Statutul femeilor in Islam Femeile ocupa un loc foarte important In societatea islamica.

Spre deosebire de alte religii, Islamul tine femeia la mare faima. Importanta ei ca mama si ca sotie a fost aratata clar de Profetul Muhammed (SAAS). Profetul a spus: "Paradisul se afla sub picioarele mamelor noastre" Odata cineva l-a Intrebat pe Profet: "Cine merita cea mai mare grija din partea mea?" Profetul i-a raspuns: "Mama ta (el a repetat aceasta de trei ori), apoi tatal tau si apoi rudele tale cele mai apropiate". in discursul sau de adio la 'Arafah, profetul a spus: "O, oameni buni, sotiile voastre au anumite drepturi asupra voastra si voi aveti anumite drepturi asupra lor. Purtati-va bine cu ele si fiti buni cu ele, pentru ca ele sunt partenerele sprijinul vostru." Profetul a mai spus: "Cel mai bun dintre voi este cel mai bun fata de sotia sa." Aceste zicatori demonstreaza clar pozitia importanta data femeilor In Islam. Dar mai exista barbati, In special In vest, care mai au Indoieli In privinta statutului femeilor In Islam. Pentru acesti oameni, femeia musulmana este considerata aproape ca un prizonier Intre cei patru pereti ai casei, o non-persoana, ca cineva care nu are drepturi si traieste sub dominatia barbatului. Aceste notiuni sunt total gresite si se bazeaza mai mult pe ignoranta decat pe cunoasterea Islamului. Unul din ritualurile tinand de Hajj este o plimbare rapida Intre As-Safa si Al-Marmah care este destinata rememorarii Intamplarii lui Hajirah (Hagar), mama Profetului Isma'il, care a alergat Intre aceste doua dealuri pentru a gasi apa. Aceasta este o alta dovada a importantei date femeii de catre Islam. Pentru a judeca aceste false idei ale oamenilor din vest, ar fi folositor sa studiem (examinam) atitudinea fata de femei In diferite societati din trecut. in timpul civilizatiei romane, de exemplu, femeia era privita ca un sclav. Grecii o considerau un bun care se putea cumpara si vinde. Primii crestini le vedeau pe femei ca pe niste ademenitoare, raspunzatoare de caderea lui Adam. in India, hindusii, pana curand, o considerau pe femeie mai rea ca moartea, molimile, serpii sau chiar iadul. Viata unei sotii se sfarsea cu viata sotului ei. in trecut, vaduva trebuia sa sara In flacarile rugului funerar al sotului. In statul arab preislamic, femeia era considerata o cauza de durere si nefericire, iar fetitele erau cateodata Ingropate de vii dupa nastere. in Franta In 587 CE, s-a tinut o adunare pentru a stabili daca femeia poate fi sau nu considerata cu adevarat o fiinta umana! Henri VlIl In Anglia le-a interzis femeilor citirea

bibliei, si In Evul mediu Biserica catolica le-a tratat pe femei ca pe cetateni de o clasa inferioara. in universitatile din Cambridge si Oxford, studentii si studentele nu au avut drepturi egale pana In 1964. inainte de 1850, femeile nu erau considerate cetateni In Anglia, iar englezoaicele nu aveau nici un fel de drepturi personale pana In 1882. Daca retinem aceste imagini si privim pozitia femeilor In Islam, trebuie sa ajungem la concluzia ca Islamul le-a eliberat pe femei de stadiul Intunecat al obscuritatii Inca de acum 1400 ani! Islamul este o religie a bunului simt si se acorda cu fiinta umana. El recunoaste realitatile vietii. Aceasta nu Inseamna ca a recunoscut egalitatea femeii cu barbatul In toate privintele. Mai degraba, Islamul le-a definit femeilor Indatoririle legate de structura biologica diferita. (2:228) Allah nu i-a facut pe barbat si pe femeie identici, deci ar fi Impotriva naturii sa existe o egalitate totala Intre barbat si femeie. Aceasta ar distruge balanta sociala. Societatea n-ar prospera, ci ar avea probleme nerezolvate precum casnicii rupte, copii nelegitimi si distrugerea vietii de familie. Aceste probleme sunt deja raspandite In societatile vestice. Fete de scoala Insarcinate, cresterea avorturilor, divort si multe alte probleme s-au acumulat datorita unei perspective prea tolerante si a asa numitei libertati a femeilor.

