Alimentatia in Sarcina

NOTIUNI GENERALE DE
NUTRITIE
Programul SAMAS este sustinut de:

CUPRINS
NUTRIENTII
• Macro si micro nutrienti – notiuni
generale
• Aprecierea continutului in nutrienti prin
metoda portiilor alimentare

MACRO SI MICRO NUTRIENTI
NOTIUNI GENERALE
• Nutrientii reprezinta totalitatea substantelor
continute in alimente, substante ce furnizeaza
componentele si energia necesara organismului.
• Nutrientii furnizeaza:
– Componente structurale: aminoacizii esentiali
– Componente functionale (micronutrienti):
• vitaminele si acidul folic
– Componente energetice:
• 1 g de glucide (carbohidrati) = 4 calorii (cal)
• 1g lipide (grasimi) = 9 calorii
• 1g proteine = 4 caloriiProgramul SAMAS este sustinut de:
– Dati exemple de alimente cu continut preponderent
de glucide, grasimi sau proteine
CATEGORII DE ALIMENTE IN FUNCTIE DE
CONTINUTUL IN NUTRIENTI
• exemple de alimente bogate in carbohidrati:

– paine, paste, orez, cartofi, lactate
• exemple de alimente bogate in lipide:
– branza (dura), unt, ulei, nuci, masline.
• exemple de alimente bogate in proteine:
– carne, peste, oua, linte, fasole uscata, lactate

MACRONUTRIENTII
• Sunt denumiti astfel pentru ca organismul are nevoie
zilnic de cantitati relativ mari din aceasta categorie.
• macronutrienti esentiali, pe care organismul trebuie
sa si-i asigure prin aport:
– Aminoacizii esentiali: organismul uman are nevoie de toti
cei 20 de aminoacizi, dar pe 8-10 dintre ei NU ii poate
sintetiza (numarul variaza pentru ca unii sunt absolut
necesari doar in perioadele de crestere ale organismului).
• Se gasesc in ou, proteine din soia, carne, peste, parmezan,
alune, susan.
– Acizi grasi esentiali: acizii omega 3 si omega 6.
• Sursele principale: pestele, vegetalele verzi, semintele de floarea
soarelui, alunele.
VARIATIA CONTINUTULUI IN GRASIMI A DIFERITELOR
ALIMENTE
Ulei de canola (rapita)

Ulei de sofran
Ulei de in
Ulei floarea soarelui
Ulei de porumb
Ulei de masline
Ulei de soia
Ulei de arahide
Ulei seminte bumbac
Untura
Ulei de palmier
Unt
Ulei de cocos

APA
• Necesarul zilnic de aport de apa este de:

1,5-2 litri pe zi.
• Necesarul de aport de apa variaza mult mai mult
decat necesarul altor nutrienti.
• Necesarul creste ori de cate ori se pierde apa din
organism mai mult decat in mod normal, asa cum se
intampla cand temperatura ambianta este crescuta,
daca exista varsaturi sau scaune diareice, sau in unele
boli ale rinichiului in care se pierde anormal de multa
apa prin urina (in poliurii).
PIRAMIDA ALIMENTELOR
• Pentru a aprecia mai bine cum alcatuim un meniu

zilnic sanatos si echilibrat, alimentele au fost
reprezentate intr-o piramida, structurata pe mai
multe nivel.
• Cu cat sunt situate mai aproape de baza piramidei,
cu atat alimentele din categoria respectiva trebuie
sa ocupe o proportie mai mare din cantitatea totala
de alimente consumate zilnic; cu cat se avanseaza
pe inaltimea piramidei, cantitatea recomandata e
mai mica.
NOUA
PIRAMIDA
ALIMENTARA

APRECIEREA CONTINUTULUI IN NUTRIENTI
PRIN METODA PORTILOR ALIMENTARE
• Portia alimentara:
Reprezinta o modalitate simpla de estimare a cantitatii de
macronutrienti dintr-un aliment, pe baza dimensiunilor, a
volumului sau a greutatii aproximative a alimentului respectiv
• Portia alimentara este un instrument dezvoltat pentru
oamenii sanatosi
• Numarul de portii alimentare se ajusteaza in functie de
necesitatile organismului, in primul rand in functie de
cheltuiala de energie, adica de nivelul de activitate fizica
depusa.
Programulsunt
– Datele prezentate in continuare SAMAS este sustinut de:
orientative, pentru o
persoana adulta care face in medie 30 minute de activitate
fizica moderata/zi.
Food Standards Agency
(Marea Britanie)
• 33% fructe si legume

• 33% alimente ce contin
amidon (cartofi, paste, paine,
cereale, din faina integrala,
orez).
• 15% lapte si branzeturi
• 12% carne, peste, oua,
boabe sau alte surse de
proteine

CEREALE
6-11 portii/zi din care cel putin ½ sa fie cereale integrale
Aliment 1 portie
Cereale integrale
Orez brun ½ cana
Orz ½ cana
1 felie de paine integrala 1
Popcorn 3 cani
Cereale de tip cornflakes din faina integrala 1 cana
Crakers (biscuiti din faina integrala) 5 bucati
Paste din faina integrala ½ cana
Cereale rafinate
Tortilla ½
Chifla din paine alba Programul SAMAS este sustinut de: ½
Orez alb ½ cana
LEGUME SI FRUCTE
• minim 5 portii/zi
– Minim 3 de legume
• In general, o portie reprezinta o cana (125 -150 ml)
de legume gatite sau
• 2 cani (250-300 ml) de legume neprelucrate termic.
– minim 2 de fructe
• Echivalentul in grame pentru o portie de legume sau

