Sunteți pe pagina 1din 7

SCOALA POSTLICEALA SANITARA , CALARASI

IGIENA FEMEII INSARCINATE

Nume Clasa : AMG III B , 2011

IGIENA FEMEII INSARCINATE


Atata vreme cat exista conditii favorabile de mediu extern si intern, un organism matern sanatos, uter normal si mediu ovular intact, angrenajele biologice vor functiona normal, finalizand o dezvoltare fiziologica a produsului de conceptie si mama trece in mod normal si usor peste sarcina. Rezulta ca orice defectiune,in oricare compartiment, in complexul de factori, va atrage dupa sine conditii ce stanjenesc eehilibrul fiziologic. Diferitele afectiuni ale mamei, preexistente sarcinii sau dobindite, sunt in masura sa exercite influente negative, care pot duce la intreruperea spontana a sarcinii. In cursul sarcinii se impune o respectare riguroasa a unor masuri de igiena profilactice in masura sa asigure evolutia sarcinii la termen si o nastere normala.

Igiena sistemului nervos


Sanatatea neuropsihica, precum si capacitatea normala functionala a creierului, trebuie considerate ca o conditie de baza in realizarea sanatatii. Odata instalata sarcina, trebuie inlaturati toti factorii din mediul ex-tern sau intern ce arinfluenta defavorabil creierul gravidei. Femeia gravida se afla de timpuriu sub influenta cuvantului, care poate sa contina o serie de idei gresite asupra nasterii, crescandu-i frica fata de durerile din timpul travaliului. Pe acest fond al substratului material al durerilor de la nastere, se suprapun cu aceasta ocazie un mare numar de factori afectivi negativi, factori ce slabesc creierul.

O viata intensa, zbuciumata, cu surmenaj fizic si psihic, nerespectarea orarului de somn (calitativ si cantitativ), lectura si discutiile triste, deprimante trebuie evitate. Excitatiile dureroase, fie ele intense fie slabe, dar persistente, precum si zgomotele obositoare, sunt factori nocivi ce creeaza o inductie negativa a scoartei cerebrale. De asemenea factorii atmosferici vatamatori cum sunt: frigul, umezeala, praful, caldura excesiva, aerul viciat, cat si diferite substante toxice, compromit sistemul nervos, slabindu-l, favorizand astfel aparitia starilor patologice. Este necesar a se crea gravidei, fie in mediul familial, fie in cel spitalicesc, o atmosfera plina de incredere fata de toate etapele prin care ea va trece si in special fata de actul nasterii.

Igiena alimentatiei gravidei


Plecand de la principiul ca sarcina este un fenomen fiziologic, regimul alimentar nu ar trebui sa se deosebeasca de cel obisnuit. Totusi nu se pot desconsidera conditiile speciale care apar in cursul sarcinii in ceea ce priveste metabolismele. De cantitatea, dar mai ales de calitatea alimentelor, vor depinde, in mare parte, dezvoltarea fatului,cat si sanatatea gravidei. In general se recomanda, mai ales in primele luni, ca gravida sa-si intocmeasca regimul alimentar preferat, cu evitarea alimentelor nedorite, avand in vedere modificarile psihice din primul trimestru de sarcina, care se pot manifesta printr-o pervertire a gusturilor sau prin anorexie, greata si varsaturi matinale Organismul matern nu trebuie incarcat. Vechiul aforism, ca "gravida trebuie sa manance pentru doi" este depasit. Polifagia (dorinta de manca in exces) si polidipsia (dorinta de a bea in exces) trebuie stapanite. Alcoolul, cafeaua si fumatul trebuie evitate.