DREPTURILE FEMEILOR IN ISLAM Allah a creat fiecare fiinta In perechi - mascul si femela (51:49). Inclusiv omenirea. Allah i-a onorat pe copiii lui Adam - atat mascul cat si femela. (17:70) Barbatii si femeile care cred, sunt unul protectorul celuilalt. (9:71) Allah Ii va rasplati atat pe barbati cat si pe femei In viata de dupa moarte. (3:1 95) In Islam, femeia are o identitate distincta si separata. Islamul le-a dat femeilor dreptul la proprietatea personala. Ea este proprietara propriilor bunuri. Nimeni (tata, sot sau frate) nu are vreun drept asupra lor asa cum doreste, In limitele Halal (legal) si ale Haram (nelegal). Islamul i-a dat dreptul la mostenire. Ea are o parte din proprietatea tatalui, sotului sau fratelui fara copii (9:7, 32, 176), In cazul In care acestia mor. Ea are dreptul de a-si alege sotul. Nimeni nu-i poate opune o decizie peste vointa ei. Ea are dreptul de a cere separarea (Khula) de sotul ei daca mariajul lor devine imposibil de suportat. Daca un barbat se Indoieste fals de castitatea unei femei acel barbat e declarat

incapabil de a demonstra aceasta. (24:4) Aceasta arata cum e pazita onoarea unei femei de false acuzatii. Coranul le cere musulmanilor sa le trateze cu blandete pe femei. (4:19) Tot acesta Ii face pe sotii musulmani raspunzatori de Intretinerea sotiei lor. Femeilor, li se cere sa ramana ascultatoare si caste. (4:34) O femeie are dreptul de a-si dezvolta talentele si de a lucra In limitele Islamului. Islamul permite unei femei maritate non-musulmane sa-si pastreze propria religie, iar sotul nu se poate amesteca In aceasta libertate. Acest lucru este aplicabil femeilor crestine si evreice casatorite cu soti musulmani.

DATORIILE FEMEII IN ISLAM Islamul este un sistem de viata cinstit si echilibrat. Alaturi de drepturile femeii, se mentioneaza si Indatoririle sale. O femeie musulmana trebuie sa aiba In considerare urmatoarele Indatoriri: 1. Credinta In Tawhid si practica Islamului In primul rand. O femeie musulmana trebuie sa-si practice Salah-ul, sa plateasca Zakah pe propria avere (daca acesta este aplicabil), sa mearga la Hajj ori de cate ori Isi poate permite acest lucru. Ea este scutita de Salah si poate amana Sawm In timpul ciclului sau menstrual, dar trebuie sa faca dupa aceea zilele pierdute. Rugaciunea de vineri (Jum'ah) este optionala pentru femei. 2. Ei i se cere sa-si mentina tot timpul castitatea. Nu trebuie sa aiba relatii extra-maritale. Acelasi lucru este valabil si pentru barbati. 3. Este datoria ei sa creasca copiii conform nevoilor Islamului. Ea trebuie sa-si Ingrijeasca familia si are un control aproape absolut asupra treburilor casnice, desi familia e condusa de consultatie si cooperare reciproca. Ea este regina familiei si vegheaza asupra vietii domestice. 4. Ea ar trebui sa se Imbrace modest si sa poarte Hijab (basma de acoperire) cand iese undeva, sau cand va Intalni barbati adulti printre rudele ei apropiate. (33:59, 24:30-31) Ea nu trebuie sa poarte haine barbatesti. 5. Ea este ajutorul sotului ei. O sotie credincioasa este asemeni unui acoperamant, izvor de pace, fericire si multumire pentru sotul ei. (30.21, 2:187) 6. Daca i se cere sa mearga Impotriva poruncilor lui Allah, ea trebuie sa-l Infrunte chiar si pe sotul, tatal sau fratele ei. 7. Se presupune ca ea va proteja proprietatea sotului si tot ceea ce-i apartine, In absenta acestuia.

