Sunteți pe pagina 1din 7

PREVENTIE SI DEPISTARE IN CANCER NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCER Preventia primordiala vizeaza impiedicarea aparitiei si stabilirii unor modele sociale,

, economice si culturale de viata despre care se stie ca pot contribui la cresterea riscului de boala Preventia primara consta in controlul cauzelor si factorilor de risc (expunerea la carcinogenii cunoscuti ) avand ca scop scaderea incidentei cancerelor

Preventia secundara consta in tratamentul starilor precanceroase, identificate prin actiuni de depistare sau prin diagnostic precoce.

Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice, reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati.

DEPISTAREA DIAGNOSTIC PRECOCE Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor clinice ale bolii. Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care separa persoanele aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala. Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne clinice de boala prin autoexamen sau examen medical

PREVENTIA PRIMARA: Recomandarile grupurilor de experti cancerologi Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global Perspective WCRF: The World Cancer Reseaech Fund + AICR: American Institute for Cancer Research Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului Consum moderat de alcool. Evitarea expunerii excesive la soare. Respectarea masurilor de protectie a muncii in activitatea profesionala. Recomandari legate de dieta si stil de viata: - Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale, - Mentinerea greutatii normale - Mentinerea activitatii fizice - Regim alimentar anticanceros

Fumatul Implicat in etiologia si dezvoltarea a 30% din malignitati C. pulmonare, digestive( stomac, pancreas, ororfaringe), laringiene, vezica urinara, col uterin, rinichi, leucemii.

Lupta contra fumatului: Convingerea copiilor intre 10- 12 ani sa nu fie tentati de fumat Convingerea fumatorilor de a nu fuma Protejarea nefumatorilor de fumatul pasiv Alcoolul: Implicat in etiologia mai multor cancere: gura, faringe, laringe, esofag, ficat, plaman, rect, san Consumul in limitele recomandate previne peste 20% din cancerele aerodigestive, colon, rect, san Consum moderat: O bautura/zi la femei; 2 bauturi/ zi la barbati O bautura = 250 ml bere; 100 ml vin; 25 ml alcool concentrat

Evitarea expunerii excesive la soare - Rolul nociv al radiatiilor UV - De evitat expunerea la soare in intervalul de maxima nocivitate(12-16) -Utilizarea cremelor cu factor de protectie cel putin 12 imperativ la persoanele cu ten deschis, blonde, roscate, satene. Respectarea masurilor de protectia muncii - cunosterea factorilor de risc profesionali - identificarea substantelor cancerigene - persoanele care au lucrat in medii cu substante cunoscute a fi carcinogene trebuiesc urmarite dupa pensionare (manifestarile bolii apar dupa intervale mari de/de la expunere)

Dieta si Stil de viata 30%- 40% din cancere pot fi prevenite prin dieta corecta, activitate fizica si mentinerea greutatii normale. La scara globala: prin dieta pot fi prevenite 3- 4 milioane de cazuri de cancer/an Dieta care contine fructe si vegetale in cantitate sufucienta previne 20% din cazurile de cancer (400- 800g. fructe si legume/zi; 600- 800g. cereale si legume radacinoase/zi) Preventia prin dieta este la fel de eficienta ca oprirea fumatului. Alte recomandari alimentare: Conservarea alimentelor prin frig (nu : afumare sau conservare prin sare) Alimente vegetale preparate termic cat mai putin Evitarea prajirii si frigerii la flacara a carnii; Da- fiert, copt Limitarea aditivilor alimentari si substantelor chimice implicate in alimentatie Minimalizarea consumului de sare, zahar rafinat PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE Ce este depistarea ? Depistare = screening = triaj Depistarea = identificarea unui cancer inaintea aparitiei semnelor clinice ale bolii

Depistarea Diagnostic Diagnosticul = ansamblul de mijloace utilizate n stabilirea etiologiei precise, pornind de la un simptom Tipuri de depistare: Depistare in masa = act de sanatate publica Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica Scop: mpartirea populatiei n 2 grupe - Grupa cu testul (-) - Grupa cu testul (+): necesitatea altor investigatii pentru afirmarea sau infirmarea dg. de cancer Depistare individuala (oportunista)- orientata de factori de risc - se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv, - este recomandata de medicul specialist Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de depistare:

