Condiia femeii n islam

1. Istoric:
Statutul femeii n islam este unul dintre cele mai controversate subiecte. Pe de o parte
exist concepia c sunt oprimate i persecutate, iar pe de alta exist argumente cu
privire la autenticitatea cultural, la drepturile femeilor de a se afirma n moduri care
difer de modelele de autoafirmare feminin din societile occidentale.
n polemici numeroase, autorii islamici pun n contrast femeia musulman virtuoas
cu omoloaga ei occidental sau occidentalizat - dezgolit, lipsit de virtute i corupt.
Din punct de vedere istoric, familia patriarhal s-a dovedit a fi cea mai durabil
structur social din societile musulmane, mult mai durabil dect structurile
construite n jurul asocierii profesionale sau al interesului de clas.
n prezent, dei aceast religie propovduiete pacea n esen, nc exist numeroase
state islamice n care femeile sunt tratate inuman, iar aceste aspecte nu sunt doar
practici culturale, ci sunt susinute de ctre lege.

2. Femeia n Coran
Islamul este o religie monoteist, fiind a doua din lume ca numr de adep i, dup
cretinism. Sensul general al cuvntului islam este acela de pace i supunere fa de
Alah. Religia a fost fondat n secolul al VII-lea, pe teritoriul Arabiei Saudite, de ctre
profetul Muhammad, iar cartea sfnt poart numele de Coran.
coninutul i nsemntatea femeii n Coran, ca model i imagine, au variat n
funcie de interpretrile culturale formulate de-a lungul timpului.
femeia musulman trebuie s se mbrace modest i are obligativitatea de a se acoperi,
de a purta Hijab (basmaua ce-i acoper capul) cnd iese undeva sau cnd urmeaz s
ntlneasc barbai aduli.. Acest lucru nu este traditie, nu este un obicei, nu este impus
de catre sot sau familie, ci este obligatoriu din punct de vedere al religiei.
ea nu trebuie s ias din cas i nici s se nfieaze parfumat, machiat sau purtnd
alte podoabe n faa brbailor care nu sunt mahram, deoarece acest lucru este pcat.
femeia musulman trebuie s aib mare grij de trupul ei, contribuind la sntatea i
ntrirea lui. Ea trebuie s fie activ, trebuie s mnnce fr s ntreac msura.

3+4. Femeia n legea islamic, viaa social i religioas

Legea i codul civil din rile islamice au la baz nvturile din Coran, dar aceste legi
au fost fcute de oameni, sunt bazate pe realitatea cultural din acele zone ale lumii,
dar cei care le-au gndit probabil au avut oarecare nclinaii bolnave. Dac o femeie
ntreine relaii sexuale cu un brbat cu care nu este cstorit, aceasta comite un pcat

1
 suprem fa de Alah. Pedeapsa este de 100 de lovituri de bici, n public cu pietre.
Dac o femeie acuz un brbat c a violat-o, i nu are martori pentru a-i sus ine
acuzaia, acelai lucru se ntmpl. n islam se permite unui violator s scape de
pedeaps prin lege, dac se nsoar cu victima.
Femeia e considerat de dou ori mai puin inteligent dect un brbat, motiv pentru
care, n cele mai multe cazuri, o singur persoan de gen feminin nu este considerat
de justiia islamic drept martor fiind nevoie de minim dou femei pentru a conta ca
martor. Brbaii au dreptul s-i bat soiile i copiii, dac ei sunt de prere c
atitudinea acestora nu este potrivit. Orict de brutal ar fi btaia, dac femeia nu este
ucis, legea nu impune niciun fel de pedeaps.
Femeile duc o via retras, stau mereu acas i au oportuniti puine de a gsi un loc
de munc. De asemena, ele nu pot iei n public fr s aib capul acoperit sau fr s
fie nsoite de soul lor.
Au dreptul la o educaie primitiv i sunt considerate ceteni de clas inferioar.
Soiile trebuie s fie credincioase i supuse toat via a. O femeie poate fi luat n
cstorie din momentul n care a atins vrsta de 10 ani i mai absurd, tot ncepnd cu
aceast vrst se pot consuma acte sexuale.
Femeilor musulmane le este recomandat s aib un cerc social restrns, n care s fie
incluse persoane apropiate, n special rude. Nu e indicat s stea n preajma
persoanelor de sex masculin dac acestea nu sunt rude ale sale.