Islamul considera ca sotul si sotia se completeaza reciproc. Nici unul nu-l domina pe celalalt. Fiecare are drepturile si Indatoririle sale individuale, Impreuna ei formeaza o familie linistita si fericita care constituie baza unei societati unite si prospere. Barbatul si femeia nu sunt egali In Islam. Ei au trasaturi fizice si biologice diferite. Islamul recunoaste conducerea femeii de catre barbat (4:34, 2:228), dar nu Intelege prin aceasta dominatie. Un barbat obisnuit este mai puternic, mai greu, mai Inalt si are muschii mai tari decat o femeie obisnuita. Femeile pot ramane gravide si da nastere la copii, dar barbatii nu pot. Femeile tind sa fie sensibile, emotive si tandre, In timp ce, comparativ, barbatii sunt putin emotivi si mai practici. De-a lungul istoriei, barbatii si femeile nu au fost niciodata tratati identic. Islamul le-a dat femeilor o dreapta pozitie, si nu au Incercat sa atenteze la legile divine. Alte religii si filozofii nu au fost capabile de a exprima rolul exact si drept al femeilor pana astazi. in vest, femeile au fost aproape reduse la statutul unui obiect de placere si capriciu. Si femeile au fost tentate sa se autodegradeze, fara a-si da seama, In timpurile moderne devenind, In numele egalitatii, obiecte exploatate de catre barbati, iar sloganele despre libertate si egalitate le-au redus la obiecte de joc. Ele nu au castigat nici libertatea, nici egalitatea, ci mai degraba si-au pierdut locul natural In casa.
Problematica femeii sub toate aspectele, se impune n centrul ateniei n mai toate rile civilizate ale lumii. Cu mici excepii, se observ o revenire la un context firesc i originar a statutului femeii. Privind cu atenie la societatea contemporan, pretutindeni femeia se impune din ce n ce mai mult n viaa social, reuind s-i cucereasc unul cte unul drepturile de care a fost privat pn acum. Acest fenomen este n plin desfurare, dei mai exista nc naiuni n snul crora ridicarea femeii la un statut de deplin egalitate i demnitate cu cel al brbatului ntmpina greuti nu uor de escaladat, ce rezid n faptul c inegalitatea dintre s exe nu este socotit accidental, ci este un drept divin. Cum privete femeia indian de azi cstoria? Secolele al XIX-lea i al XX-lea au adus mari schimbri pentru femeile indiene cstorite. Vechiul obicei numit sati, conform cruia o vduv se lsa s fie ars de vie pe rugul funerar al soului ei, a fost abolit sub guvernarea britanic. Cstoria cu un copil a fost interzis prin lege; n prezent, o fat care are mai puin de 18 ani nu se poate cstori legal. Cu toate c s -a interzis prin lege i obiceiul legat de zestrea cerut din partea familiei fetei, obicei care producea atta suferin, acesta continu s se practice. Multe mii de tinere mirese au fost ucise prin diferite mijloace, fie pentru c familiile lor nu au putut s dea zestrea potrivit , fie pentru c se puteau obine mai muli bani dintr-o a doua cstorie. Cei mai muli, ne imaginm femeia indian plin de graie, frumoas, misterioas i fascinant. Exist clar concepia ca femeile indiene sunt mai supuse, caut mai mult s le plac soilor lor i sunt gospodine mai bune dect surorile lor mai independente din Occident. Poate c ar fi o greeal s vorbim de o femeie tipic indian n acest vast amestec de medii sociale, religioase i etnice. n ceea ce privete mbrcmintea - cel mai obinuit articol de mbrcminte care se poart, frumosul sari, acoper n mod decent cea mai mare parte a corpului. Femeile mai tinere, n special cele din nord, poart de obicei shalwar kameez, un vemnt lejer luat peste o pereche de pantaloni gen alvari. Moda occidental, ntlnit ndeosebi n Bombay, Goa i Calcutta, este, de obicei, modest n ce privete stilul i lungimea.