Boala - grava dar curabila Prevalenta inalta in stadiu preclinic Istoria naturala a bolii este cunoscuta Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala declarata Testul de diagnostic: - sensibil si specific - simplu si ieftin - lipsit de risc - sigur (fiabil)

Diagnostic si tratament: - Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri - Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestarea evidenta a bolii TESTUL DE TRIAJ - Calitati impuse de OMS Sensibilitate = numar mic de rezultate fals negative la bolnavi - probabilitatea ca un test sa fie (+) la persoanele bolnave Specificitate = numar mic de rezultate fals pozitive - probabilitatea ca un test sa fie (-) la persoanele care nu sunt bolnave Fiabilitate = rezultate valide; Clasificarea corecta a populatiei investigate n persoane cu/ fr boal Acceptat de populatie, simplu, nedureros Valoare de predictie pozitiva: - probabilitatea ca persoana sa fie bolnava cand testul este pozitiv Valoare de predictie negativa: - probabilitatea ca persoana sa nu fie bolnava cand testul e negativ Randament bun: - Scaderea mortalitatii prin cancerele depistate in grupul populational in care a fost aplicat

PRINCIPALELE MIJLOACE DE DEPISTARE Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce) Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru cancerul de prostata, inspectia leziunilor cutanate Metode radiologice: mamografia Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica Metodele biologice - interes public mare; interes medical redus - Markerii biologici nu au nuvele crescute paralel cu stadiul evolutiv al bolii Examenele citologice: - au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologic cervicovaginal n depistarea cancerului de col uterin - citologia exfoliativa c. bronsic, vezical, EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII DE DEPISTARE Dificil de facut un raport cost/ eficienta Mamografia a redus cu 37% mortalitatea prin cancer mamar Citologia cervico-vaginala a redus cu 90% mortalitatea prin cancer de col uterin

ATITUDINI PRACTICE DE PREVENTIE SI DEPISTARE IN PRINCIPALELE LOCALIZARI ALE CANCERELOR CANCERUL COLULUI UTERIN Incidenta: locul III (II la femei); Mortalitate: locul IV Preventia primara: informatii legate de factorii de risc (Ex. Boli cu transmitere sexuala) Depistarea: Citologie exfoliativa cervico-vaginala Test Babes- Papanicolaou: - Ritm: intre 18 is 56 de ani, la 2-3 ani sau la indicatia medicului Rezultate: 5 clase de gravitate: - 1- normal; 2 benign; 3- suspect; 4- cel.maligne izolate; 5- cel. maligne in placard - Modern: displazie usoara, moderata, severa, cancere in situ Atitudine terapeutica: Clasa 3- se trateaza cauzele leziunilor benigne sau suspecte - se repeta testul; daca se mentine (+): biopsii dirijate prin colposcopie Clasa 4 si 5: biopsie dirijata Preventia secundara: Tratamentul starilor precanceroase Cancerele in situ se trateaza conservator (conizatie)