fructe = 80 g un total minim de 400 g consumate
intr-o zi
LEGUME
Categorie Tip 1 portie
Legume cu frunze verzi Spanac frunze (salata) 2 cani
Broccoli aprox. 10 flori
Frunze de salata aprox. 12 frunze
Legume portocalii Morcovi mici 1 cana
Cartofi dulci (atentie
1 cana
carbohidrati)
Legume boabe Fasole (salata sau preparata) 1 cana
Porumb fiert/copt (atentie
Legume cu amidon 1 cana
carbohidrati)
Cartof copt (atentie carbohidrati) 1 de dimens medie
Alte legume Conopida 12 flori (1 cana)
Fasole verde 1 cana
Ciuperci neprelucrate termic 1 cana
Programul SAMAS este sustinut 8
Ceapa rosie de:
felii
Rosii 1 cana
Castraveti 1 cana
FRUCTE
1 portie inseamna:
• 1 mar, o portocala, o para, o piersica o banana
sau un fruct de dimensiuni asemanatoare
• Jumatate dintr-un grapefruit mare
• O felie de pepene
• 2 prune mari sau 4 prune obisnuite
• Un pumn de struguri, cirese, coacaze
• 1 lingura de fructe uscate (stafide, caise
uscate, prune uscate)
PROTEINE
necesar: 2-3 portii/zi
Categorie Aliment 1 portie

Carne Carne de vaca 1/5 dintr-o friptura care umple 40% din farfurie
Sunca 3 felii subtiri
Cotlet de porc ¼ dintr-o bucata care umple 60% din farfurie
Pui 1/3 dintr-un piept de pui
Peste somon 1/8 dintr-o bucata care umple 40% din farfurie
creveti 3-4 de dimensiuni medii
Seminte Migdale 25
Alune americane 13 alune
Seminte amestecate 30 g
Nuci 9 jumatati
Legume boabe Fasole rosie Programul SAMAS este sustinut de:
¼ de cana
Fasole uscata (gatita) ¼ cana
Ou 1
PROTEINE DE ORIGINE ANIMALA
VS PROTEINE DE ORIGINE VEGETALA
Proteinele de origine
animala si vegetala au
probabil acelasi efect
asupra sanatatii.
Diferenta provine din
felul in care sunt
asociate cu alti nutrienti
in alimentele propriu
zise
• 170 g de gratar de porc este o sursa excelenta de proteine— aprox 40 g,

dar furnizeaza si 38 g de grasimi din care 14 sunt saturate, ceea ce
reprezinta > 60% din aportul deProgramul
grasimi SAMAS
saturate recomandate zilnic.
este sustinut de:
• Aceeasi cantitate de somon furnizeaza 34 g de proteine si 18 g de grasimi,
din care 4 g sunt grasimi saturate.
• O cana de linte gatita are 18 grame de proteine, dar sub 1 g de lipide.
LACTATE
Necesar: 2-3 portii/zi
Tip de produs lactat Produs 1 portie

Lapte Lapte 200 ml
Iaurt Iaurt 150 g
Branzeturi Ceddar ¼ cana (cascaval ras)
Swaiter 2 felii subtiri
Branza topita 1 cub
Branza telemea 2 felii
Deserturi pe baza de
Crema de ciocolata 1 cana (150 ml)
lapte
Programul
Inghetata SAMAS este
din iaurt sustinut(150
1 cana de: ml)
NUTRITIA IN SARCINA

CUPRINS
• Necesar suplimentar de micronutrienti in sarcina

– Acidul folic
– Fierul
– Calciul
• Alimente si substante interzise in sarcina
• Comportamente alimentare particulare:
– Alimentatia vegetaliana (vegan)
– Alimentatia lacto-vegatariana sau ovo-lacto-vegetariana
• Aportul caloric in sarcina
DURATA OPTIMA INTRE 2 SARCINI CONSECUTIVE
DIN PERSPECTIVA REFACERII DEPOZITELOR NUTRITIONALE MATERNE

MINERALE
19-24 25-51
pregnancy lactation
years years
Calcium mg 1000 1000 1000 1000
Phosphorous mg 700 700 800 900
Magnesium mg 310 300 310 390
Iron mg 15 15 30 20
Iodine(CH) mg 150 150 200 200
Zinc mg 7 Programul7SAMAS este sustinut

10de: 11
Selenium mg 30-70 30-70 30-70 30-70

VITAMINE
19-24 25-51
pregnancy lactation
years years
Vitamin A mg RE 0.8 0.8 1.1 1.5
Vitamin D mg 5 5 5 5
vitamin E mg Aeq. 12 12 13 17
vitamin K
mg 60 60 60 60
vitamin B1 mg 1 1 1.2 1.4
Vitamin B2 mg 1.2 1.2 1.5 1.6
vitamin B6 mg 1.2 1.2 1.9 1.9

600 plus 400
Folate (FS) mg Aeq 400 400 600
mg FS
Biotin mg 30-60 30-60 30-60 30-60
vitamin B12
mg 3 Programul SAMAS
3 este sustinut3de: 3.5 / 4**
vitamin C mg 100 100 100 110

