Universitatea Ștefan

Ştefan cel Mare din Suceava

Facultatea de Drept și
şi Ştiințe Administrative

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

Administrație Publică - I.D

Anul III

ACTE DE STARE CIVILA

TC1: Hotarare judecatoreasca privind modificarea elementelor de

identificare a starii civile

Profesor: Conf. univ. dr. Balaneasa Maria Cristina

Student: Cristian Gavril SAVU

1
 SUCEAVA 2023

CUPRINS

 Introducere

 Actele de stare civilă

 Înregistrările de stare civilă

 Modificarea Actelor de stare civila

 Studiu de caz privind modificarea numelui

 Bibliografie

2
Introducere

Prin stare civilă sau statut civil se ințeleg toate elementele strict personale care con-
tribuie la individualizarea persoanei fizice în societate și familie.
Calitățile strict personale, care configurează starea civilă a persoanei fizice, sunt
următoarele elemente: nascută din căsătorie, din afara căsătoriei, din parinți ne-
cunoscuți, adoptată, căsătorită, divorțată,văduvă, rudă sau afin cu cineva.

Actele de stare civilă

 Sunt acte de stare civilă: actul de naștere, actul de căsătorie și actul de

deces.Titularilor de acte de stare civilă li se eliberează certificate de pe
aceste acte: de naștere, de căsătorie,  de deces.
 Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice, întocmite potrivit legii, în
registrele de stare civilă, de catre delegatul de stare civilă, care cuprind
elementele stării civile a persoanei fizice.
 Reconstituirea actului de stare civilă presupune un act cu existența ante-
rioară, insa datorită unor împrejurări prevăzute de lege, este cu neputință
să se facă dovada acestuia în prezent.
 Înocmirea ulterioară privește situațiile în care actul de stare civilă nu a
fost niciodată întocmit.

3
  Anularea actelor de stare civilă este sancțiunea nerespectării dispoziți-
ilor legale referitoare la condițiile de valabilitate a acestora.
 Completarea presupune trecerea unor mențiuni care nu existau în act.
 Rectificarea reprezintă îndreptarea ori înlăturarea unor erori strecurate
cu ocazia înregistrării.
 Modificarea este operațiunea de înscriere a unor mențiuni privitoare la
statutul civil al titularului.

Înregistrările de stare civilă

 Înregistrările de stare civilă sunt operațiuni de consemnare în registrele

de stare civilă a actelor și faptelor de stare civilă, precum și a altor ele-
mente prevăzute de lege, operații efectuate de către organele cu atribuții
de stare civilă.
 Exista doua categorii de înregistrări: înregistrări sub forma întocmirii
actelor de stare civilă (în caz de naștere, căsătorie, deces) si înregistrări
sub forma înscrierii de mențiuni marginale pe registrele de stare
civilă(adopție, divorț, schimbarea sexului).

Modificarea Actelor de stare civila

Modificarea actelor de stare civila se refera la inregistrarea unor mentiuni cu

privire la schimbari  in starea civila a unei persoane , iar completarea actelor de
stare civila reprezinta inregistrarea acestora cu mentiunile omise atunci cand , din
diferite motive , unele rubrici  au ramas libere desi trebuiau completate. 
Calitatea procesuala activa , adica cea de reclamant o are orice persoana interesata ,
serviciul de stare civila din cadrul structurii publice comunitare locale sau judetene

4
de evidenta a persoanelor , parchetul , in conformitate cu art. 57 alin 2) din legea
nr. 119/1996.
Calitatea de parat o are dupa caz serviciul public comunitar local de evidenta a per-
soanelor care a facut inregistrarea ce se cere a fi anulata sau persoana la care se
refera acea inregistrare. 
Cu privire la obiectul actiunii , mentionam faptul ca procedura judecatoreasca a
modificarii sau completarii vizeaza exclusiv actele de stare civila , iar nu certifi-
catele de stare civila , in cazul certificatelor de stare civila aplicandu-se o proce-
dura administrativa , in sensul ca indreptarea necesara se face chiar de catre or-
ganul care a efectuat inregistrarea de stare civila .
Prin acesta actiune se poate solicita spre exemplu , completarea actului de nastere
cu numele tatalui , precum si indreptarea oricarei neconcordante intre cele doua ex-
emplare ale registrelor de stare civila sau a neconcordantelor intre inregistrare si el-
ementele reale ale starii civile , aparute dupa inregistrarea de stare civila . 
Ca motive de fapt , se vor mentiona actul de stare civila care trebuie modificat sau
completat si in ce consta modificarea sau completarea care se cere. Modificarea
actelor de stare civila intervine in ipotezele care se desprind din art. 105 coroborat
cu art. 65 si urmatoarele din metodologia de aplicare a Legii nr. 119 /1996 , respec-
tiv inscrierea recunoastrerii sau stabilirii ulterioare a filiatiei , inscrierea divortului ,
a anularii sau desfacerii casatoriei , inscrierea acordarii sau pierderii cetateniei ro-
mane , etc. Ca motiv de completare se va mentiona faptul ca rubrica ,, numele
tatalui “ nu a fost completata , desi copilul s-a nascut in timpul casatoriei , avand ca
tata pe sotul mamei , conform art. 424 Cod civil , etc. 
Temeiul de drept este dat de dispozitiile art. 100 Cod civil si art. 57 si 58 din legea
nr. 119/1996 , modificata si completata prin legea nr. 117 /2006.

