Familia in sec XVII in Tarile Romane

1.Elementele secolului XVII Avem de-a face cu o serie de factorii plitici,economici,culturali care au determinat diverse schimbari in demografie. Un puternic factor climateric a fost constituit de mica glaciatiune,aceste perioade de calamitati naturale s-au resimtit pretutindeni in europa,deci si in tarile romane,efectele constand in recolte slabe si scumpiri,avand o consecinta directa asupra vietii de familie,care in decursul sec XVII era cam in totalitatea rurala. La inceputul sec XVII avem de-a face cu crize agrare,epidemii ,razboaie si scaderi demografice. Trebuie spus ca razboaile si framantarile culturale au determinat cresterea nr de celibatari si de casatorii intarziate,a crescut si mortalitatea,toate acestea determinand diminuarea nr de oameni,dar si reducearea dimensiunii familiilor. 2. Structura familiei In Transilvania avem domenii cu 1-2 targuri,sper ex Fagaras si altele fara nici un targ,Alba Iulia,Baia Mare etc. Nr mediu de familii de pe domenii a variat f mult in cursul veacului. Factorii care au determinat evolutia nr mediu de familii asezate pe domenii se leaga in mare parte de conditiile naturale,politice si economice. Stabilitatea politica si dezvoltarea economica din timpul lui Ghe. Rakoczi I explica nr mare de familii de pe domneniul princiar. Familiile sunt impartite in doua categorii;familiile nucleare(formate din parinti si copii) si familiile extinse(acestea mai cuprindeau si familii ale fratilor si ale parintilor). In Transilvania proportia celor doua familii difera de la o perioada la alta, de la un domeniu la altul,dar familia nucleara nu a scazut sub 75% din totalul familiilor. Anii de criza au favorizat cresterea nr de familii extinse,pt a oferii siguranta,iar un alt factor se refera la ocuptii,pastorii si fierarii traind in astfel de familii extinse. Spre exemplu in deceniul 4 al secolului,anul 1640,in Fagaras avem 2.674 de fam nucleare si 268 de fam extinse,iar in Gilau 435 fam nucleare si 26 fam extinse. La sf deceniului al 5 lea,fam nucleare formau 90,88% dintre familii. Dupa 1676,pe fondul crizei economice,a avut loc o crestere a fm extinse. Cum am specificat,nr fam nuclare din Transilvania nu a scazut sub 75% iar in Tara Romaneasca procentul a oscilat intre 78,69% prima jum a secolului si 75,32% 1668-1696. Pretutindeni in Tarile Romane,in tot cursul secolului a dominat familia nucleara,ponderea nu a scazut sub 80% din totalul familiilor.

In ceea ce priveste nr de fii/familie,in Transilvania intre 1632-1700 acesta a variat intre 1-1,8. In Tarile Romane intre anii 1658-1661,pierderile datorita razboaileor,foametei,ciumei si emigrarilor au fost f mari,astfel nr de fii/familie variind intre 1-1,3,la o familie de 4 persoane. In deceniile 3 si 4 in celelate 2 Tari Romanesti avem 1,4 fii de familie. In a 2a jumatate a secolului,in Tara Romaneasca nr mediu de fii/familie era de 1,6. In Moldova, in anul 1643 unei familii ii reveneau 5,1 persoane. In ceea ce priveste Transilvania, familia boiereasca cu cei 1,9 fii la 1640 si 1,7 fii la 1648,era ceva mai numeroasa decat cea iobageasca care avea 1,7 fii la 1640 si 1,6 fii in 1648. O familie de mari boieri din Tara Romanesca avea in medie 4,7 persoane ,avand o medie de 1,7 fii/fam iar in Moldova 5,3 persoane.,avand o medie de 1,8 fii/fam. Transilvania: 1,7 fii Tara Romaneasca: 1,7 fii Moldova: 1,8 fii Familia nucleara are aceleasi asemanari in tot spatial romanesc,ea fiind pretutindeni dominant. Aceasta familie avea in medie 5-5,6 persoane,exceptie facand doar targurile unde dimensiunea ei era mai mica. Trebuie spus ca familia nuclear a cunoscut variatii in functie de zona si de pozitia sociala,astfel pe fondul crizei ec de la sf sec XVII,in transilvania familia taraneasca era in scadere,pe cand in tara romaneasca familia boiereasca s-a dezvoltat dupa 1650. Desi au cunoscut influneta altor factori,atat familiile oamenilor de rand cat si cele boieresti,dpdv al dimensiunii se situa printrea familiile medii. In ceea ce priveste familia extinsa,aceasta a fost prezenta in toate Tarile Romane. Datele mai bogate din transilvania dem existent lor atat in satele aservite cat si in zonele cu popultie libera. Familiile extinse au avut un character trecator,de sprijin mai ales pt familiile tinere,indifferent de erau fii,fratie ori gineri.