ACIDUL FOLIC
NECESAR SUPLIMENTAR DE MICRONUTRIENTI
IN SARCINA

ACIDUL FOLIC/FOLATUL
• Terminologie: in general se utilizeaza
termenul de folat pentru a denumi substanta
de origine alimentara (naturala) si pentru a
caracteriza efectele biologice. Termenul de
acid folic este utilizat in special pentru a
desemna compusul de sinteza, admnistrat ca
medicament.
• Acidul folic, odata absorbit ineste
Programul SAMAS organism,
sustinut de: are
aceleasi efecte cu folatul.
ROLUL BIOLOGIC AL FOLATULUI
• Vitamina din grupul B, hidrosolubila, cu rol de coenzima in sinteza

de ADN si in transformarile biochimice ale aminoacizilor.
• Folatul este absolut necesar in multiplicarea celulara normala; in
perioadele de crestere ale organismului necesitatile sunt crescute,
sarcina reprezentand una din aceste situatii particulare, atat pentru
mama cat si pentru copil.
• In sarcina, necesarul de folat creste datorita multiplicarii celulare
mai intense legate de:
– cresterea fetala,
– marirea in volum a uterului,
– maturarea placentei si Programul SAMAS este sustinut de:
– expansiunea volumului sanguin.
DEFICITUL DE ACID FOLIC
• Deficitul de acid folic este o forma frecventa

de deficit alimentar in tarile industrializate;
– carenta nutritionala de folat la debutul sarcinii
este frecventa si ar trebui corectata inainte de
conceptie.
• La adult, deficitul de acid folic este una din
cauzele principale de anemie megaloblastica,
si contribuie la cresterea riscului de boala
cardio-vasculara.
SURSE NATURALE
• Folatul este sintetizat de microorganisme si

de plante, dar nu si de mamifere
• Alimente bogate in acid folic sunt:
– legumele verzi,
– fasolea, lintea,
– sucul de portocale,
– unele produse din cereale
INDICATII PRACTICE
• Prepararea termica a legumelor reduce semnificativ aportul de
folat.
• Prepararea la abur reduce mai putin continutul in folati decat cea
prin fierbere.
• Folatii de origine animala (ex.: cei din ficat) sunt mult mai stabili la
prepararea termica.
• Acidul folic (forma de sinteza) se absoarbe mai usor decat folatul
din alimente.
– Acidul folic administrat pe stomacul gol se absoarbe 100%,
– Acidul folic administrat in timpul mesei se absoarbe 75%,
– Folatul din alimente se absoarbe 50%.
– Absorbtia este influentata negativ de unele medicamente (ex: Metotrexat,
Dilantin) sau de alte alimente (ex. consumul de ceai verde)
NECESAR ZILNIC
• In sarcina si lactatie:
– supliment de 400 micrograme (µg) = 0.4 mg de acid folic
• In timpul lactatiei:
– este necesara continuarea administrarii de acid folic,
deoarece s-a dovedit ca tesutul mamar preia cu
precadere si utilizeaza folatul in dauna altor tesuturi care
pot sa devina deficiente.
– un aport corect de folat permite, in timpul alimentatiei la
san, asigurarea necesarului pentru copil, care parcurge o
perioada accelerata de crestere in primul sau an de viata.
• Necesarul pentru copilProgramul
< 1 an:SAMAS
100µg /zi
este sustinut de:
AVANTAJELE
UNEI ALIMENTATII CU FOLAT IN CANTITATE SUFICIENTA
– SCADEREA RISCULUI DE DEFECTE DE TUB NEURAL:

• Spina bifida
• Anencefalia
– determina avort spontan
– Scaderea riscului de hipotrofie fetala la nastere
– Favorizarea dezvoltarii neuro-psihice a fatului prin
asigurarea unui aport de oxigen suficient si a
substratului necesar dezvoltarii armonioase
AVANTAJELE
UNEI ALIMENTATII CU FOLAT IN CANTITATE SUFICIENTA
• Spina bifida
• Riscul de aparitie a spinei creste independent de
aportul de acid folic la:
– mame obeze
– mame care se expun la temperaturi inalte (febra sau bai
fierbinti sau sauna) in debutul sarcinii