O mare parte din populaia Indiei triete la ar i lucreaz n agricultur. Pe cmp lucreaz milioane de oameni. Femeile muncesc cot la cot cu brbaii, efectund toate tipurile de lucrri agricole. Tot ele aduc i ap din ruri i fntni aflate la mare distan i strng din greu lemne pentru foc. n timp ce lucreaz, i poart copilaii legai de mijloc sau i aeaz n hamacuri legate de copaci. Multe femei sunt implicate n micri de tipul SEWA (Asociaia Femeilor Autonome), al cror obiectiv este acela de a le ajuta pe muncitoarele fr o pregtire s se ngrijeasc de sntatea lor pentru a putea lucra, s ajung destu l de instruite pentru a nu fi prinse n capcana unor practici corupte, s fie lucrtoare mai bune i s nvee s fac economii pentru a-i forma propriul lor capital i pentru a nu ajunge s plteasc dobnzile mari cerute de cmtarii lipsii de scrupule. Se schimb rolul femeii indiene pe msur ce aceasta se ndreapt spre secolul al XXI -lea? Poate ca femeile indiene se confrunt cu o situaie asemntoare cu cea a surorilor lor din lumea ntreag. Exist progres, dar i regres. Exist speran, dar i disperare.

Cteva cazuri de femei ucise sau maltratate n India au fcut recent nconjurul presei internationale i au reaprins dezbatare cu privire la statutul femeilor n sociatatea indian. Unul dintre aspectele subliniate de articolele aprute n publicaiile de prestigiu este acela c aceste cazuri sunt doar faa vizibil ale unei tradiii: potrivit unei statistici citate de The New York Times, care a folosit rapoarte ale guvernului indian, 100.000 de femei sunt arse pe rug n fiecare an n India, iar 125.000 i gsesc sfritul din cauza unor rni cauzate prin violen. The New York Times relateaz cazul unui tat care se lupt de civa ani s elucideze moartea fiicei sale, agresate de so i de familia acestuia i, n cele din urm, ucise. Sub edar Akhileshar Kumar Singh, tatl victimei, ofier, susine c fiica lui a fost omort pentru c familia soului nu a fost mulumit de zestrea pe care aceasta a primit-o dup cstorie. Astfel de crime sunt la ordinea zilei n India. Disputele cauzate de zestre duc la moartea unui numr cuprins ntre 25.000 i 100.000 de femei n fiecare an, potrivit estimrilor specialitilor. Cercettorii susin c numrul total al femeilor care mor n fiecare an din cauza violenei sexuale i domestice i a discrimr ii manifestate n diverse feluri se ridic la 2 milioane. Dei n ultimele decenii s-au fcut progrese n educaia femeilor i n angajarea i integrarea lor n diferite sectoare de activitate, acestea continu s fie supuse maltratrii. Potrivit mrturisirilor fcute de mai multe indience, brbaii tineri neangajai consider c succesul femeilor este motivul eecului lor, considerndu-le inamici i n plan social. ntr-un articol publicat n The Hindustan Times, Sagarika Ghose explic: Tradiia este invocat pentru a justica o fric profund i o ur patologic, fr margini, fa de femeia care aspir s fie altceva dect doar mam i soie. Iar tradiia respinge elementele care nu se conformeaz modelului pe care l -a impus, astfel nct cercettorii afirm c nu mai puin de 100 de milioane de femei dispar n India an de an. Explicaia oficial, susin specialitii americani i canadieni citai de The New York Times, este c multe i gsesc sfritul n accidente, ns ea ascunde asasinate oribile. Dup recentele violene mpotriva femeilor, care au intrigat opinia public din ntreaga lume, pe strzile oraelor din India au aprut mai muli poliiti. Numai c prezena lor nu face dect s neliniteasc i mai mult reprezentantele sexului frumos, pentru care forele de ordine nu reprezint un motiv de siguran. Ageniile de tiri anun c sptmna trecut poliia din Delhi de Sud a pus afie care le sfuiesc pe tinerele femei s mearg direct acas dup ce pleac de la coal sau de la liceu. Potrivit statisticilor oficiale, n India tradiia nseamn i acceptarea violenei. Un raport guvernamental dat publicitii n 2005 a artat c 54% din femeile din India afirm c soii lor sunt ndreptii s le bat, motivul cel mai des invocat fiind acela c nu-i arat suficient de convingtor respectul fa de familia soului.