3. Familiile din targuri Majoritatea domeniilor care au fost cercetate cuprindeau si una-doua targuri unde locuiau intre 318 % din populatia aservita. Aici erau concentrate cei mai multi dintre mestesugari si erau centrele unui intesns comert. Spre exmeplu, fagaras,care s-a dezvoltat ca un important centru economic,politic si cultural,fiind in sec XVI si resedinta principeselor tarii. Si in targuri,precum in mediul rural,puteau fi intalnite aceleasi tipuri de familii: fam nuclear,extinsa si familiile incomplete(respective a vaduvelo). Singura deosebire era ca in targuri ponderea fam extinse era f mica,fiind cuprinsa intre 0-17%. Trebuie specificat ca tendinta generala a fam din targuri era aceea de a disparea fam numeroase,cu 5 si peste 5 fii. Din relatarile calatorilor straini am aflat unele date legate de targurile din Moldova astfel ca in : Bacau : case de catolici:112 ,oameni 145 case de schismatici: 130/500

Iasi : case de schismatici:15.000/60.000 Biserici 45 Manastiri :4 Husi : case de catolici 81/480 Vaslui : catolici: 6/25 Schismatici: 230/700 Barlad : catolici 25/120 Schismatici: 150/430 Suceava: catolici 12/50 schismatici 550/3.400 biserici: 16 Case de armeni 400/2.000 oameni In ceea ce priveste varsta membrilor de familie,nu avem informatii suficiente,dar in urma datelor adunate din registrul parohial al bisericii reformate din fagaras, la sf sec XVII,barbatii la botezarea primului lor copil aveau in medie 28 ani,ceea ce inseamna ca in momentul casatoriei aveau probabil 26 ani. Pentru a compara lucrurile,barbatii in Franta se insurau la 26,6 ani iar in Anglia 26,8 -28,4 ani. Trebuie specificat si faptul ca dimenisunuea maxima a familiei era atinsa atunci cand capul familiei avea intre 35-45 ani. Din pacate nu am putut gasi nimic in legatura cu varsta mamelor si a fiicelor lor,deoarece nu a fost consemnata nici macar daca erau vaduve si capi de familie. Trebuie subliniat faptul ca in societatea exclusive agrara a sec XVII factorul economic,alaturi de cei politici,culturali,avea un rol important in conturarea trasaturilor familiei,atat ca structura cat si ca dimensiune. Familiile cele mai avute era si cele mai numeroase,familiile sarace,mai ales in conditiile crizelor economice,se risipeau,membrii lor cautand sa supravietuiasca ca slugi. Totodata si viata politica foarte agitate din secolul al XVII a fost unul dintre factorii care a acontribuit la diminuarea substantial a dimensiunii familiei in randul tuturor categoriilor sociale,de la aristocratie la taranime aservita. Elemuntul care a contribuit cel mai mult la scaderea dimensiunii familiei a fost razboiul,in toate cele 3 tari romanesti de la sf sec XVI si inceputul sec XVII,s-au desfasurat razboaie. La jafurile,robirile si decesele din tp luptelor,s-au adaugat pierderile umane generate de scumpete,foamete si epidemia de ciuma declansate pe fondul crizelor politice.

Familia in contextul social Familia boiereasca era una dintre cele mai stabile familii din Tara Romaneasca si Moldova,existand 266 de fam de mari dregatori in Tara Romaneasca si 211 in Moldova. Aceste familii boieresti nu depaseau 5-5,5 persoane. Factorul care a contribuit cel mai mult la diminuarea acestor familii a fost cel politic. Familia