5
In probatiune , obligatoriu se va anexa extrasul actului de stare civila ce se cere a fi
modificat sau completat , precum si orice alte inscrisuri de natura sa dovedeasca
eroarea strecurata cu ocazia intocmirii acestui act .
Spre exemplu daca s-a invocat faptul ca rubrica ,, numele tatalui “ nu a fost com-
pletata si copilul s-a nascut in timpul casatoriei , se va depune certificatul de
casatorie al mamei copilului . 
Tot in probatiune mai trebuie solicitata o adresa de la serviciul public comunitar lo-
cal de evidenta a persoanelor –ca dovada a efectuarii de cercetari in legatura cu
modalitatea si conditiile in care s-a efectuat inregistrarea ce se solicita a fi modifi-
cata sau, dupa caz , completata .
 
 Actiunea va fi timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei , potrivit
art. 27 din OUG nr. 80/2013  privin taxele judiciare de timbru , pentru cererile nee-
valuabile in bani .
Din punct de vedere teritorial este competenta instanta de la domicililul sau sediul
reclamantului , in conformitate cu dispozitiile art. 57 alin. 2) din legea nr. 119 /
1996  , iar daca reclamantul este un cetatean strain sau un cetatean roman cu domi-
cilul in strainatate instanta competenta este Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti,
conform art. 57 alin. 3) din legea 119/1996 , modificata si completata prin legea nr.
117/2006. 
Competenta din punct de vedere material este Judecatoria , conform art. 57 alin. 2)
teza a II- a si alin. 3) din legea nr. 119/1996 .

Studiu de caz privind modificarea numelui

6
Situația de fapt din litigiul principal, întrebarea preliminară și procedura în fața
Curții:

Domnul Mircea Florian Freitag s-a născut la 25 aprilie 1986 în România, cu nu-
mele de familie Pavel. El este copilul doamnei Angela Freitag și al domnului
Vica Pavel, resortisanți români.

După divorțul părinților reclamantului din litigiul principal, mama sa, doamna
Angela Freitag, s-a căsătorit cu un resortisant german, domnul Freitag. La 21
mai 1997, acesta l-a adoptat pe reclamantul din litigiul principal, care a dobân-
dit astfel și cetățenia germană și poartă de atunci numele de familie Freitag.

Prin decizia Consiliului Județean Brașov (România) din 9 iulie 2013, numele de
familie al reclamantului din litigiul principal a redevenit Pavel, la cererea aces-
tuia. În cursul procedurii de schimbare a numelui din România, reclamantul din
litigiul principal a avut reședința obișnuită în Germania.

Ulterior, reclamantul din litigiul principal s-a adresat Oficiului de stare civilă
din Wuppertal, prezentând noul său pașaport românesc eliberat pe numele de
Pavel, și a solicitat ca schimbarea de nume să fie recunoscută și conform drep-
tului german, iar înscrierea în registrul de nașteri care îl privește să fie comple-
tată în mod corespunzător.

Întrucât aveau îndoieli cu privire la posibilitatea de a înscrie un act ulterior în

registrul de nașteri, Oficiul de stare civilă din Wuppertal și autoritatea inferioară
de control al stării civile au supus chestiunea aprecierii Amtsgericht Wuppertal
(Tribunalul Districtual din Wuppertal).

7
Potrivit instanței de trimitere, nu este posibilă aplicarea dispoziției de drept ger-
man relevante pentru soluționarea litigiului, și anume articolul 48 din EGBGB,
dat fiind că această dispoziție subordonează dreptul de a alege un nume dobân-
dit într-un alt stat membru al Uniunii condiției ca numele respectiv să fi fost
dobândit în timpul unei șederi obișnuite în celălalt stat membru, condiție care
nu este îndeplinită în speță. Astfel, domnul Freitag avea reședința obișnuită în
Germania în cursul procedurii de schimbare a numelui din România.