MOMENTUL INITIERII PROFILAXIEI
• Defectele de tub neural apar in primele saptamani de sarcina.
• De aceea, in mod ideal, preventia lor presupune administrarea de
0.4 mg de acid folic inainte de conceptie si in primele saptamani
de sarcina.
• Scaderea riscului de hipotrofie fetala la nastere; acest efect este
cu atat mai evident in sarcinile care pornesc de la o rezerva mica
de folat sau care apar la femei care au ele insele necesitati
crescute de folat (de ex. la adolescente care sunt inca in perioada
de crestere). De aici rezulta de asemenea necesitatea administrarii
suplimentului de acid folic inainte de conceptie.
• Favorizarea dezvoltarii neuro-psihice a fatului prin asigurarea unui
aport de oxigen suficient si aProgramul
substratului
SAMASnecesar dezvoltarii
este sustinut de:
armonioase.
CONTINUT IN FOLATI - FRUCTE
Nivel folat
Aliment Portie medie
(micrograme DFE*)
FRUCTE
Mar (cu coaja) 1, mediu 5
Banana 1, mediu 20
Pepene galben ¼, mediu 40
100% suc de grapefruit, 1 cana 25
Grapefruit 1 cana 40
Portocala 1, mediu 40
100% suc de portocala 1 cana 80
Piersici conservate in suc propriu Programul
½ SAMAS
cana este sustinut de: 5
Struguri ½ cana 5
Capsuni 8, medii 80
CONTINUT IN FOLATI - LEGUME
Nivel folat
(micrograme DFE*)
Asparagus, gatit 5 100
Broccoli, gatita ½ cana 50
Varza de Brussels, gatita ½ cana 80
Morcovi, gatiti ½ cana 10
Conopida, gatita ½ cana 35
Porumb, gatit ½ cana 20
Cartofi prajiti 10 bucati 5
Fasole verde, gatita ½ cana 5
Mazare, gatita ½ cana 5
Salata verde 1 cana 40
Cartofi piure Programul
½ canaSAMAS este sustinut de: 10
Spanac, gatit (salata) ½ cana (1 cana) 100 (110)
Rosii (suc de rosii) ½ rosie (1 cana) 10 (100)
CONTINUT IN FOLATI
PROTEINE SI LACTATE
Nivel folat
(micrograme DFE*)
Proteine
Fasole, gatita ½ cana 115-145
Ou 1, mare 25
85 grame, (cat un pachet
Carne, Pui, Peste 25-50
de carti de joc)
Unt de arahide 2 linguri 25
Alune prajite 30 grame, ¼ cana 40
Lactate
Branza tare (cheddar,
Cub cu latura de 2,5
Programul cmeste sustinut de: 5
SAMAS
etc.)
Inghetata ½ cana 10
Lapte 1 cana 15
MASURI DE REDUCERE A RISCULUI
DE APARITIE A DEFECTELOR DE TUB NEURAL
• Informati femeile insarcinate despre acest risc
• Incurajati femeile insarcinate sa aibe o alimentatie echilibrata, cu
7-8 portii de legume si fructe/zi
• Invatati femeile insarcinate cum sa isi urmareasca zilnic aportul
alimentar (sa isi completeze jurnalul alimentar)
• Invatati femeile insarcinate sa citeasca etichetele alimentelor si sa
aleaga alimente fortifiate cu acid folic
• In special in prezenta disgravidiei de prim trimestru, consiliati
femeile cum sa aleaga alimente cu continut in folat.
• In disgravidiile medii si severe, apelati la medic.
Necesarul de interventie medicala OBLIGATORIE pentru
stabilirea unei alte doze de folat decat cea obisnuita
• exista antecedente heredo-colaterale sau personale de defecte de
tub neural
• femeia insarcinata este in tratament (in special anticonvulsivant,
antidiabetic, trimetoprin- Biseptol) dar nu numai
• femeia insarcinata este o consumatoare cronica de alcool
• exista un sindrom de malabsorbtie sau de chirurgie gastro-
duodenala
• in prezenta unei boli hepatice
• in prezenta unei anemii
• in prezenta unei boli renale Programul
sau a dializei
SAMAS este sustinut de:
• in prezenta unei disgravidii medii sau severe
FIERUL
NECESAR SUPLIMENTAR DE MICRONUTRIENTI IN
SARCINA

FIERUL
• Terminologie: fierul (Fe) este un metal absolut necesar

organismului care se gaseste in alimente sub doua forme:
– Fe heminic se gaseste in: carne rosie, carne de pasare, peste
– Fe nonheminic se gaseste in: oua, legume, vegetale, fructe,
cereale, nuci. Produsele pe baza de cereale fortifiate cu Fe
contin doar Fe non heminic
• Importanta acestei clasificari este data de ratele diferite
de absorbtie intre cele doua forme de Fe din alimentatie.

ABSORBTIA FIERULUI
• Absorbtia Fe este dependenta de nivelul de Fe din depozite si de
sursa alimentara a Fe (forma heminica sau non heminica)
• Fe heminic se absoarbe mai bine (20-50% din cantitatea ingerata)
decat cel non heminic
• Fe non heminic se absoarbe in proportie de 0.1-35% din
cantitatea ingerata.
• Cand depozitele sunt foarte mult scazute, Fe non heminic se
absoarbe aproape la fel de bine ca cel heminic.
• Absorbtia ambelor forme de Fe e facilitatata de mediul acid (de
aceea e indicata administrarea concomitenta de vitamina C), si
este inhibata de prezenta calciului.
ABSORBTIA FE NON-HEMINIC
• este influentata in mod substantial de dieta
– CRESTE in prezenta:
• vitaminei C, absorbtia fiind aproximativ dublata prin aportul de numai 25mg
de acid ascorbic; la un aport de 1000 mg de acid ascorbic, absorbtia creste de
10 ori.
• consumului concomitent de carne, pui sau peste: cresc absorbtia Fe non
heminic
– SCADE in prezenta:
• acidului fitic (inositol hexofosfat) prezent in legume, orez, cereale.
Acestea se leaga de Fe, care devine insolubil si non-absorbabil.
• Boabele de soia, zincul, polifenolii din cereale, fructe, legume –
inclusiv taninii din ceai si cafea – inhiba absorbtia Fe non heminic.
– Acidul ascorbic consumat concomitent contracareaza partial inhibitia
acidului ftalic sau a polifenolilor (de ex o cana de suc de portocale
contracareaza efectul negativ al fitatilor din cereale si a calciului din
laptele servit la micul dejun).
ROLUL BIOLOGIC AL FIERULUI
• Fierul intra in structura hemoglobinei, transportatorul

sanguin de oxigen de la plaman spre tesuturi,
– 2/3 din Fe din organism se gaseste in hemoglobina.
• Fierul intra in structura altor enzime, fiind esential in
asigurarea unui metabolism normal.
• Rezervele totale de Fe ale organismului sunt de:
– 3.5 - 4.5 g,
– stocate in ficat, splina si maduva osoasa
NECESAR ZILNIC
• Aport alimentar obisnuit: 10-20 g/zi
• Pierderi zilnice: 1g/zi.
– In perioada ciclului menstrual, pierderile se dubleaza
• Necesitati crescute de aport de Fe apar in situatii in
care absorbtia lui este alterata. Astfel de situatii pot fi:
– Aclorhidria, care scade absorbtia de Fe
– Parazitoze intestinale care cresc pierderile intestinale de
Fe
– Dispozitivele contraceptive intrauterine care pot creste
fluxul menstrual cu 30-50%. In contrast, contraceptivele
reduc fluxul menstrual cu 50%.
NECESAR ZILNIC IN SARCINA SI PERIOADA DE
ALAPTARE
• In sarcina: suplimentarea aportului obisnuit cu 16-20 mg/zi.