5. Vestimentaia femeii musulmane

Probabil nu este deloc uor s fii femeie n orientul islamic i mai ales s ai o
vestimentaie adecvat acelor legi. Noi, europenilor, bineneles c ni se pare destul de
ciudat i uneori ridicol mbrcmintea femeilor musulamen deoarece nu suntem
nvai s purtm o astfel de inut i, trecn de etapa comunismului, nu mai suntem
obinuii s ne fie ceva impus. In primul rnd, mbrcmintea femeii musulmane nu
trebuie s arate pielea, i nici s arate formele corpului. Regulile Islamice privind
acoperirea au ca scop protejarea, asigurarea demnitii i onoarei. Acoperirea parului,
a fetei si a tot ceea ce poate fii seducator la o femeie, nu este un lucru impus de soti ci
este o dovada a slavirii lui Allah. Hainele musulmanilor nu au un simbol anume ci
doar arata faptul ca persoana care le poarte este conservatoare si respecta intru totul
regulile impuse de religie. Femeile nu parasesc niciodata casa daca nu au capul
acoperit de val. In casa acestea adopta o tinuta lejera , cu capul descoperit atata timp

2
 cat in casa sunt doar membrii familiei sotul, copii sau parintii. Cuvantul cel mai
comun pentru acoperire este Hijabul.

Conditia pe care trebuie sa o indeplineasca Hijabul pentru femei in locurile publice.

Hijabul trebuie sa acopere intregul corp cu exceptia fetei si palmelor.

Nu trebuie sa fie transparent sau stramt. Hainele stramte chiar daca ascund
culoarea pielii, totusi dezvaluie marimea si conturul corpului, sau anumitor parti ale corpului.
Nu trebuie sa fie vesminte care sa atraga atentia barbatilor non-mahram; nu
trebuie sa fie extravagante si excesiv de opulente
Nu trebuie sa fie vesminte purtate din vanitate sau pentru faima si popularitate
Nu trebuie sa fie parfumate. Aceasta intedictie se aplica atat pentru corp cat si
pentru haine

Hainele femeilor musulmane sunt alese in functie de locul in care merg, fiind foarte
bine delimitate. Bumbacul si inul sunt materialele de baza in confectionarea valului
sau al rochilor. In nici un caz materialul nu trebuie sa fie transparent. Culorile sunt
diverse insa predomina albastrul marin, auriu, verde sau galben.

Valul pe care femeile musulmae il poarte este de mai multe feluri:

HIJABUL. Este valul pe care femeile il poarte pentru acoperirea capului. Poate fii de
diferite marimi, din una sau maxim 3 piese. Culoarea hijabului este asortata cu
culoarea rochiei insa intotdeauna culori pastelate. Hijabul poate acoperi doar capul
insa in functie de marime si umerii sau pieptul.

HIJAB AL-AMEERA este purtat in special de eleve si studente. Ofera o nota mai
eleganta insa are un mod de prindere mai complicata fiind format din 2 piese. Prima
piesa are forma unui cilindru care este tras ape cap pentru a acoperi parul iar peste se
pune a doua-a piesa in forma de trapez care are rolul de a acoperi gatul si este prinsa
cu ace de siguranta. KHIMAR este acel val care acopera in intregime capul si fata.
La fel si SHAWL-ul acesta fiind insa dreptunghiular si deseori brodat. Ca si valul
rochiile sunt de diferite modele si asa cum spuneam sunt purtate in diferite ocazii,
alegera rochiei fiind foarte bine definita in functie de locul sau evenimentul la care

3
 participa femeia. JILBABUL , este rochia pe care femeile o poarta in casa. Este foarte
simpla, dintr-un material usor si fara imprimeuri. Un trend nou il reprezinta o tinuta
alcatuita din hijab asortat cu o bluza lunga pana la genunchi si pantaloni extrem de
largi de culara inchisa.

CAFTAN-urile sunt rochile purtate pe strada. Sunt putin impodobite , culoril sunt
inchise iar materialul este ceva mai rezistent.

ABAYA sunt rochile pe care femeile le poarte la petreceri. Sunt extrem de elegante si
rafinate. Materialele sunt de buna calitate iar lucratura este rafinata, la fel si
imprimeurile sau broderia. De cele mai multe ori manecile acestor rochii se termina in
clopot .

