolog

Populatie Screening Dovezile sunt insuficiente pentru a recomanda

generala screenigul cancerului tiroidian in populatia I
CANCERUL
generala prin palparea de rutină a regiunii
TIROIDIAN
cervicale , echo sau determinarea calcitoninei
serice
Adultul peste 65 de ani
Consilierea

• Abuzul de substanțe (alcool, medicamente)

• Fumatul
• Dieta (aport caloric adecvat, conținut în fibre, conținut scăzut în grăsimi)- adaptată
afecțiunilor
• Exerciții fizice regulate
• Prevenirea accidentelor (accidente prin cădere, accidente casnice, accidente rutiere -
capacitatea de a conduce autovehicule)

Family Medicine- Principles and Practice 2017

Teste de screening

• Tensiunea arterială - la 2 ani, până la 75 de ani, anual peste 75 de ani

• Greutate/ Înălțime - IMC
• Sângerare ocultă în scaun/ colonoscopia
• Mamografie
• DEXA
• Test Papanicolau
• Examenul vederii
• Examenul auzului
• Ecografie pentru depistare anevrism de aortă
• Glicemie
• Profil lipidic
Peste 65 de ani
• Tulburare vedere: identificarea de cazuri ( în prezența simptome) –
optotip Snellen
• Tulburare auz: screening la fiecare 12 luni: testul cu voce șoptita la
0,5 m înafara câmpului vizual sau frecarea degetelor la 5 cm de
ureche, sau întrebarea cu privire la scăderea auzului (1B)
• Identificare activă cazuri de demență
• Screening depresie
• Screening osteoporoză- toate femeile
Individualizarea screening-urilor oncologice la vârstnici

• Ține cont de:

- afecțiunile asociate și prognosticul acestora
- efectele nocive ale unor teste de screening
- preferințele pacienților

• Eckstrom, Elizabeth, et al. "Individualizing cancer screening in older adults: a narrative review and framework for future research." Journal of general
internal medicine 28.2 (2013): 292-298.
Screening pentru cancerul colorectal
• Screening în perioada 50- 75 de ani (nivel A)
• Screening 76-85 de ani- decizia este individuală luând în considerare
starea de sănătate a persoanei și istoricul de screening (nivel C)

❑ Inexistența screening-ului în istoric poate fi un motiv de inițiere

Teste de screening:
- Sângerare ocultă în scaun- anual (testul guaiac/test imunochimic)
- Colonoscopie – la 10 ani

Bibbins-Domingo, Kirsten, et al. "Screening for colorectal cancer: US Preventive Services Task
Force recommendation statement." Jama 315.23 (2016): 2564-2575.
Screening pentru cancerul de col uterin

• Nu se recomandă screening cancer de col uterin la femeile peste 65 de ani care au beneficiat
de un screening adecvat până la această vârstă (nivel D)

• Poate fi indicat dacă nu se cunoaște istoricul de screening sau dacă se încadrează în grupul cu
risc crescut (istoric de leziuni displazice de col uterin, imunodeficiență)

Recomandări USPSTF
Screening pentru cancerul de sân

• Mamografie odată la 2 ani 50- 74 de ani (nivel B)

• Peste 75 de ani - nu există dovezi suficiente pentru a evalua risc/beneficiu
continuare screening peste 75 de ani (nivel I)

Recomandări USPSTF
Alte screening-uri
• Anevrism de aortă;
• 1 dată - la bărbați între 65-75 ani fumător sau fost fumător cu
ecografie (nivel B) - la nefumători se cântăresc riscuri și beneficii
(nivel C)
• Screening osteoporoză
• femei peste 65 de ani pentru prevenirea fracturilor (nivel B)
USPSTF 2017
• Cancer de prostată
• - 55-69 de ani - PSA - decizie individuală (nivel C), peste 70 de ani
– nu se recomandă (nivel D)
• Depresie (nivel B)
Prevenirea accidentelor prin cădere
• La persoanele peste 65 de ani se recomandă screening-ul anual al
factorilor de risc pentru cădere (1A) ---- anual
• La persoanele cu una sau mai multe căderi sau factori de risc multipli
(1A)-----la fiecare 6 luni
Screening-uri cu dovezi insuficiente

• Neglijare, abuz și exploatare

• Demență
• Glaucom (se aplică doar la cei fără probleme de vedere)
• Sănătate dentară
1. Esti mulțumit cu viața ta? DA/NU
2. Ai abandonat multe dintre activitățile care te interesau?
DA / NU
3. Simți că viața ta este pustie? DA / NU GDS - chestionar de
4. Te plictisești frecvent? DA / Nu identificare depresie
5. Esti bine dispus in cea mai mare parte din timp? DA / NU
6. Iți este frică că ți se va întampla ceva rău? DA / NU
vârstnici (forma
7. Te simți fericit în cea mai mare parte din timp? DA / NU scurtă)
8. Te simți frecvent neajutorat? DA / NU - forma ultrascurta
9. Preferi să stai în casă decât să ieși să fii implicat în lucruri
noi? DA / NU (cele rosii)
10. Simți că ai probleme cu memoria într-o măsură mai mare
decât alte persoane? DA / NU
11. Crezi că este un lucru minunat că te afli în viață?
DA / NU
12. Datorită stării tale prezente te simți inutil? DA / NU
13. Te simți plin de energie? DA/ NU
14. Simți că situația ta este disperată? DA / NU Interpretare:
15. Crezi că majoritatea celorlalți sunt mai bine decât Peste 5 - sugestiv pentru depresie
tine? DA / NU
Peste 10 - depresie
Intervenții preventive
(imunochemoprevenție)
❑ Aspirina- între 60 -69 de ani dacă RCV peste 10% (nu la cei cu risc de
sângerare sau cu speranța de viață mai mică de 10 ani) (nivel C- USPSTF 2016)
• Peste 70 de ani- nu există dovezi pentru inițiere (USPSTF 2016)
• Recomandare de STOP la 80 de ani – pentru creștere riscuri
❑ Vaccinarea antigripală anuală
❑ Vaccinarea antipneumococică
• PPSV23 o doză peste 65 de ani
• Vaccinare zoster (2 doze peste 60 de ani)
❑ Suplimentare cu vitamina D – nu este recomandată (nivel D) USPSTF 2018
❑ Prescrie vitamina D dacă nivel vit D sub 50 nmol/l pentru vârstnicii din
comunitate
❑ Prescrie de rutină vitamina D la pacienții vârstnici institutionalizati (1B)

Recommended adult immunizations schedule ACIP 2020