Sunteți pe pagina 1din 43

Igiena sarcinii

IGIENA SARCINII

cuprinde totalitatea masurilor igienico-dietetice ce


participa la o evolutie normala a sarcinii,a nasterii si a
lauziei;

este de fapt una dintre masurile profilactice importante


pentru protectia femeii insarcinate si a fatului in uter.
Igiena sistemului nervos

Sanatatea neuropsihica, precum si


capacitatea normala functionala a creierului,
trebuie considerate ca o conditie de baza in
realizarea sanatatii.

Trebuie evitate:
o viata intensa, zbuciumata, cu surmenaj fizic
si psihic,
nerespectarea orarului de somn (calitativ si
cantitativ),
lectura si discutiile triste, deprimante
emotii, stresuri sau dizarmonii afective care au
o influenta negativa asupra contractilitatii uterine
si a circulatiei generale
excitatiile dureroase, fie ele intense fie slabe, dar persistente,
zgomotele obositoare, sunt factori nocivi ce creeaza o inductie
negativa a scoartei cerebrale.
factorii atmosferici vatamatori cum sunt: frigul, umezeala, praful,
caldura excesiva, aerul viciat, cat si diferite substante toxice,
compromit sistemul nervos, slabindu-l, favorizand astfel aparitia
starilor patologice.
In timpul graviditatii exista o reactivitate speciala a
sistemului nervos.
in trimestrul I de sarcina, apare oboseala si somnolenta cauzate
probabil de nivelul crescut al progesteronului. Tot de origine
nervoasa sunt si greturile si uneori varsaturile din aceasta perioada
de sarcina conditionate de nivelul crescut al hormonilor estrogeni.
in timpul trimestrului II de
sarcina, se instaleaza o stare
de buna dispozitie, euforie.
in trimestrul III de sarcina
apar unele manifestari depresive
si o stare de oboseala cronica.
Igiena alimentatiei gravidei
Plecand de la principiul ca sarcina este un fenomen fiziologic,
regimul alimentar nu ar trebui sa se deosebeasca de cel obisnuit
(totusi nu se pot desconsidera conditiile speciale care apar in cursul
sarcinii in ceea ce priveste metabolismele,).
Necesitatea de calorii a femeii gravide se apreciaz c trebuie s
fie cu 10 -15% mai mare ca la femeia adult negravid.
Organismul matern nu trebuie incarcat.
Polifagia (dorinta de manca in exces) si
polidipsia (dorinta de a bea in exces) trebuie
stapanite.
Se asteapta o crestere in greutate de 10-12 kg
in 9 luni.
Proteinele
sunt absolut necesare, mai ales in a doua jumatate a sarcinii ;
necesitile de proteine sunt de 60 -100 g dup vrsta femeii i
activitatea fizic pe care o exercit. din care 50 g sa fie de origine
animala;
se pot lua din carne, lapte, oua, peste, cartofi si cereale;
in nefropatiile de sarcina si in starile preeclamptice, proteinemia
este scazuta si favorizeaza retentia de apa.
Glucidele
produc energia de care are nevoie organismul.
la gravida asigura substratul energetic muscular si intaresc
proprietatea antitoxica a ficatului.
se pot lua sub forma de zahar, sub forma vegetala sau sub forma
de paste fainoase.
ca si proteinele, glucidele sunt necesare, in special, in a doua
jumatate a sarcinii.
necesarul zilnic este de 350-400 g.
Lipidele.
sunt mai putin recomandate in cursul sarcinii, desi au o mare
putere calorica.
necesarul de lipide animale si vegetale se apreciaza la 50-100 g
zilnic.
surplusul de lipide produce o supraincarcare a ficatului, si asa
suprasolicitat in sarcina. Din acest motiv nu se recomanda gravidei
lipide in exces care, pe langa influenta asupra functiilor ficatului, pot
genera si agrava o disgravidie tardiva.
se prefera untul, bogat in vitamina A si B2.
Aportul hidric
necesarul de lichide se apreciaza la 600-1 000 ml pe zi.
este recomandabila reducerea lichidelor, ca si a sarii, in ultimele
luni de sarcina.
spre finele sarcinii esuturile au tendina s rein mai mult apa ca
inainte de graviditate, este ceea ce se numete "imbibiia gravidic".
unii obstetricieni recomand limitarea lichidelor spre finele sarcinii,
dar problema nu trebuie simplificat numai la aportul apei ci trebuie
privit problema echilibrului electrolitic.