ORIENTUL MIJLOCIU

Istoria este mult prea generoas cu despoii prin leciile pe care ea le ofer, iar cea mai preioas dintre ele se refer la fora impresionant pe care o au oamenii, o for brut care, n consecin, trebuie s fie stpnit i utilizat raional. n regimurile opresive, stpnirea acestei fore se face prin meninerea unei stri de teroare i/sau dependena fa de astfel de regimuri. Aadar, ciocanul din minile maselor lovete n direcia trasat de rigladespotului. Multe dintre regimurile nedemocratice din lume i ctig susinerea populaiei prin superstiie, prejudeci i despotism. n Orientul Mijlociu, superstiiile i prejudecile merg mn n mn, din cauza fundamentului religios ce le caracterizeaz pe amndou. Spre exemplu, n 2002, n Arabia Saudit, 15 tinere au fost lsate s moar ntro cldire n flcri pompierii neprimind permisiunea s le salveze pentru c nu aveau corpul i faa acoperite. n cifre, Primvara Arab se prezint, pn n acest moment, astfel: 50.000 de victime, aproximativ 1,5 milioane de oameni dislocai, 20 de miliarde de dolari pierdui din PIB-urile rilor implicate i 35 de miliarde de dolari evaporai din finanele publice. De exemplu, numai n cazul Siriei, din octombrie 2011 i pn astzi, PIB-ul rii a sczut cu aproximativ 6 miliarde de dolari [1]. Assad se afl nc la putere, ara este n ruin i se ndreapt cu pai mari spre un sngeros rzboi civil, sau chiar a ajuns deja n aceast staie. Statistic vorbind, ocuri economice de 5% cresc riscurile unui rzboi civil cu 50% [2]. La un moment dat, rile Primverii Arabe vor ajunge s fie zone post-conflict, i atunci exist dou posibiliti: ori ele vor trece printr-o radicalizare i polarizare excesiv, ori vor ncepe lungul drum al reconstruciei. Securitatea i stabilitatea din zonele post-conflict este condiionat de stabilitatea economic, iar acesta este momentul n care Vestul ar trebui si aduc aminte de principiul Responsabilitii de a Proteja, pentru c protecia nu ar trebui s se refere doar la protejarea civililor n faa conflictului armat, ci i la protejarea primilor pai ai comunitilor pe calea post-despotic. Dezvoltarea economic a zonelor care au un trecut conflictual trebuie s se bazeze pe iniiativele antreprenorilor locali. Aceste afaceri de dimensiuni mici sau medii au cteva avantaje fa de giganii corporatiti existeni n lumea noastr. n primul rnd, ele lrgesc i diversific economiile naionale i, astfel, scade vulnerabilitatea n faa riscurilor sistemice globale. n al doilea rnd, capitalul investit n aceste mici iniiative este rulat n regiunea unde afacerea este amplasat; acest lucru nu se ntmpl n cazul corporaiilor multinaionale, unde capitalul este exportat ctre ara de origine a companiei. Pentru ca aceast idee s funcioneze, trebuie ca antreprenorii s dein acces la finane, piee, reele i capabiliti. Pieele deja exist, ns utilizarea lor nu trebuie ngrdit (fr monopoluri

