Plumb de George Bacovia – Tema și vizunea despre lume

Poezia ,,Plumb” de George Bacovia a apărut în anul 1916 în primul volum bacovian cu
acelaș titlu ,,Plumb”. Aparține genului liric pentru că apare eul liric și transmite gândurile și
sentimentele în mod direct. Specia este elegie pentru că exprimă sentimentul de tristețe și
sentimentele morții. O altă specie este artă poetică pentru că prezintă rolul poetului în lume
ca un imens cimitir.
Opera aparține curentului simbolism. Simbolismul este un curent literar estetic care a
apărutîn Franța.Opera lui Bacovia se înscrie în estetica simbolistă prin temă și prin motive,
prin cultivarea sugestiei, prin cromatica, tehnica repetițiilor. O trăsătură a curentului este
dezvoltarea muzicalității creată de către repetiție. ”Dormeau adânc” , ”Dormea întors.” O
altă trăsătură a curentului este existența decadenței, care este exprimată prin motive legate
de moartea: „cavou, funerar vestmânt.„ Starea poetică simbolistă este transmisă pri
sugestie, prin decor și prin simboluri. Tema poeziei este moarte, singuritatea și condiția
omului într-o societate crudă. Motivele lirice care apar în opera „Plumb” au valori de simbol
și aparțin câmpului semantic al morții și configurează decorul funerar. Prin motivele asociate
cu plumbul se dezvoltă un univers izolat, unde eul liric a rămas singurul viu. Tipul de lirism
este subiectiv pentru că apare mărcile eului liric „stam” „am început” și „meu”.
Titlul operei alcătuită din substantivul comun plumb, care este un metal greu,
cenușiu, asociat cu simțul rece. Titlul este un simbol.  Metalul greu sugerează o atmosferă
decadentă, melancolică, sugerează sentimentele grele al eului liric , sugerează  o stare
sufletească apăsătoare. ”Și scirtiiau coroanele de plumb”.Titlul sugerează că destinul se pare
ca plumbul, se referă la un univers monoton.  „Și flori de plumb” Simbolul plumb devine un
simbol central prin repetițiile: „flori de plumb”, „coroanele de plumb”, „sicriele de plumb”.
Titlul reprezintă tema și esența poeziei simboliste.
Poezia este alcătuită pe principiul simetriei, este strucutrată în două catrene,
formănd două planuri pe baza cuvăntului plumb. În prima strofă este descrisă planul exterior
prin viziunea a unei coșmari prezentată prin câmpul lexico-gramatic al morții. Se conturează
un cadru apăsător, izolat. Eul liric apare în ipostaza însinguarticului. ”Stam singur în cavou...
si era vint...” În a doua strofă este prezentată planul interior, lumea interioară. Însingurarea
este mai adăncă, apare iubirea, ca un valor mort „dormea întors amorul meu de plumb”
Elementele prozodice clasice produc muzicalitatea exterioară, prin rima îmbrăișată, măsura
fixă de 10 silabe. Muzicalitatea interioară,  o trăsătură a simbolismului, se realizează prin
technica  repetițiilor simbolului „plumb”.
În concluzie, poezia Plumb de George Bacovia este reprezentarea simbolismului prin
prezentarea esența curentului discutat, prin prezentarea starea apăsătoare prin simboluri,
prin ambiguitate. Plumbul este metafora poeziei simbolistă. 
1 – Date despre operă
- A apărut în anul 1916 în primul volum bacovian
- aparține genului liric
- specia: elegie, artă poetică

2 - C1 – Prima cerință
- Curentul literar în operă este simbolismul.
- dezvoltarea muzicalității
- existența decadenței
- Tema: moarte, singuritate, condiția omului într-o societate crudă
- Motivele

3 – C2 a doua cerință
- titlul:- un simbol, reprezintă tema
- substantiv comun

4 – C3 – a treia cerință
- compoziția: două catrene
- imaginarul poetic: - prima strofă - exterior
- a doua strofă – interior

5 – Concluzie
- poezia este reprezentarea simbolismului