Continutul vitaminic al alimentelor este de o
important deosebita pentru buna evolutie a sarcinii si a dezvoltarii
fatului.
In cantitati mari unele vitamine pot fi toxice:
- Vit. A (malformatii nervoase, scheletice,
cardiovasculare, gastrointestinale, genitourinare),
- Vit. B6, C (scorbut neonatal),
- Vit. D (hipercalcemia cu restrictia cresterii
fetale, stenoza aortica supravalvulara,
facies specific).
Vitamina A
- este necesara pentru cresterea si buna functionare a tesuturilor
epiteliale si in metabolismul calciului.
- ratia zilnica va fi de 6 000-8 000 U.I. in graviditate si lactatie.
- se gaseste in unt, galbenus, ficat de vitel, rosii, spanac si morcovi.
- carenta in aceasta vitamina poate duce la avorturi spontane si la
disgravidii in prima perioada a sarcinii.
Vitamina B1
-participa la desfasurarea normala a unor procese metabolice de baza.
-tiamina intervine in metabolismul acidului lactic
-stabileste corelatia dintre metabolismul glucidic si lipidic
-necesarul fiziologic este de 25-100 mg/zi.
-se gaseste in carnea de porc, oua, nuci, fructe uscate, paine integrala,
varza,telina, spanac.
-este necesara in contractiile uterine din timpul nasterii.
-lipsa ei poate produce mialgii (dureri musculare), nevrite (inflamatia
unui nerv), polinevrite, edeme (iesirea de lichid intesuturi).
Vitamina C
- participa in procesul de prelucrarea al glucozei in ficat si la procesul
de calcificare, alaturi de vitamina D.
- favorizeaza coagularea sangelui, resorbtia fierului in intestin,
maturarea hematiilor,dezvoltarea leucocitelor si trombocitelor.
- ratia zilnica normala este de 100 mg/zi.
- se gaseste in toate legumele verzi si in lapte.
- creste rezistenta organismului la infectii si combate anemia.
- scaderea ei poate duce la avorturi repetate si stari de oboseala.
Vitamina D2.
- actiunea sa este strans legata de cea a calciului si a fosforului.
- lipsa ei produce rahitism la nou-nascut si o tonicitate redusa a
musculaturii;
- in tratamentul profilactic, la gravide, se administreaza, in ultimele
trei-patru luni de sarcina si apoi, in cursul alaptarii, zilnic cate 1 000-
1 500 U.I. vitamina D2.
- administrarea abuziva de vitamina D2 este riscanta in timpul
graviditatii deoarece poate produce o osificare intrauterina.
- vitamina D2 necesara zilnic in sarcina este de 400-800 U.I.
- se gaseste in lapte, unt, ficat si untura de peste.
Vitamina E
- are proprietati antioxidante, fiind un bun stabilizator pentru grasimi si
vitamina A.
- mareste capacitatea de aparare a organismului, actioneaza similar
cu progesteronul.
- in concluzie, are un, rol deosebit in mentinerea sarcinii.
- se gaseste in legumele verzi, galbenus, lapte, unt.
Sodiul
se gaseste in alimente in cantitate suficienta, asa incat nu este
nevoie de a fi adaugata in plus in alimentatie, cunoscuta fiind
tendinta gravidei de a o retine in tesuturi.
exist o tendin de retenie a sodiului n ultimul trimestru al
graviditii i se pare ca nivelul crescut al unora dintre corticoizi este
cauza acestei reineri.
ca o consecin a acestei reineri se produce o cretere a lichidelor
extracelulare.
vom suprima sarea la mas i vom evita alimentele conservate prin
sare.
Calciul i fosforul
morfogeneza esuturilor fetale necesit un aport mare de calciu i
de fosfor.
necesitile ar fi dup diferite cercetri de 1-2 g calciu/zi, iar raportul
Ca/F trebuie s fie 1
surs important de calciu sunt produsele lactate i din acest punct
de vedere este recomandat ca n timpul graviditii s avem un
aport de 1/2-1 I lapte n ratia alimentar.
n cazuri normale i pe lng un aport de calciu i o bun absorbie,
se pare c este inutil s administrm preparate de calciu.
Fierul
necesitile de fier sunt apreciate diferit 15-30 mg/zi.
ori de cte ori exist carente infraclinice, ele se demasc printr-o
scdere a hemoglobinei, este indicat un aport de fier.
se gaseste in carnea rosie (carne de vita si organe: ficat, inima,
rinichi), galbenusul de ou, stridii, nuci, fasole, sparanghel, fulgi de
ovaz