Instanța de trimitere precizează că nu este posibilă nici o aplicare prin analogie

a articolului 48 din EGBGB. Din documentele referitoare la procedura legisla-
tivă ar reieși că legiuitorul intenționa în special să pună în aplicare cerințele care
rezultă din Hotărârea Grunkin și Paul(6) și că acesta era conștient cu privire la
faptul că această dispoziție nu include toate situațiile posibile asociate cu
așa-numita „purtare a două nume de familie diferite”.

În consecință, instanța de trimitere ridică problema dacă articolele 18 și 21

TFUE impun recunoașterea schimbării numelui care a fost efectuată într-un alt
stat membru în cazul în care persoana interesată nu are reședința obișnuită în
acest alt stat membru, însă prezintă cu acest stat o altfel de legătură ca urmare a
dublei sale cetățenii.

În aceste condiții, Amtsgericht Wuppertal (Tribunalul Districtual din Wupper-

tal) a hotărât, prin decizia din 24 septembrie 2015, primită la grefa Curții la 16
octombrie 2015, să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea
întrebare preliminară:

„Articolele 18 și 21 TFUE trebuie interpretate în sensul că autoritățile unui

stat membru sunt obligate să recunoască schimbarea de nume a unui resorti-

8
sant al acestui stat membru în situația în care resortisantul respectiv este în
același timp resortisant al altui stat membru și a (re)dobândit în cel de al
doilea stat membru numele său inițial de familie primit la naștere, printr-o
schimbare de nume care nu este asociată unei modificări a statutului din per-
spectiva dreptului familiei, în pofida faptului că dobândirea numelui nu a avut
loc în timpul șederii obișnuite a resortisantului în celălalt stat membru și a fost
efectuată la cererea resortisantului respectiv?”

Analiză

Prin intermediul întrebării preliminare, instanța de trimitere solicită, în esență,

să se stabilească dacă articolele 18 și 21 TFUE se opun ca autoritățile compe-
tente ale unui stat membru să refuze recunoașterea unei schimbări a numelui
care a avut loc într-un alt stat membru în cazul în care persoana respectivă, deși
nu a avut reședința obișnuită în acest alt stat membru în cursul desfășurării pro-
cedurii de schimbare a numelui, prezintă totuși o legătură cu acest stat ca ur-
mare a dublei sale cetățenii.

În aceste condiții, considerăm că întrebarea preliminară amintită trebuie înțe-

leasă în sensul că urmărește, în esență, să se stabilească dacă articolele 18 și 21
TFUE se opun ca autoritățile unui stat membru să refuze recunoașterea unei
schimbări a numelui în temeiul unei dispoziții a dreptului național care prevede
dreptul de a alege un nume obținut într-un alt stat membru cu condiția ca acesta
să fi fost dobândit în timpul unei șederi obișnuite în acest alt stat membru și mă-
sura în care alte dispoziții ale dreptului național autorizează solicitantul să
depună o cerere de schimbare a numelui la o altă autoritate.

9
Cu privire la acest aspect, domnul Freitag a fost invitat să indice Curții dacă a
depus o cerere de schimbare a numelui în temeiul Legii privind schimbarea nu-
melui și, dacă este cazul, care a fost rezultatul acestei cereri. Domnul Freitag a
dat un răspuns negativ la această întrebare și a explicat că, în cadrul unei în-
trevederi la Oficiul de stare civilă din Wuppertal, i se indicase că procedura de
schimbare a numelui nu era posibilă în cazul său, deoarece obținuse numele
Freitag printr-o hotărâre judecătorească română (a se vedea sentința civilă
nr. 458/s din 21 mai 1997, pronunțată de Tribunalul Brașov). Astfel, o decizie
administrativă nu poate anula o hotărâre judecătorească. În ședință, guvernul
german și-a comunicat îndoielile cu privire la relevanța informațiilor primite de
domnul Freitag. Potrivit acestui guvern, faptul că numele purtat într-un alt stat
membru are la origine o declarație în temeiul dreptului familiei, o procedură ad-
ministrativă, o hotărâre judecătorească sau un act al statului nu este relevant
pentru acceptarea unei cereri în temeiul Legii privind schimbarea numelui.

Declarația trebuie să fie legalizată sau în formă autentică. […]”. În schimb, ast-
fel cum a confirmat guvernul german în ședință, procedura de schimbare a nu-
melui prevăzută de Legea privind schimbarea numelui nu are caracter retroac-
tiv, ceea ce, astfel cum a amintit de asemenea Comisia în ședință, nu este con-
trar dreptului Uniunii, dat fiind că din acesta nu reiese o obligație de retroactivi-
tate.

Bibliografie

www.curia.europa.eu

www.wikipedia.com

10
www.starecivila1.ro

Legea 119/1996

Codul Civil

OUG 97/2005

11