sau oligopoluri), ci competitivitatea trebuie lsat s funcioneze; reelele exist n Orientul Mijlociu, unde comunitile sunt foarte puternic nchegate, iar interaciunea dintre ele este de cele mai multe ori informal, lucru care aduce un plus competitivitii. Occidentul poate s ofere acces la finane i capabiliti prin specialiti strini sau prin educarea nativilor. Orientul Mijlociu este un punct crucial pe agenda geopolitic a marilor puteri. Un Orient Mijlociu stabil nseamn o lume mai puin tensionat, cu riscuri diminuate considerabil pentru orice stat, indiferent de natura i interesele sale de securitate. Din acest motiv, exist o dorina permanent de a schimba faa Orientului Mijlociu. nlturarea superstiiilor i prejudecilor ar reduce din volatilitatea regiunii, iar un prim pas spre a realiza acest lucru l reprezint statutul femeii n lumea Islamului. O bun oportunitate pentru a remodela viziunea asupra femeii o reprezint momentele de post-conflict n care se vor afla anumite ri islamice dup Primvara Arab. Nu numai c ar trebui sprijinite afacerile mici/medii locale, ci ar trebui ca multe dintre ele s fie conduse de femei. Statistic vorbind, dup ncheierea unui conflict, femeia face parte de cele mai multe ori din tabra supravieuitorilor i, prin susinerea unor activiti de antreprenoriat local, ea nu face altceva dect s ctige ncrederea comunitii. Este o ncercare, ns n lumea musulman extremismul religios nu poate fi eliminat n totalitate. n permanen vor exista salafiti sau extremiti de orice alt factur care vor susine c musulmanii ar trebui s-i triasc viaa la fel cum Marele Profet i-a trit-o pe a lui, dar poate, prin susinerea implicrii femeilor n viaa economic local n zonele postconflict, se va trage un semnal de alarm suficient pentru a sugera c ntre secolul VII i secolul XXI sunt cteva diferene notabile.

Statutul femeii n Arabia Saudit

Corina Lesan la 26 Noiembrie, 2007

Un tribunal din Riad (capitala Arabiei Saudite) a dat o sentin care n lumea European ar fi considerat inimaginabil: orice femeie surprins n compania unui brbat care nu face parte din familia ei, adic n u i este tat, frate, bunic so, sau fiu va primi 200 de lovituri de bici. Dar aceasta este doar un aspect care dovedete statutul femeii n lumea musmulman.

n Arabia Saudit, unde se afl cele dou locuri sfinte ale Islamului, Mecca i Medina, mentalitile i credinele religioase au o puternic influen. Femeilor saudite le sunt impuse multe restricii, a cror origine se afl n wahhabism, o interpretare mai rigid a Coranului. O alt ngrdire social este aceea c o saudit, indiferent de vrst, nu poate obine paaportul dect n prezena unui mahram (paznic sau tutore) care este soul ei, sau, dac este necstorit sau vduv, mahram-ul este un membru apropiat din familie.

Restaurantele sunt mprite obligatoriu n dou compartimente: unul pentru familii i altul pentru brbai. Dac o femeie mnnc singur ntr-un restaurant, este aspru pedepsit. Femeile nu au voie s conduc maina, interdicie care a dus, n mod paradoxal, la o contradicie: ele petrec mult timp n compania unui stri n, respectiv a oferului care conduce maina familiei.

Comportamentul femeilor din din Arabia Saudit i respectarea acestor reguli sunt supravegheate de Comisia pentru Aprarea Virtuii i Prevenirea Viciului. Aceast comisie este un fel de poliie religioas alctuit din mii de brbai (moutawas), a cror misiune este s vegheze asupra respectrii ordinii morale a regatului. Ca nite poliiti n civil, ei pot interveni dac vd un brbat i o femeie n aceeai main, cerndu -le acestora actele de identitate pentru a verifica dac sunt rude sau nu.

Tradiiile pe de o parte, dar i nevoia de adaptare la valorile modernitii pe de alt parte, au fcut ca multe femei s joace totui un rol important n viaa economic a Arabiei Saudite: cele care reuesc s absolve studii superioare sunt foarte cutate pentru posturi de specialitate n diverse firme sau ntreprinderi.

Femeile in lumea araba Probabil ca pentru multe dintre noi Romania nu e tocmai locul de care si-au legat visele. Eu una, de exemplu, mi-as dori sa locuiesc in Barcelona. Si Elvetia pare o idee buna:acolo nu-s niciodata razboaie, si au cea mai buna ciocolata din lume. Dar n-am auzit nici o femeie sustinand ca isi doreste din tot sufletul sa se mute intr-o tara araba. Iar motivele unei asemenea retineri par destul de evidente. In Arabia Saudita, cea mai traditionalista dintre tarile arabe, femeile n-au inca drept de vot; n-au voie nu numai sa conduca o masina, dar nici macar sa mearga pe bicicleta; in autobuze, au locuri rezervate in spate, separat de ceilalti calatori- interactiunea cu barbati e considerata generatoare de promiscuitate si trebuie evitata cu orice pret. Casele au doua intrari, una pentru femei, alta