Ofigoelementele
Diverse oligoelemente, ca cuprul, iodul, magneziu sunt necesare
ftului, dar aprecierea necesarului nu este fcut cert.
Odihna si activitatile permise
zilnic program corespunzator de odihna
gimnastica moderata in trim I si II usoara in trim III
plimbari pe distante moderate trim I si II pe distante scurte trim III
evitarea drumurilor si voiajurilor prea lungi,calatoriilor cu mijloace
de transport cu trepidatii, calatoriilor din luna a 7-a, mediile toxice
nu lucreaza tura de noapte
au timp de lucru scurt
nu lucreaza ore suplimentare
lauza beneficiaza de concediu
prenatal+postnatal= 126 zile si
concediu ptr cresterea copilului
Activitatea fizic a femeii
gravide
Sub forma unei activiti moderate este de dorit:
repaosul total ntr-o sarcin normal nu este de recomandat,
exerciiile violente i strile de oboseal trebuie evitate,oboseala
apare mai uor spre finele graviditii i acum este necesar o
menajare a gravidei
schimbarea locului de munc pentru femeile care ndeplinesc o
munc grea, trebuie s se fac nc de la nceputul sarcinii.
exerciiile lente, plimbrile, sunt binefctoare.
mersul pe jos este un exercitiu excelent pentru evitarea cresterii
corporale;
exercitiile fizice speciale axate pe miscarile respiratorii fac parte
din pregatirea psihoprofilactica pentru nastere
in lehuzie exercitiile de gimnastica sunt necesare pentru
refacerea tonusului musculaturii abdominale si perineale, dar si
pentru evitarea tromboflebitelor;
cltoriile - nu sunt interzise dac nu produc oboseal, sau dac
nu ndeprteaz femeia aproape de termen de
un centru medical bine echipat (cltoria cu
avionul nu este de practicat)
Igiena bucala
se indica tratarea eventualelor carii inaintea aparitiei sarcinii
in timpul sarcinii si lauziei dantura se va spala de 2-3 ori /zi
gargara cu apa de gura- dim si seara

Specialistii recomanda :
1. Evitarea gustarilor dulci..
2. Adoptarea unei diete sanatoase, echilibrate: mugurii dentari apar
inca din luna a treia de sarcina, si din acest motiv specialistii
recomanda ca dieta mamei sa fie foarte bogata in lactate (lapte
proaspat, branza, iaurt), astfel incat organismul sa nu aibe un deficit
de calciu.
Igiena corporala

Imbracamintea gravidei va fi:


- larga pentru a nu impiedica circulatia sangelui sau respiratia,
precum si dezvoltarea normala a fatului.
- usoara in timpul verii si calduroasa in timpul iernii( jartierele rotunde
sa fie evitate, ele stanjenind circulatia membrelor inferioare).
- sutienul- lejer din bumbac ,cu 1-2 nr mai mare