• Laptele matern contine relativ putin Fe (0.35 mg/l,); in functie de
cantitatea produsa care variaza mult in primele 3 luni de viata a
copilului, se poate ajunge la 0.27 mg/zi); acesta insa e foarte bine
absorbit, probabil datorita lactoferinei. De aceea, la o femeie care
nu are un deficit de Fe, laptele este o sursa suficienta pentru
copilul sau pana la 6 luni.
• Ca si in cazul folatului, existenta unui deficit de Fe la femeia
insarcinata sau la cea care alapteaza are repercursiuni si asupra
dezvoltarii copilului.
MANIFESTARILE DEFICITULUI DE FIER
• astenie,
• scaderea capacitatii de efort si de concentrare,
• stres cardio-vascular
• scaderea rezistentei la infectii si
• anemie.
Anemia se instaleaza cel mai frecvent in trimestrul III de sarcina, cand sunt
epuizate rezervele de Fe ale organismului.
– afecteaza cresterea si maturarea normala a fatului (prin aceea ca
tesuturile in crestere consuma mult oxigen, iar incarcarea insuficienta cu
Fe a hemoglobinei nu permite transportul unei cantitati suficiente de
oxigen la tesuturi)
– afecteaza adaptarea in primele zile deSAMAS
Programul viata extrauterina
este sustinut de:(prin insuficienta
dezvoltare si prin insuficienta functionare a grasimii brune ca factor de
termoreglare, deoarece grasimea bruna contine Fe in mitocondrii)
MANIFESTARILE DEFICITULUI DE FIER LA COPII
• Aproximativ 10% din copiii sub 1 an din tarile

industrializate dezvolta anemie feripriva, procentul
fiind similar pentru femeile de varsta fertila.
• La copii, anemia prin deficit de fier (anemia
feripriva) se asociaza cu:
– performanta psihica si fizica redusa,
– modificari comportamentale cum ar fi atitudinea
ezitanta si anxietatea, modificari ce persista si dupa
tratament si restaurarea rezervelor de Fe.
• De aceea preventia anemiei
feriprive la copii este
absolut necesara .
REDUCEREA RISCULUI DE DEFICIT DE Fe
• Informati femeile insarcinate despre sursele de Fe, despre
avantajele unei diete cu Fe heminic (carne, peste, pui) si a
interferentelor de absorbtie a Fe.
– Invatati-le sa citeasca etichetele alimentare pentru a vedea daca
alimentul este sau nu fortifiat cu Fe si sa aleaga in consecinta
• Optimizati absorbtia prin aport de vitamin C din broccoli, citrice,
kiwi, mango, cartofi, capsuni, rosii, in special daca mesele nu contin
carne
• Reduceti efectul de diminuare a absorbtiei:
– Consiliati femeile sa nu isi administreze suplimentele de calciu in
timpul mesei, daca a fost sfatuita sa le
Programul ia este sustinut de:
SAMAS
– Consiliati femeile insarcinate sau pe cele care alapteaza sa bea ceai
si/sau cafea intre mese (preferabil la un interval de 1-2 h dupa masa)
SURSE DE FIER HEMINIC
Fe Heminic
Carne de vaca 1.5-3 mg
Stridii 2 mg
Sardine 2 mg
Miel 1.5-1.8 mg
Pui 1 mg
Porc 0.5-1 mg
Peste 0.5-1 mg
Alte surse de Fe heminic
Rata salbatica 7.5 mg
Inima, rinichi 4-9 mg
Scoici 5-7 mg
Sangerete 5 mg
SURSE DE FIER NON HEMINIC
Fe non heminic
Aliment Cantitate Cantitate de Fier
Seminte de dovleac 60 mg 8.5 mg
Tofu, mediu sau tare 150 g 2-7 mg
Legume (fasole, linte) 175 mg 2-6.5 mg
Cereale imbogatite cu fier 175 mg 3-6 mg
Legume (dovleac, anghinare, mazare, cartofi, spanac) 125 mg 1-2 mg
Nuci, alune, seminte de floarea soarelui 60 mg 0.5-2 mg
Oua 2 1.8 mg
Paste (imbogatite in fier) 125 mg 1-1.5 mg
Suc de prune 125 ml 1.5 mg
Unt de arahide sau migdaleProgramul SAMAS este 30
sustinut de:
mg 0.5-1.5 mg
Paine (imbogatita in fier) 1 felie 1 mg
Necesarul de interventie medicala OBLIGATORIE pentru
stabilirea unei alte doze de fier decat cea obisnuita
• daca exista antecedente de deficit de Fe ale femeii insarcinate
• daca femeia insarcinata a prezentat vreo forma de anemie in
antecedente sau daca stie ca sufera de un sindorm anemic cronic
(talasemie minora, siclemie, etc)
• daca exista un sindorm de malabsorbtie sau de chirurgie gastro-
duodenala
• in prezenta unei boli inflamatorii cronice sau a unei boli autoimune
• in prezenta unei boli renale sau a dializei
• in prezenta unei disgravidii medii sau severe
CALCIUL
NECESAR SUPLIMENTAR DE MICRONUTRIENTI
IN SARCINA