CANCERUL MAMAR Incidenta: locul II; Mortalitate: locul III Procent de vindecari: 65%- 70% Preventia primara : - Recomandari dietetice:alimentatie bazata pe vegetale, limitarea grasimilor, dulciurilor, alcoolului, fumatului,mentinerea greutatii normale - chemopreventie ? Progesteron? Tamoxifen? Diagnostic precoce = recunoasterea semnelor clinice de catre bolnava (autoexamen) sau medic (examen clinic al sanului) Autoexamenul sanului (autoinspectie, autopalpare) trebuie invatat - este util intre mamografii si ex. medicale - reducerea mortalitatii cu 10% -15% Examenul clinic al sanului: reducerera mortalitatii cu 20%- 25%(?) - recomandat intre mamografii, de 2-3 ori/an peste 40 ani (peste 20 de ani?) Mamografia cel mai important rol in depistarea cancerului mamar - cancerele depistate prin mamografii au invazie ggl.axilara in 25% din cazuri ( 45%- 55% in tumorile manifeste clinic) - scaderea mortalitatii cu 30%- 55% - Ritm: la 1-2 ani intre 40-49 ani (?); la 1-2 ani intre 50 is 75 ani - Depistare in masa :conform unei metodologii riguroase: teste (+) = 5%- 10% (la un procent de participare de 65%) CANCERUL BRONHOPULMONAR Incidenta: locul I; Mortalitate: locul I Preventia este extrem de simpla (a nu fuma), dar greu de realizat Depistarea prin Rgr, este usor de realizat si acceptata de populatie, dar nu influenteaza rata mortalitatii Rgr pulmonara si examenul citologic al sputei nu reprezinta metode eficiente de screening Preventia prin lupta contra tabagismului trebuie sa fie o prioritate pentru toti medicii indiferent de domeniul in care lucreaza - Implicarea medicilor nu este suficienta daca actiunea nu este continuata n familie, societate si mediul educativ - Responsabilitatea puterii politice este mare : interzicerea fumatului n locuri publice, suprimarea reclamelor pentru tigari, cresterea pretului la tigari, reducerea cantitatii de gudron, etc. CANCERUL COLORECTAL Incidenta: locul V; Mortalitate: locul V Rata de curabilitate globala: 40% (numar mare de cazuri inoperabile) Supravietuire la 5 ani: 80% in stadiul A-Dukes; 20% in stadiul D-Dukes

Preventia primara: Recomandari dietetice si stil de viata: alimentatie bogata n fibre, cereale, fructe si legume, scaderea grasimilor saturate, consum moderat de alcool, evitarea prajelii si frigerii, greutate normala, activitate fizica Depistarea: Testul de depistare a sangerarilor oculte n scaun - 2% -5% teste (+) peste 45 ani - 6 teste (+): 2 polipi, 1 cancer, 3 fals(+) - reducerea mortalitatii cu 15%- 21% la 16- 18 ani (annual / bianual) - se recomanda peste 45- 50 ani annual/ bianual Colonoscopia: depisteaza 100 cazuri cancere de colon la 1000 colonoscopii - sigmoidoscopie = depistarea (si tratarea) polipozei intestinale in 55-75% din cazuri - - recomandata la 2-3 ani numai la persoanele cu risc Preventia secundara: tratarea starilor premaligne: polipul adenomatos CANCERUL DE PROSTATA Incidenta: locul III; Mortalitate: locul III Incidenta in crestere in acord cu cresterea sperantei de viata Preventia primara: necunoscuta Depistarea: Tuseul rectal: depistare individuala - anual la barbati ntre 60-70 ani - poate depista tumori corespunzatoare unui stadiu B de cancer - n caz de suspiciune clinica: dozarea PSA, ecografie transrectala, biopsie prostatica transrectala PSA Antigenul specific prostatic - marker biologic foarte sensibil - nu este specific cancerului de prostata - creste si in hipertrofiile benigne (75%) - nu poate fi utilizat n depistarea n mas Ecografia transrectala: - nu poate fi utilizata ca metoda de depistare n mas - util pentru orientarea punctiei bioptice

CANCERELE CUTANATE Epitelioamele bazocelulare strict localizate Melanoamele tumora grava , curabilitate mica in std. metastazat Preventia primara: - evitarea expunerii prelungite la soare, la ore cu nocivitate maxima a radiatilor UV, utilizarea cremelor cu factori de protectie - Examen clinic: recunoasterea leziunilor cutanate cu risc de malignizare Preventia secundara: tratarea leziunilor precanceroase in formele lor incipiente Leziuni nevice preexistente (Melanom) - Semne de malignitate: cresterea in dimensiuni, modificarea culorii, halou inflamator, neregularitati ale marginilor - Biopsia prohibit!! - Corect: Excizie chirurgical = vindecare 100% din cazurile cu adancimea leziunii < 0,75 mm = vindecare 75% din cazurile cu adancimea de < 2 mm Alunitele risc de malignizare, daca isi modifica caracterele sau sunt in zone expuse traumatismelor mici si repetate