Incaltamintea- lejera cu toc jos,


se vor evita astfel varicele durerile lombare
Ingrijirea pielii
- baia generala este recomandata in tot timpul sarcinii, cu exceptia
ultimei luni, cand va fi inlocuita cu dusuri.
- este interzisa sederea prelungita in apa si bai fierbinti.
- trebuie evitata trecerea brusca de la o temperatura la alta.
- dupa fiecare baie se vor masa mameloanele si se vor unge cu
lanolina.( acest masaj se va face cu o
panza aspra si va fi superficial).
- din cand in cand, este bine sa se stearga
mameloanele cu alcool sau cu glicerina si alcool.
- sanii voluminosi vor fi mentinuti prin suporturi
speciale laxe.
nu se recomanda irigatiile vaginale, deoarece ele slabesc puterea
de aparare a vaginului fata de infectiile externe si pot produce prin
aparitia contractiilor uterine, avorturi sau nasteri premature
toaleta externa este permisa si trebuie efectuata cu dezinfectantele
obisnuite.
Raporturile sexuale
sunt permise cu o frecventa moderata in trim I si II
mai rare sau deloc in trim III
interzise in caz de contractii uterine
gravida cu RO: raporturile sexuale sunt interzise pe toata perioada
sarcinii
sperma contine enzime care determina contractii uterine si posibilii
germ patogeni
Igiena aparatului urinar
functia renala este crescuta in sarcina, mai ales in ultimul trimestru,
din cauza eliminarilor mari de saruri, de produsi de metabolizare si
de toxine.
Este necesara adoptarea unei conduite corecte, in caz de:
-diureza scazuta (cantitate scazuta de urina eliminate in 24 de ore),
-edeme (patrundere de lichid in tesuturi),
-urina modificata,
-hipertensiune.
in caz de infectii ale cailor urinare, dupa efectuarea unei
prealabile uroculturi, se va efectua un tratament cu antibiotice
corespunzator, pe langa un regim igieno-dietetic.
Examinari de laborator
utile in sarcina
In cursul sarcinii se impun unele examene de laborator prin care
urmarim supravegherea diferitelor functii sau descoperirea unor
complicatii.
Analiza cantitativa, calitativa si bacteriologica a urinii ne ofera
indicatii asupra: albuminei, glucozei, retentiei de cloruri, prezentei
cilindrilor granulosi, a hematiilor, sau epiteliilor renale, precum si
asupra prezentei de urobilinogen, de microorganisme.
Hemograma poate decela stari adevarate de anemie.
Examenul bacteriologic al secretiei vaginale este obligatoriu.
Dozarea colesterolului si glucozei sunt indicate. In caz de boli
asociate cu sarcina se impune efectuarea si a altor examene de
laborator.
Medicatia in sarcina
in graviditate se impun restrictii la medicamente (ele pot fi abortive
si mutagene).

medicatia, in special in primele 3 luni de sarcina, va fi


administrata cu grija si numai in cazuri cu totul justificate.

in starile infectioase, indiferent de agentul patogen bacterian sau


viral, se vor evita streptomicina (mai ales in primul trimestru de
sarcina), chinina (la orice varsta a sarcinii, afara de travaliu),
tetraciclinele (in perioada de embrion), neurolepticele,
tranchilizantele, hipnoticele, tireostaticele etc.
-alcoolul determina:
intarziere mintala la fat
sindromul alcoolic fetal- dupa nastere sevraj la fat
malformatii ale fetei: microcefalie
retard mintal
-tutunul determina:
rupere prematura a membranelor
nasteri premature
greutate mica a fatului la nastere
-drogurile determ:
nasteri premature
intarziere a cresterii intrauterine
nastere de fat mort
-radiatiile:
se vor efectua numai cand sunt necesare si doar la indicatia
medicului
Vaccinarile

Vaccinarea antitetanica, profilactica


se poate efectua fara grija.
Vaccinarea antivariolica se recomanda
numai in trimestrul II sau III de sarcina si
numai in caz de pericol de contaminare.
Vaccinarea impotriva febrei galbene
se va efectua numai in trimestrul II si III,
cand este inevitabila o calatorie intr-o regiune
contaminata.
Vaccinarea aritipoliomielitica cu
vaccin Salk este indicata la orice varsta
a sarcinii.
Nume Indicaie Observaii
BCG Nu
Holer Da, dac exist A se evita dac nu e
indicaie risc crescut

Hepatit A Da, dac exist Siguran


indicaie nedeterminat

Hepatit B Da, dac exist Siguran


indicaie nedeterminat

Grip Da, dac exist


indicaie
Encefalit japonez Da, dac exist A se evita dac nu e
indicaie risc crescut

Rujeol Nu
Meningococ Da, dac exist
indicaie
Parotidit epidemic Nu
Poliomielit Da, dac exist Evitat de obicei
indicaie
Rubeol Nu
Tetanos, difterie Da, dac exist
indicaie
Rabie Da, dac exist
indicaie
Febr tifoid Da, dac exist A se evita dac nu e
indicaie risc crescut
Varicel Nu
Febr galben Da, dac exist A se evita dac nu e
indicaie risc crescut; a se
evita cltoria dac e
Puericultura intrauterina
Puericultura intrauterina este precedata de puericultura
preconceptionala asigurandu-se, in felul acesta, o conceptie intre
parteneri sanatosi.
Examinarile repetate ale gravidei, cu luarea unor masuri
profilactico-curative din timp, constituie criteriile de baza ale
prevenirii suferintei fetale intrauterine.
Se vor evita, in felul acesta:
- malformatiile fetale
- moartea intrauterina a fatului,
- avortul
- nasterea prematura,
- nasterea unui copil subponderal.
Igiena puericulturii intrauterine.