pentru barbati. Segregarea sexelor e asemanatoare celei din perioada Apartheidului din Africa de Sud, dintre albi si negri.Pana in 2006, femeile saudite n-aveau nici macar acte de identitate: existenta lor era pur si simplu o notita in buletinul tatalui. In instanta, marturia unei femei valoreaza nici cat jumatate din cea a unui barbat si e luata in considerare numai daca n-a fost martor si un barbat, iar conform legii islamice (sharia), femeile nu trebuie sa detina functii de conducere. In tari precum Siria sau Iordania, femeile n-au voie sa calatoreasca fara o permisiune scrisa din partea sotului. In Egipt sau Maroc, mostenirea fiicelor e prin lege mai mica decat a fiilor. Tot in Maroc, legea poate gasi scuzabila asasinarea unei femei care s-a facut vinovata de adulter. Regimul taliban din Afghanistan era o forma extrema si cumulata a tuturor acestor limitari. Noi le-am dat femeilor cele mai mari drepturi, pe care nu leau primit de la nici un alt regim: sa poata avea rolul dat lor de Dumnezeu, cel de a sta acasa in izolare instruindu-se religios, spunea un lider taliban. Si asa mai departe, exemplele ar putea continua pe inca zece pagini. E clar ca in lumea araba exista multe abuzuri impotriva femeilor. Insa intre noi si ei exista o prapastie culturala considerabila, iar cele doua culturi se privesc, poate, una pe cealalta printr-o lentila putin distorsionata. In timp ce noi vedem valul islamic ca pe o degradare a femeii, de exemplu, ei spun ca degradarea se petrece de fapt in societatea occidentala, unde vezi peste tot numai trupuri goale si femeile sunt presate in cealalta directie: sa se expuna, sa se conformeze standardelor de frumusete. Femeile de la noi au, cica, o povara dubla: n-au scapat de neajunsurile din vremuri patriarhale, dar trebuie, pe deasupra, sa se descurce si cu responsabilitatile unui barbat. Am ascultat cu destula mirare cum participantele arabe la o dezbatere BBC pe tema asta erau convinse ca adevarata asuprire se petrece in societatile de tip european. Cum putem fi siguri ca noi avem dreptate? Ne-am obisnuit sa vedem femeile arabe ca pe niste victime care abia asteapta sa fie eliberate de sub limitarile modului lor de viata, dar s-ar putea ca ele sa nu fie la fel de dornice sa imbratiseze valorile occidentale. Se povestea intr-un ziar patania unei araboaice care s-a mutat in Canada ca sa poata avea permis de conducere in tara ei de origine n-avea voie. Pana la urma n-a putut sa-l aiba nici pe taramuri canadiene pentru ca n-a fost de acord sa fie fotografiata fara niqab (adica vesmant traditional islamic din care se vad numai ochii). Cred ca aceasta intamplare adevarata e plina de invataminte. Femeia cu pricina a considerat ca sunt mai importante valorile specifice propriei culturi si religii decat un drept obtinut in occident si a renuntat la ceea ce i s-a parut ca nu are prioritate. Problemele de acest gen vor ramane nerezolvate atata timp cat nu se inventeaza un compromis acceptabil; a se vedea scandalurile din Franta legate de interzicerea valului in scoli. Dar eu una cred ca femeile arabe nu sunt atat de slabe pe cat ne place noua sa credem si, daca ar fi vrut cu tot dinadinsul sa traiasca la fel ca noi, ar fi obtinut-o de multa vreme.

Femeile in lumea araba Probabil ca pentru multe dintre noi Romania nu e tocmai locul de care si-au legat visele. Eu una, de exemplu, mi-as dori sa locuiesc in Barcelona. Si Elvetia pare o idee buna:acolo nu-s niciodata razboaie, si au cea mai buna ciocolata din lume. Dar n-am auzit nici o femeie sustinand ca isi doreste din tot sufletul sa se mute intr-o tara araba. Iar motivele unei

asemenea

retineri

par

destul

de

evidente.