CALCIUL SI VITAMINA D
• Continutul in organism: aproximativ 1000 g.
• Calciul se gaseste in special in oase (99% din totalul de calciu din organism),
dar nivelul lui poate sa scada cu pana la 10% chiar la femeile sanatoase,
datorita necesarului de calciu pentru formarea oaselor copilului.
• Doza zilnica recomandata : 1000 mg/zi (in perioadele de crestere, doza
recomandata poate creste pana la 1500 mg/zi )
• Rol in organism :
– mentinerea rezistentei osului
– semnalizare intra si extracelulara
– transmiterea impulsului nervos
– contractilitatea musculara
• Calcemia : variaza intre 8.8-10.4 mg/dl si contine :
– calciu ionizat liber = 51% (4.4-5.4
Programul
mg/dl) SAMAS este
– calciul sustinut
care de:
este functional important
– calciu legat de proteine (albumina) = 40%
– complexe ionice (fosfat de calciu, carbonat de calciu, oxalat de calciu) = 9%
REGLAREA CONTINUTULUI DE CALCIU AL
ORGANISMULUI
• reglarea absorbtiei (influentata de vitamina D

si de aportul de proteine)
• reglarea excretiei renale (influentata de
parathormon)
• reglarea mobilizarii din oase (influentata de
parathormon si vitamina D)
• nivelul calciului ionizat din plasma (calciul
ionic)
MODIFICARI IN SARCINA
• In sarcina, calcemia scade in primul rand datorita
scaderii relative a albuminei prin hemodilutia
fiziologica. Calciul ionic ramane la valori normale.
• Nivelul vitaminei D se dubleaza in sarcina, efectul
aparand inca din primul trimestru (probabil pentru
cresterea depozitelor pentru necesitatile din ultimul
trimestru).
• Scheletul copilului contine aproximativ 30 g de
calciu la nastere, dar aproape 80% din aceasta
cantitate este acumulata in trimestrul III de sarcina.
ABSORBTIA CALCIULUI
• Aproximativ 30% din totalul de calciu ingerat este absorbit la nivelul
intestinului.
• Intr-o dieta saraca in calciu, favorizarea absorbtiei lui de catre vitamina D
este esentiala.
• Intr-o dieta bogata in calciu, difuzia pasiva este fenomenul dominant.
• Intr-o dieta echilibrata, majoritatea absorbtiei este dependenta de vitamina
D si 8-23% din totalul calciului absorbit este consecinta transportului pasiv.
• O dieta hipoproteica scade absorbtia calciului
• Hidroxidul de aluminiu se leaga de fosfatul din alimente si in acest fel
favorizeaza absorbtia calciului. Absorbtia este scazuta in cazul in care calciul
se gaseste in alimente legat de celuloza, fosfati sau oxalati.
• Hipocalcemia este rareori datorata aportului
Programul SAMASscazut, de cele
este sustinut de: mai multe ori
apare prin lipsa vitaminei D.
SURSE DE CALCIU
• Calciul se gaseste in primul rand in lactate.

• In timpul sarcinii, necesarul de calciu este 1000 mg pe zi
ceea ce echivaleaza cu 4 portii pe zi de lactate, cum ar fi :
– 250 ml de lapte,
– un iaurt,
– 40 g de branza
– 2-3 linguri de seminte de susan.
• Sunt de asemenea bogate in calciu:
– unele vegetale ca broccoli sau spanacul
– pestele cu oase ce pot fi mancate (ex : sardinele).
– anumite ape minerale
DEFICITUL DE CALCIU
• Pentru dezvoltarea fetala, fatul preia prin placenta calciul din
sangele matern. In conditiile aportului recomandat, cresterea
calciului absorbit este suficienta pentru dezvoltarea fetala.
• In cazul in care aportul este insuficient, fatul continua sa preia
calciul de la mama, nivelul calcemiei scade, se activeaza
mecanismele hormonale (PTH) si calciul este mobilizat din oase si
dinti. Astfel, creste riscul mamei de aparitie a cariei dentare si
osteoporozei.
• Fixarea calciului in oase, este favorizata de exercitii fizice de
rezistenta, in care se transmite o greutate asupra acestora, execitii
cum sunt cele in contact cu pamantul (mersul pe jos, gimnastica).
• RETINETI : o alimentatie cu un continut
Programul mediu
SAMAS de calciu
este sustinut de: de 1000
mg nu necesita suplimentare de calciu.
VITAMINA D
• Vitamina D este o vitamina liposolubila prezenta in putine alimente:
 ulei de peste, peste gras, ficat, unele branzeturi, galbenusul de ou si
unele ciuperci
• Organismul uman o poate sintetiza in rinichi.
• Este produsa endogen prin actiunea razelor ultraviolete asupra
tegumentelor si este apoi activata in organism prin doua etape de
hidroxilare:
– prima in ficat (rezultand calcidiolul)
– una in rinichi (rezultand calcitriolul).
• Calcitriolul favorizeaza absorbtia calciului in

intestin si mentine nivelul calcemiei si al
fosfatilor in limite normale.
• Vitamina D este necesara in cresterea si

remodelarea osoasa
DEFICITUL DE VITAMINA D

ALIMENTE SI SUBSTANTE
INTERZISE IN SARCINA
ALCOOL, FUMAT, DROGURI, MEDICAMENTE

ALIMENTE SI SUBSTANTE INTERZISE IN SARCINA
• Alcoolul are efect teratogen si de aceea este preferabil sa nu fie