o supraveghere atenta a dezvoltarii fatului, realizata prin


examene medicale repetate si prin combaterea tuturor excitatiilor
nocive.
alimentatia suficienta a mamei,
realizarea unui climat de liniste si odihna in ultimele saptamina de
sarcina,
combaterea tuturor factorilor nocivi externi si interni.
Psihoprofilaxia
(psihoanalgezia)

In cadrul masurilor profilactico-curative si de conduita in sarcina
si la nastere, metoda psihoprofilactica, gandita pe ideea ca mare
partea din durerea resimtita la nastere este de ordin subiectiv si ca
se datoreaza fricii, neincrederii, emotiilor, cauta un mare deziderat,
acela al inlaturarii durerii la nastere.

Durerea are doua componente: durerea reala (reflex


neconditionat) si se combate medicamentos; durerea
supraadaugata (reflex conditionat) ce se preteaza la combaterea ei
prin metoda psihoprofilactica.
Pregatirea psihoprofilactica va avea un program bine stabilit, in cadrul
caruia, in. ultimele 6 saptamani de sarcina, vor avea loc 6 lectii (,,scoala
mamei").
-in lectia 1 se va stabili tipul de sistem nervos, cu o cunoastere a gravidei
sub toate aspectele si un prim contact al gravidei cu maternitatea
-in lectia a 2-a se vor da notiuni despre sarcina, bazin si fat
-in lectia a 3-a se dau explicatii asupra mecanismului nasterii, cu
respectarea indicatiilor de respiratie profunda, frictiuni si apasari pe
zonele dureroase
-in lectia a 4-a urmeaza o explicatie asupra expulziei fatului si placentei
-in lectiile a 5-a si a 6-a gravida va repeta notiunile predate anterior
Se vor discuta apariia unor probleme
minore n sarcin:

Durerea abdominal
-este comun pn la un anumit grad n sarcin;
-este de obicei benign i inexplicabil.
Totui, problemele medicale i chirurgicale sunt destul
de frecvente n sarcin, putnd avea un prognostic sever, n
particular apendicita i pancreatita.
Infeciile tractului urinar i fibroamele pot cauza de
asemenea dureri n sarcin.
Pirozisul
- afecteaz 70% dintre gravide
- apare mai ales n poziie culcat.
- se pot folosi perne n plus,
- antiacidele nu sunt contraindicate.
Pruritul
- este i el comun n sarcin.
- desi rare, complicaiile hepatice n sarcin se nsoesc de
prurit.
Durerile de spate
- sunt aproape nelipsite,
- pot fi localizate la articulaia sacroiliac i s fie cauzate de
o nevralgie sciatic.
- remediul l constitue fizioterapia, gsirea unei poziii
Constipaia
-este des ntlnit i este exacerbat de administrarea de fier pe
cale oral.
- in cazuri extreme se poate recurge la clisme evacuatorii sau
laxative.
Edemele gambiere
- sunt frecvente, se accentueaz spre sfritul sarcinii i
reprezint un semn neltor de preeclampsie.
- o accentuare brusc a edemelor justific evaluarea atent i
urmrirea ndeaproape a tensiunii arteriale i a analizelor
urinare;.
- edemele benigne pot fi combtute prin repaus prelungit n
Crampele musculare
- afecteaz 30% dintre gravide.
- nu exist tratamente curative, dar se poate ncerca s se
administreze tablete de calciu i magneziu.
Sindromul de tunel carpian
- se datoreaz reteniei de lichid care comprim nervul
median.
- este de obicei temporar i foarte rar este de o gravitate
semnificativ.
- tratamentul se face cu o atel fixat de ncheietura minii.
Vaginitele,
-urmarea unor candidoze, sunt comune n sarcin i dificil de tratat.
-semnele sunt reprezentate de prurit i excoriaii asociate cu o
leucoree alb/gri.
Oboseala
- este de asemenea des ntlnit i asociat adesea incorect cu
anemia,de aceea nainte de administrarea de fier este recomandat
aflarea valorii Hb
.Alte masuri:
femeia gravida va evita contactul cu pisicile si materiile fecale ale
acestora risc de toxoplasmoza-teratogena
va evita contactul cu porumbei, papagali, perusi risc de psitacoza
teratogena
necesita avort terapeutic.
VA MULTUMESC