Cantarirea gravidei se indica saptamanal, in ultimul trimestru de sarcina. O crestere in greutate saptamanala de peste 0,5 kg spre sfarsitul sarcinii, este nefavorabila pentru mama si fat. Proteinele sunt absolut necesare, mai ales in a doua jumatate a sarcinii si trebuie sa fie aproximativ de 100 g zilnic, din care 50 g sa fie de origine animala. Ele domina raportul corect al substantelor alimentare principale in sarcina. Se pot lua din carne, lapte, oua, peste, cartofi si cereale. De exemplu jumatate litru lapte, doua oua si 125 g carne sunt alimente suficiente pentru a putea furniza cele 100 g proteine pe zi. In nefropatiile de sarcina si in starile preeclamptice, proteinemia este scazuta si favorizeaza retentia de apa. Regimul lactat creste nivelul de proteine si prin aceasta influenteaza in bine evolutia starilor patologice din sarcina. Glucidele produc energia de care are nevoie organismul. La gravida asigura substratul energetic muscular si intaresc proprietatea antitoxica a ficatului. Se pot lua sub forma de zahar, sub forma vegetala sau sub forma de paste fainoase. Ca si proteinele, glucidele sunt necesare, in special, in a doua jumatate a sarcinii. Necesarul zilnic este de 350-400 g. Lipidele. Sunt mai putin recomandate in cursul sarcinii, desi au o mare putere calorica. Necesarul de lipide animale si vegetale se apreciaza la 40-60 g zilnic. Surplusul de lipide produce o supraincarcare a ficatului, si asa suprasolicitat in sarcina. Din acest motiv nu se recomanda gravidei lipide in exces care, pe langa influenta asupra functiilor ficatului, pot genera si agrava o disgravidie tardiva. Se prefera untul, bogat in vitamina A si B2. Lichidele. Necesarul de lichide se apreciaza la 600-1 000 ml pe zi. Este recomandabila reducerea lichidelor, ca si a sarii, in ultimele luni de sarcina. Continutul vitaminic al alimentelor este de o important deosebita pentru buna evolutie a sarcinii si a dezvoltarii fatului. Vitamina A este necesara pentru cresterea si buna functionare a tesuturilor epiteliale si in metabolismul calciului. Ratia zilnica va fi de 6 000-8 000 U.I. in graviditate si lactatie. Se gaseste in unt, galbenus, ficat de vitel, rosii, spanac si morcovi. Carenta in aceasta vitamina poate duce la avorturi spontane si la disgravidii in prima perioada a sarcinii.

Vitamina B1 participa la desfasurarea normala a unor procese metabolice de baza. Tiamina intervine in metabolismul acidului lactic. Tot ea stabileste corelatia dintre metabolismul glucidic si lipidic, crescand prin aceasta dinamica glucidelor spre lipide. Necesarul fiziologic este de 25-100 mg/zi. Se gaseste in carnea de porc, oua, nuci, fructe uscate, paine integrala, varza, telina, spanac. Este necesara in contractiile uterine din timpul nasterii. Lipsa ei poate produce mialgii (dureri musculare), nevrite (inflamatia unui nerv), polinevrite, edeme (iesirea de lichid intesuturi). Vitamina C participa in procesul de prelucrarea al glucozei in ficat. Mai participa la procesul de calcificare, alaturi de vitamina D. Favorizeaza coagularea sangelui, resorbtia fierului in intestin, maturarea hematiilor,dezvoltarea leucocitelor si trombocitelor. Ratia zilnica normala este de 100 mg/zi. Se gaseste in toate legumele verzi si in lapte. Creste rezistenta organismului la infectii si combate anemia. Scaderea ei poate duce la avorturi repetate si stari de oboseala. Vitamina D2. Actiunea acestei vitamine este strans legata de cea a calciului si a fosforului. Lipsa ei produce rahitism la nou-nascut si o tonicitate redusa a musculaturii. Influenteaza cresterea metabolismului in general. In sarcina si lactatie sunt necesare doze de 100-300 U.I. vitamina D2 zilnic. In tratamentul profilactic, la gravide, se administreaza, in ultimele trei-patru luni de sarcina si apoi, in cursul alaptarii, zilnic cate 1 000-1 500 U.I. vitamina D2. Administrarea abuziva de vitamina D2 este riscanta in timpul graviditatii (in cadrul unui regim alimentar bogat in vitamina D2) deoarece poate produce o osificare intrauterina. Cantitatea de vitamina D2 necesara zilnic in sarcina este de 400-800 U.I. Se gaseste in lapte, unt, ficat si untura de peste. Vitamina E are proprietati antioxidante, fiind un bun stabilizator pentru grasimi si vitamina A. Mareste capacitatea de aparare a organismului, actioneaza similar cu progesteronul. In concluzie, are un, rol deosebit in mentinerea sarcinii. Se gaseste in legumele verzi, galbenus, lapte, unt. Vitamina K indeplineste numeroase functii. Are actiune antihemoragica (rol deosebit in coagulare). Doza si durata tratamentului depinde de gravitatea cazului si de promptitudinea raspunsului la tratament. Dozele de 30 mg pot fi depasite in cazurile indicate. Se gaseste in vegetale. Sarurile. Alimentatia gravidei trebuie sa mai contina saruri minerale de fosfor, calciu, fier, iod. Un regim alimentar complet in sarcina va contine: glucide, lipide, proteine, saruri,

vitamine, legume si fructe. Laptele este considerat cel mai complet aliment. Cerealele contin saruri si vitamine, regland totodata si functia intestinala. Legumele si fructele, pe langa saruri si vitamine, contin o cantitate insemnata de hidrocarbonati. In ceea ce priveste sarea, ea se gaseste in alimente in cantitate suficienta, asa incat nu este nevoie de a fi adaugata in plus in alimentatie, cunoscuta fiind tendinta gravidei de a o retine in tesuturi. Apa poate fi consumata fara rezerva. Trebuie evitate insabauturile alcoolice care sunt nocive fatului. Hrana unei gravide lipsita de factorii alimentari enumerati are o influenza daunatoare asupra evolutiei sarcinii, asupra dezvoltarii fatului si asupra contractiilor uterine.