deloc consumat in timpul sarcinii.
• El induce un deficit mental la copil, cu dificultati ulterioare de
invatare si de comportament.
• Este recomandabil ca si in perioada pre-gestationala consumul de
alcool sa fie minim (putin si rar).
• Prin putin se intelege < 1unitate de alcool care inseamna:
– 1 bere de 300 ml (concentratie de alcool 3-4%)
– 25 ml de bauturi tari: whisky, vodca, tuica (concentratie de alcool 40%)
– 50 ml de cogniac sau sherry (concentratie de alcool 20%)
– 70 ml vin = 1 pahar mic (concentratie de alcool 14%)
• Prin rar, se intelege ca in sarcina se recomanda un consum < 1
unit/saptamana.
• Fumatul este interzis in sarcina.
– La fumatori, o parte din hemoglobina care transporta oxigenul
este transformata in carboxihemoglobina, un compus care nu
indeplineste bine rolul de transportor de oxigen. De aceea,
tesuturile copilului devin hipoxice si sufera. Cum tesuturile
fatului sunt metabolic foarte active, acest deficit are efecte mult
mai pronuntate fata deadult.
• Datorita hipoxiei celulare, exista o legatura stransa intre
fumat si:
– dezvoltarea insuficienta a copilului,
– riscul de prematuritate, Programul SAMAS este sustinut de:
– greutate mica la nastere,
– dezvoltare intelectuala insuficienta.
• Drogurile au:
– efecte nocive asupra dezvoltarii fetale
– pot crea dependenta fatului.
– Prin reducerea apetitului mamei, ele contribuie la un aport nutritional
general insuficient, care se va repercuta si asupra dezvoltarii fatului.
• Consumul de cofeina trebuie limitat in sarcina (Mx o cafea/zi ).
– Cofeina provine din cafea, cacao, ceai, ciocolata, bauturi de tip cola.
– La animal, cafeaua este teratogena, dar studiile la om nu au dus la concluzii
ferme in acest sens. Daca e posibil sa fie intrerupt consumul pe perioada
sarcinii, e cu atat mai bine.

• Medicamentele.
– In general e preferabil sa nu se consume nici un fel de
medicament in timpul sarcinii, nici macar OTC-uri.
– Daca exista o afectiune acuta sau cronica, sfatuiti
gravida sa se adreseze medicului inainte de a lua orice
medicament.
• Observatie:
– cele mai multe medicamente nu au fost testate pentru
posibilele lor efecte pe femei insarcinate, din motive etice.
De aceea, despre cele Programul
mai multe nu se stie efectul exact –
SAMAS este sustinut de:
sau mai precis absenta efectului negativ asupra evolutiei
sarcinii. De aceea, orice automedicatie trebuie evitata.
VEGAN, LACTO-VEGETARIENI,
OVO-LACTO-VEGETARIENI
COMPORTAMENTE ALIMENTARE PARTICULARE IN

SARCINA

TIPURI DE REGIM

REGIM VEGAN

REGIM RAW VEGAN

EXERCITIUL 2
• In grupuri de cate 4 persoane, alcatuiti

meniul zilnic al unei persoane cu dieta:
– Vegetaliana (vegan)
– Lacto-vegetariana
– Ovo-lacto-vegetariana

APORTUL CALORIC IN SARCINA
CRESTEREA PONDERALA NORMALA

CRESTEREA PONDERALA NORMALA IN SARCINA
• Sarcina normala presupune cresterea ponderala de aprox 11-13 kg.
– Absenta cresterii ponderale in limitele fiziologice descrise mai jos creste
riscul de mortalitate perinatala si de copii cu dezvoltare inadecvata.
– Nici excesul de crestere ponderala nu este de dorit: el se poate asocia cu
un copil cu greutate mare la nastere care sa creeze probleme de tipul
disproportiei feto-pelvine.
• Castigul ponderal din sarcina e datorat modificarilor in structura
corpului femeii gravide legate de dezvoltarea normala a fatului si pot
fi cuantificate cu aproximatie astfel:
• greutatea fetala (la termen): 3.5 kg
• placenta: 0.5 - 0.7 kg
• lichidul amniotic: 0.9 - 1 kg
• Programul
cresterea in greutate a uterului: SAMAS este sustinut de:
1-1.1 kg
• cresterea in greutate a sanilor: 1.4 kg
• cresterea volumului sanguin: 1.8 – 2 kg
• tesutul adipos (de depozit): 1.8 - 3.6 Kg

• Cresterea ponderala in sarcina depinde de:

– numarul de feti
– nivelul IMC de la care a debutat sarcina;
• Cresterea ar trebui sa fie mai mica daca se
porneste de la un IMC ridicat, deoarece
componenta de tesut adipos de depozit este
deja prezenta.
• Daca, dimpotriva, se porneste de la IMC scazut,
cresterea ponderala este mai mare.
CRESTEREA PONDERALA RECOMANDATA DE
SOCIETATEA DE NUTRITIE DIN ROMANIA
2 Câştig ponderal recomandat

IMC pregestaţional (kg/m )
(kg)
< 19,8 12,5 - 18
19,8 - 26 11,5 - 16
26 - 29 7 – 11,5
> 29 >7
Sarcină cu gemeni 15,2 – 20,4
Sarcină cu tripleţi 22,7

APORTUL DE CALORII IN SARCINA
• Metabolismul bazal creste in sarcina datorita

– sintezei tisulare foarte active
– cresterii masei de tesut
– cresterii travaliului cardiovascular si respirator
• Cresterea cheltuielii totale de energie este de 1, 6 si 17
procente in primul, al doilea si respectiv al treilea
trimestru de sarcina, proportional cu cresterea ponderala.
• Necesarul energetic suplimentar in sarcina este de
aproximativ 300 Kcal/zi, dar mai importanta decat
cantitatea de alimente este calitatea nutritionala a
acestora
RETINETI:
Este total contraindicat orice regim alimentar
restrictiv, cu balanta energetica negativa (aport <
consum) in timpul sarcinii.
Scaderea ponderala se va realiza dupa nastere.