In Arabia Saudita, cea mai traditionalista dintre tarile arabe, femeile n-au inca drept de vot; nau voie nu numai sa conduca o masina, dar nici macar sa mearga pe bicicleta; in autobuze, au locuri rezervate in spate, separat de ceilalti calatori- interactiunea cu barbati e considerata generatoare de promiscuitate si trebuie evitata cu orice pret. Casele au doua intrari, una pentru femei, alta pentru barbati. Segregarea sexelor e asemanatoare celei din perioada Apartheidului din Africa de Sud, dintre albi si negri. Pana in 2006, femeile saudite n-aveau nici macar acte de identitate: existenta lor era pur si simplu o notita in buletinul tatalui. In instanta, marturia unei femei valoreaza nici cat jumatate din cea a unui barbat si e luata in considerare numai daca n-a fost martor si un barbat, iar conform legii islamice (sharia), femeile nu trebuie sa detina functii de conducere. In tari precum Siria sau Iordania, femeile nau voie sa calatoreasca fara o permisiune scrisa din partea sotului. In Egipt sau Maroc, mostenirea fiicelor e prin lege mai mica decat a fiilor. Tot in Maroc, legea poate gasi scuzabila asasinarea unei femei care s-a facut vinovata de adulter. Regimul taliban din Afghanistan era o forma extrema si cumulata a tuturor acestor limitari. Noi le-am dat femeilor cele mai mari drepturi, pe care nu le-au primit de la nici un alt regim: sa poata avea rolul dat lor de Dumnezeu, cel de a sta acasa in izolare instruindu-se religios, spunea un lider taliban. Si asa mai departe, exemplele ar putea continua pe inca zece pagini. E clar ca in lumea araba exista multe abuzuri impotriva femeilor. Insa intre noi si ei exista o prapastie culturala considerabila, iar cele doua culturi se privesc, poate, una pe cealalta printro lentila putin distorsionata. In timp ce noi vedem valul islamic ca pe o degradare a femeii, de exemplu, ei spun ca degradarea se petrece de fapt in societatea occidentala, unde vezi peste tot numai trupuri goale si femeile sunt presate in cealalta directie: sa se expuna, sa se conformeze standardelor de frumusete. Femeile de la noi au, cica, o povara dubla: n-au scapat de neajunsurile din vremuri patriarhale, dar trebuie, pe deasupra, sa se descurce si cu responsabilitatile unui barbat. Am ascultat cu destula mirare cum participantele arabe la o dezbatere BBC pe tema asta erau convinse ca adevarata asuprire se petrece in societatile de tip european. Cum putem fi siguri ca noi avem dreptate? Ne-am obisnuit sa vedem femeile arabe ca pe niste victime care abia asteapta sa fie eliberate de sub limitarile modului lor de viata, dar s-ar putea ca ele sa nu fie la fel de dornice sa imbratiseze valorile occidentale. Se povestea intr-un ziar patania unei araboaice care s-a mutat in Canada ca sa poata avea permis de conducere in tara ei de origine n-avea voie. Pana la urma n-a putut sa-l aiba nici pe taramuri canadiene pentru ca n-a fost de acord sa fie fotografiata fara niqab (adica vesmant traditional islamic din care se vad numai ochii). Cred ca aceasta intamplare adevarata e plina de invataminte. Femeia cu pricina a considerat ca sunt mai importante valorile specifice propriei culturi si religii decat un drept obtinut in occident si a renuntat la ceea ce i s-a parut ca nu are prioritate. Problemele de acest gen vor ramane nerezolvate atata timp cat nu se inventeaza un compromis acceptabil; a se vedea scandalurile din Franta legate de interzicerea valului in scoli. Dar eu una cred ca femeile arabe nu sunt atat de slabe pe cat ne place noua sa credem si, daca ar fi vrut cu tot dinadinsul

sa

traiasca

la

fel

ca

noi,

ar

fi

obtinut-o

de

multa

vreme.

V-ati dori sa traiti intr-o astfel de tara? Cunoasteti femei care s-au casatorit cu barbati arabi? Ce viata duc? Ce parere aveti despre legile lor?