Igiena corporala
Imbracamintea gravidei va fi confectionata de asa maniera, ca sa nu ii produca nici o jena. Ea va fi larga pentru a nu impiedica circulatia sangelui sau respiratia, precum si dezvoltarea normala a fatului. Va fi usoara in timpul verii si calduroasa in timpul iernii. Rochia sa fie comoda, sa se imbrace si dezbrace usor. Ciorapii sa fie prinsi de Centura abdominala, iar jartierele rotunde sa fie evitate, ele stanjenind circulatia membrelor inferioare. Incaltamintea gravidei trebuie sa fie comoda, avand tocurile joase. Ingrijirea pielii trebuie sa fie o preocupare deosebita a gravidei. Baia generala este recomandabila in tot timpul sarcinii, cu exceptia ultimei luni, cand va fi inlocuita cu dusuri. Este interzisa sederea prelungita in apa si bai fierbinti. Trebuie evitata trecerea brusca de la o temperatura la alta. Baile cu aburi nu se recomanda. In schimb, masajul, baile de aer si de lumina, expunerea la soare, intretin starea de sanatate a pielii. Dupa fiecare baie se vor masa mameloanele si se vor unge cu lanolina. Acest masaj se va face cu o panza aspra si va fi superficial. Din cand in cand, este bine sa se stearga mameloanele cu alcool sau cu glicerina si alcool. Pentru mameloanele putin proeminente, se recomanda "gimnastica lor", care consta in apucarea cu degetele si frictiunea lor. Sanii voluminosi vor fi mentinuti prin suporturi speciale laxe.

In timpul sarcinii multe gravide prezinta o leucoree (scurgere albicioasa) mai abundenta. Daca nu este vorba de o infectie (gonococica sau de alta natura), care ar putea compromite sarcina, nu este indicat nici un fel de tratament. Nu se recomanda irigatiile vaginale, deoarece ele slabesc puterea de aparare a vaginului fata de infectiile externe si pot produce prin aparitia contractiilor uterine, avorturi sau nasteri premature. Toaleta externa este permisa si trebuie efectuata cu dezinfectantele obisnuite. Este de dorit ca femeilor gravide sa le fie rezervata o incapere pentru toaleta, deoarece neglijarea unor reguli sumare de igiena, poate duce la infectii locale, care sunt, uneori, in masura sa complice evolutia unei sarcini. Depistarea tuturor infectiilor din cursul sarcinii si tratarea lor la timp constituie o buna profilaxie a infectiilor gravidice. Raporturile sexuale se vor interzice in ultimele doua luni de sarcina, evitandu-se prin aceasta atat suprainfectarea, cat si rupturile precoce de punga amniotica.

Igiena aparatului urinar


Este cunoscut ca functia renala este crescuta in sarcina, mai ales in ultimul trimestru, din cauza eliminarilor mari de saruri, de produsi de metabolizare si de toxine. Este necesara o atentie deosebita acordata functiei renale si adoptarea unei conduite corecte, in caz de diureza scazuta (cantitate scazuta de urina eliminate in 24 de ore), edeme (patrundere de lichid in tesuturi), urina modificata, hipertensiune. Edemele de obicei regreseaza prin simplu repaus, alimentatie corecta, cu evitarea efortului fizic si a agentilor din mediul extern. In caz de infectii ale cailor urinare, dupa efectuarea unei prealabile uroculturi, se va efectua un tratament cu antibiotice corespunzator, pe langa un regim igieno-dietetic.

Medicatia in sarcina
In graviditate se impun restrictii la medicamente (ele pot fi abortive si mutagene). In starile infectioase, indiferent de agentul patogen bacterian sau viral, se vor evita streptomicina (mai ales in primul trimestru de sarcina), chinina (la orice varsta a sarcinii, afara de travaliu), tetraciclinele (in perioada de embrion), neurolepticele, tranchilizantele, hipnoticele, tireostaticele etc. Medicatia, in special in primele 3 luni de sarcina, va fi administrata cu grija si numai in cazuri cu totul justificate.