PROPORTIA DE MACRONUTRIENTI IN
ALIMENTATIE
• Carbohidrati: 50-60% din caloriile zilnice, ceva mai mult decat in

mod normal deoarece e preferabila o utilizare mai redusa a
proteinelor ca sursa de energie.
• Lipide: 30-35% din totalul aportului caloric.
– Grasimile saturate nu trebuie sa depaseasca 10% iar cele trans 1%.
• Proteinele: 10-20% din aportul caloric zilnic.
– Proteinele sunt necesare pentru asigurarea suportului de dezvoltare
a fatului si al mamei (cresterea uterului, a sanilor, etc, in special in
ultima parte a sarcinii).
– Necesarul suplimentar zilnic este de 10g.
CONDITII SPECIALE IN SARCINA
care influenteaza aportul sau absorbtia nutrientilor
• Frecvent primul trimestru de sarcina asociaza senzatia de greata si

uneori si varsaturi in cadrul disgravidiei de prim trimestru.
– Daca apar astfel de simptome este preferabil ca dieta sa se bazeze in
special pe cereale iar alimentele bogate in grasimi (cu potential
colecistokinetic) sa fie evitate.
• In perioada tardiva a sarcinii pot apare refluxul gastro-esofagian si
senzatia de satietate precoce. Recomandarile generale sunt :
– Mese frecvente (5/zi) la fiecare masa consumandu-se o cantitate
mica de alimente
– Evitarea clinostatismul dupa mese (masa cu 2-3- ore inainte de
culcare)
– Evitarea condimentelor, a alimentelor acide sau a celor bogate in
grasimi
CONDITII PARTICULARE IN SARCINA:
CONSTIPATIA
• Evitarea constipatiei se realizeaza prin:
– cresterea consumului de fibre alimentare
– Cresterea consumului de lichide,
– prin cresterea activitatii fizice (mers pe jos, inot).
• Fibrele alimentare : sunt structuri chimice (polizaharide
de origine vegetala sau oligozaharide sau compusi
neglucidici- polifenoli, acid ftalic) care nu sunt digerate in
tractul interstinal uman.
– Pot fi insolubile (nu se dizolva in fluidele din intestin) si
solubile (se dizolva in fluidele intestinale marind volumul
continutului intestinal). Acestea din urma, (pectina,
mucilagiile, gumele ) contribuie la combaterea constipatiei.
– Surse : ovaz, legume, orz, mere, citrice, capsuni, morcovi
RETINETI:
• Daca oricare din simptomele descrise mai sus
nu se amelioreaza in 1-2 zile este obligatoriu
consultul medical.
• Pentru disgravidia de prim trimestru insotita
de varsaturi repetate (mai mult de 1/zi) este
de asemenea obligatoriu consultul medical

Alimentatia in Sarcina

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alimentatia in Sarcina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NOTIUNI GENERALE DE

Programul SAMAS este sustinut de:

Programul SAMAS este sustinut de:

• exemple de alimente bogate in carbohidrati:

Programul SAMAS este sustinut de:

Ulei de canola (rapita)

Programul SAMAS este sustinut de:

• Necesarul zilnic de aport de apa este de:

• Pentru a aprecia mai bine cum alcatuim un meniu

Programul SAMAS este sustinut de:

• 33% fructe si legume

Programul SAMAS este sustinut de:

• Echivalentul in grame pentru o portie de legume sau

Categorie Aliment 1 portie

• 170 g de gratar de porc este o sursa excelenta de proteine— aprox 40 g,

Tip de produs lactat Produs 1 portie

Programul SAMAS este sustinut de:

• Necesar suplimentar de micronutrienti in sarcina

Programul SAMAS este sustinut de:

Calcium mg 1000 1000 1000 1000

Phosphorous mg 700 700 800 900

Magnesium mg 310 300 310 390

Iodine(CH) mg 150 150 200 200

Zinc mg 7 Programul7SAMAS este sustinut

Selenium mg 30-70 30-70 30-70 30-70

Vitamin A mg RE 0.8 0.8 1.1 1.5

vitamin B1 mg 1 1 1.2 1.4

Vitamin B2 mg 1.2 1.2 1.5 1.6

vitamin B6 mg 1.2 1.2 1.9 1.9

vitamin C mg 100 100 100 110

Programul SAMAS este sustinut de:

• Vitamina din grupul B, hidrosolubila, cu rol de coenzima in sinteza

• Deficitul de acid folic este o forma frecventa

• Folatul este sintetizat de microorganisme si

– SCADEREA RISCULUI DE DEFECTE DE TUB NEURAL:

Programul SAMAS este sustinut de:

Programul SAMAS este sustinut de:

• Terminologie: fierul (Fe) este un metal absolut necesar

Programul SAMAS este sustinut de:

• Fierul intra in structura hemoglobinei, transportatorul

• In sarcina: suplimentarea aportului obisnuit cu 16-20 mg/zi.

• Aproximativ 10% din copiii sub 1 an din tarile

Programul SAMAS este sustinut de:

• reglarea absorbtiei (influentata de vitamina D

• Calciul se gaseste in primul rand in lactate.

• Calcitriolul favorizeaza absorbtia calciului in

• Vitamina D este necesara in cresterea si

Programul SAMAS este sustinut de:

Programul SAMAS este sustinut de:

• Alcoolul are efect teratogen si de aceea este preferabil sa nu fie

Programul SAMAS este sustinut de:

COMPORTAMENTE ALIMENTARE PARTICULARE IN

Programul SAMAS este sustinut de:

Programul SAMAS este sustinut de:

Programul SAMAS este sustinut de:

Programul SAMAS este sustinut de:

• In grupuri de cate 4 persoane, alcatuiti

Programul SAMAS este sustinut de:

CRESTEREA PONDERALA NORMALA

Programul SAMAS este sustinut de:

Programul SAMAS este sustinut de:

• Cresterea ponderala in sarcina depinde de:

2 Câştig ponderal recomandat