boiereasca era in central atentiei generale. Era supravegheata de domn si de biserica si fireste era urmrita de celelate familii aristocratice,cu care se inruidea adesea dar si de locuitorii de rand. Stabilitatea famiilor era data si de faptul ca o casatorie era si o alianta politica,iar domnul controla aceste cununii. De partea cealalta erau taranii aserviti. In cursul sec al XVII,nr acestora a fluctuat datorita politicii domniei dn cele 3 tari. Dupa 1660 ponderea taranimii aservite a crescut. Aceste familii erau mici,nr mediu de fii/familie era de 1,5 echivalentul a 5 pers pt familie. Hainele femeilor n ceea ce privete portul femeilor, att cele din Moldova ct i cele din ara Romneasc, poart veminte asemntoare cu cele ale femeilor europene. Prul se poart mpletit, rsucit pe cap, ca un colac i acoperit cu un conci alb. n cazul femeilor bogate, prul este acoperit cu un conci trandafiriu i pe deasupra cu maram alb. Toate poart aluri albastre de Alep, iar cele mai nstrite poart aluri de Bursa, foarte populare la acea vreme n regiunile de influen otoman. Aici, probabil este vorba despre boieroaice i trgovee. Despre rnci se tie c i acopereau capul cu nframe, pe care le confecionau singure. Fetele acestora poart de asemenea prul mpletit i ncolcit pe cap, dar fr conci. Acest fapt asigur o deosebire de vrst. Despre copii, aflm c stau zilnic fr haine. Acetia sunt splai cu ap cald n fiecare sear i diminea de ctre mamele lor. Atunci cnd ninge, copii sunt frecai cu mult zpad. Cum te mbr cai la BisericA? n privina obiceiurilor din Biseric, n Moldova i Valahia se st n biseric de la nceputul slujbei i pn la sfrit. Pe parcursul dimineii i serii, enoriaii stau cu capul gol, naintea patriarhului, a egumenului mnstirii, i a preotului pentru c n Moldova i Valahia se poart calpace de postav cu blan. Acelai obicei l practic boierii i domnii de asemenea .Locul unde stau femeile se afl n partea cea mai nalt din spatele bisericii i este desprit cu un grilaj de lemn. Femeile ies din biseric pe o u din zidul acesteia.Din garderoba mitropolitului, fac parte vemintele, cununile i argintria. Servitorii lui erau mbrcai n haine frumoase, acoperite cu blnuri de samur. Alte informaii legate de stilul vestimentar, al feelor bisericeti, n Moldova secolului XVII, avem datorit daniilor domneti ale lui Vasile Lupu ctre arhiereii i egumenii din suita sa, care erau ntotdeauna primii la masa lui. Preoii i diaconii primeau veminte din bumbac, n dungi de culoarea rinei. Dar la nuntA? n ceea ce privete obiceiurile de nunt din ara Romneasc, tinerele fete poart pe pr coronie de piele aurit sau de cositor galben, trandafiri artificiali, lucrai la Veneia sau n ara Nemeasc, flori roii sau iasomie. n Moldova, dac domnul era na, ospul era inut la curtea domneasc i i druia mirelui o cuma asemntoare cu cea purtat de ctre domnitor i un cal. La mas, mirele st n dreapta domnului, dar are capul acoperit. A treia zi, mirele i mireasa vin la domn, cu daruri pentru acesta i soia sa .De asemenea, suntem informai c vemintele femeilor de la Constantinopol pn n Valahia sunt alctuite dintr-o hain cu tren lung care ajunge la pmnt i este mpodobit cu blan, potrivit mijloacelor lor. Toate femeile, chiar tinere cstorite i fetele, purtau feele descoperite si multe mrgritare, dar i blnuri sau samur .

Gaderoba domnitorilor Soiile boierilor din Moldova poart calpace din catifea roie cu samur. n Valahia, acestea nu poart calpace, ci un vl alb. Vlurile cele mai bogate sunt acoperite cu mrgritare. nsi doamna Moldovei este descris de Paul de Alep purtnd pe cap un calpac de catifea roie mpodobit cu samur. n alt ipostaz, doamna poart o hain de brocart de aur i samur, giuvaieruri de aur, iar pe cap avea tot un calpac de samur. Despre fiul domnitorului aflm c poart o hain de brocart, cptuit cu catifea roie cu galoane de argint aurit pe interior. Domnitorul are aproape acelai stil vestimentar. Alaiul acestuia era precedat de ase etrari ce alctuiau cortul domnesc. Acetia purtau cciuli trandafirii, iar n mini ineau topoare mpodobite cu cruci. Postelnicul avea un toiag de argint, n vreme ce sptarul purta o coroan pe cap, avnd o sabie i un buzdugan. Scrierea lui Paul de Alep ne ofer de asemenea informaii despre averea domnitorului Vasile Lupu. Acesta avea comori n argint i aur, arme, veminte, blnuri de samur sau mrgritar. Numai despre o hain de brocart din aur, mpodobit cu nestemate, destinat purtrii domnitorului n ziua de Pate, aflm c valora 35.000 de dinari. Paul de Alep ne vorbete i despre nmormntarea lui Matei Basarab, domnitorul rii Romneti. Despre acesta aflm c era mbrcat cu vemintele sale domneti, cu o hain subire de brocart de aur, mpodobit cu blan de samur scump, cu ceaprazuri ,cu nasturi de argint aurit. Pe cap avea calpacul lui de samur. El era acoperit n ntregime cu un giulgiu de saten alb, cu o cruce n foi de aur, iar n jurul su ardeau lumnri .De la Paul de Alep aflm informaii despre ceremonia de ungere a unui domn. Spre exemplu, Constantin erban (1654-1658) era mbrcat n haine domneti. Din aceste haine fceau parte urmtoarele componente: o hain subire, avnd pe interior cma de brocart iar pe deasupra o blan i un calpac de samur, foarte scumpe, care avea deasupra surguciu de aur i de nestemate de mare pre .Despre doamn aflm c era mpodobit cu o mulime de lanuri de aur, mrgritare i diamante.