Tinuta de rugaciune este cea mai conservatoare. Acopera in intregime corpul, este
extrem de simpla si de cele mai multe ori din culori inchise. Aceasta tinuta este
alcatuita din hijab sau un khimar extrem de lungi si o rochie pana in pamant

Incaltamintea este intotdeauna fara toc, extrem de comoda si cu talpa moale. In

functie de eveniment aceatsa poate fii brodata sau cu aplicatii de margele.

Fara doar si poate femeile musulmane au o eleganta si un rafinament greu de regasit in

alte culturi.

4
 Pentru a intelege si a clarifica acest aspect, trebuie sa ne reamintim cateva concepte de
baza. Primul, si cel mai important, este acela ca Islamul a fost revelat pentru toti
oamenii, in toate locurile si in toate timpurile. Ceea ce are legatura cu moda, nu este
relevant. In al doilea rand Islamul este religia care tine cont de sanatatea fizica,
spirituala si emotionala, si nu numai pentru fiecare individ in parte ci pentru
comunitate si societate in intregul ei. Aceasta implica respect pentru Allah, pentru
fiecare dintre noi si pentru noi insine. In al treilea rand, avand un cod al vestimentatiei
atat pentru barbati cat si pentru femei, Islamul nu atribuie intreaga responsabilitate
asupra unui singur gen, mai mult, versetul care se refera la barbati este inaintea celui
care se refera la femei. Ambii, atat barbatii cat si femeile trebuie sa-si plece privirile si
sa-si pastreze modestia, si se asteapta din partea lor sa contribuie la crearea unui mediu
social bazat pe maniere, morala si valori.

Termenul Hijab, este mai mult decat o esarfa si mai mult decat un cod al
vestimentatiei. De exemplu, daca o femeie Musulmana este corect acoperita dar in
acelasi timp foloseste un limbaj neadecvat, ea nu indeplineste conditiile Hijabului.

6. Relaia brbat-femeie:

n religia islamic, brbaii aduli sunt percepui mai degrab ca ta i, iar femeile adulte
ca mame. Un brbat necstorit sau o femeie necstorit, indiferent de vrsta pe care
o au, sunt vzui n majoritatea societilor musulmane ca fiind n continuare copii.
aria (legislaie islamic) i aproape toi musulmanii consider cstoria i calitatea de
printe ca fiind condiia vieii de adult.

lslamul consider un adevr axiomatic (adevr fundamental) faptul c brbaii sunt

mai puternici dect femeile, nu doar din punct de vedere fizic, ci i mintal i moral.
Prin urmare, femeile au nevoie de protecia i ndrumarea brbailor. Astfel, islamul
este asemntor perspectivei clasice asupra femeilor, aa cum apare ea n
celelalte religii monoteiste, cel puin n formele lor mai vechi i mai tradiionale.
Asemenea concepii au fost contestate i ntr-o oarecare msur desfiinate n
societile occidentale contemporane. n majoritatea societilor musulmane, ele nu au
fost nc n mod serios contestate, dei exist o micare feminist slab.

5
 n pofida acestei maniere de a percepe brbaii i femeile ca fiind n mod esen ial
diferii, n islam femeile sunt privite ca fiine umane independente, cu drepturi care
trebuie respectate i care pot fi consolidate. n urm cu un secol i jumtate, drepturile
femeilor n islam erau mai mari dect cele ale femeilor din Occident.
Un alt aspect important este acela cu privire la cstorie. O femeie musulman se
poate cstori o singur dat, ns un brbat musulman se poate cstori de cte ori
vrea. Poligamia este autorizat pentru brbai, dar numrul cstoriilor fiind limitat la
patru. De aici i existena ,,haremului, care este un cuvnt specific societii islamice,
constituind o form de organizare social, ca i familia.
De asemenea, Coranul autorizeaz ca brbatul s-i bat soia . Versetul 34 al Surei a
patra este controversat, pentru c n acesta fiind abordat pedepsirea femeii i prin
aplicarea de lovituri: Brbaii sunt mai presus dect femeile, fiindc Dumnezeu le-a
dat ntietate asupra lor i fiindc ei cheltuiesc din averi pentru ele. Femeile cinstite
sunt pioase, pstrnd n tain ceea ce Dumnezeu pstreaz. Dojenii-le pe cele de a
cror ascultare v este team! Prsii-le n aternuturi! Lovii-le! Nu le cutai ns
glceav, dac v dau apoi ascultare.