Universitatea Dunarea de Jos, Facultatea de Istorie, Filosofie, si Teologie , Specializarea Sociologie

Femeia in familie si societate

Referat la disciplina Sociologie Generala

Asist.Univ. : Rusu Mocanasu Daniela Studenta : Stancescu Dana Stefania

Femeia in familie si societate

In viata de zi cu zi se tot vorbeste de emanciparea femeii, de eliminarea discriminarii femeii , de egalitatea in drepturi intre femeie si barbat . Dar nu intotdeauna au fost vizate aceste aspecte. Inainte de emanciparea femeii, dar si in zilele noastre, se considera ca locul femeii era la cratita, dar si alaturi de copii, crescandu-i si educandu-i. Principalul rol al femeii a fost si inca este considerat a fi cel de mama,precum afirma si Corina Bistriceanu in Sociologia familiei: Rolul principal al femeii este cel de mama . Ducere uxorum liberum querendum causa (a lua de sotie pentru a dobandi urmasi legitimi) era legea care postula importanta esentiala a femeii in familie. 1 De aceea,fecunditatea sa, garantata de virginitatea la casatorie era conditia fara de care femeia nu putea accede la statutul de sotie: pentru a fi sotie trebuie sa ai garantia maternitatii. Aici apare si o diferentiere intre femei si barbati,deoarece sterilitatea femeii atragea repudierea ei, in vreme ce sterilitatea barbatului determina substituirea lui temporara cu un alt barbat al neamului ce va prelua rolul de tata biologic. Intr-o mare masura situatia femeilor in societate influenteaza direct procesul de educare a tinerii generatii , proces care este legat nu doar de formarea acestora ca personalitati umane cu capacitati intelectuale si morale dezvoltate , dar mai include in sine si un sir intreg de aspecte ce tin de recunoasterea rolului important pe care il joaca femeile in procesul dezvoltarii umane si a intregii societati.Femeia joaca un rol foarte important in familie deoarece ea este cea care da nastere copilului, lucrul indispensabil de care orice cuplu are nevoie la un moment dat pentru a se putea implini. In zilele noastre mama preia majoritatea sarcinilor de ingrijire a copilului: ea supravegheaza lectiile si timpul liber al copilului , gateste, spala, tot ea duce copilul la doctor. Barbatii au si ei responsabilitati fata de copii, insa nu atat de multe ca mama. Acest lucru este recunoscut chiar si de autoritati,pentru ca in cazul unui divort , copilul daca nu a implinit varsta de 14 ani , ramane in cele mai multe cazuri la mama. Aceasta importanta a mamei mai vine si de la cultul religios al Fecioarei cu Pruncul. Initiativa femeii de a pune capat casatoriei a fost multa vreme exclusa. Singurele motive pe care o fata le putea invoca pentru a respinge casatoria erau : fie refuzul unei casnicii lumesti, fie alegerea calugariei. In Grecia Antica , rolul femeii era acela de pastratoare, de pazitoare a caminului familial; sotia era simbolul stabilitatii. Grecii isi izolau sotiile in gineceu,neacordandu-le draptul de a vorbi in adunari sau de a purta arme. Cu toate acestea, cele doua mari epopei si o parte din tragediile grecilor au in centru personaje feminine: Elena si Andromaca, Penelopa si Calipso, Hecuba , Electra, Antigona. Doctrina crestina rezerva de asemeni femeii o conditie inferioara fata de barbat, dar sensibil imbunatatita.caci cei doi impartasesc aceeasi substanta telurica, femeia fiind plasmuita din coasta primului om Aceasta-i os din oasele mele si carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru ca este luata din barbatul sau " (Facerea, 2, 23).Dar faptul ca femeia a fost plasmuita dintr-o creatie considerata desavarsita nu ii anuleaza statutul de creatie secundara,de rang inferior.In Evul Mediu , in Europa Occidentala se considera ca femeile mai slabe si inclinate spre pacat, trebuiau tinute in frau2 de conducatorul casei care avea drept de viata si de moarte asupra sotiei,fiicelor,surorilor si chiar si asupra vaduvelor sau orfanelor celorlalti barbti din neamul sau.Femeile erau deci primejdia prabusirii lumii credincioase, asa cum in mitul crestin Eva este unealta sarpelui,maleficul intruchipat.Dar pacatele femeii sunt iertate, dupa credinta
1 2

Corina , Bistriceanu , Sociologia familiei,Editura fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2006, p. 155. Georges Duby, Philippe Aris, Istoria vieii private, Editura Meridiane, Bucureti, 1994.

ortodoxa, cand aceasta este pe patul nasterii Si ea se va mantui prin nastere de fii. (Sf. Apostol Pavel). In perioada Evului Mediu, perioada in care mentalul social medieval era structurat dupa modelul crestin, stigmatizarea trupului atingea apogeul atunci cand era n joc sexualitatea si mai ales corpul feminin. Doi inchizitori germani, Henrv Institoris i Jacob Spaenger, publica in 1486 Malleus Maleficarum, o carte misoginista, in care sant prezentate argumente ce demonstreaza inferioritatea intrinseca a femeilor. Astfel este preluat un fragment din Aristotel in care femeia este considerata un animal imperfect, o creatura rea, fixand diavolul, carnala i senzuala. Femeia este o creatura a lui Dumnezeu total lipsita de credina, idee argumentata de o falsa etimologie conform careia cuvantul femina provine din fe i minus, care nseamn fara credinta. n anul 1985, Rudolph M. Bell (in lucrarea Holz Anorexia) considera Reforma o incercare masculina de a obine control total asupra femeilor, datorit faptului c viata femeilor a fost supus unei atente cercetari masculine, fostele femei mistice fiind transformate n vrjitoare.Revenind insa la contextul social actual, femeia a reusit in urma unor transformari sa obtina un alt statut n societate. Femeia contemporana este confruntata cu alte aspecte decat cele specifice mentalitatii medievale si anume problematica indeplinirii rolurilor sale multiple: de mama, de sotie, de aducatoare de venit. In secolele XIV-XV, comportamentul casnic al femeilor din societatea occidentala trebuia sa fie modelat conform manualelor unor autori grijulii cu statutul femeii in cadrul public: acesta nu trebuia sa depaseasca discretia pe care adevaratele doamne trebuiau sa o demonstreze in mediul privat al locuintei. In interiorul casei existau camere in care femeile isi puteau exprima autoritatea manifestata prin legitimitatea pe care le-o ofereau ocupatiile specifice: brodatul , rugaciunile ,nasterea si cresterea copiilor. Aceasta incarcerare a femeilor poate sa fi fost tocmai una din cauzele care au dus la considerarea lor drept fiinte ciudate, nesociabile, predispuse la tradare si la distrugerea comunitatii. Continuata, in mod firesc, cu exaltarea sexualitatii lor, aceasta suspiciune in ceea ce priveste capacitatea de manifestare in spatiul public sau cu referire la spatiul public a dus la aparitia unor fenomene nefaste din punct de vedere social, cum ar fi miscarile feministe care urmaresc emanciparea femeii nu numai de conditia sa de obiect sexual, ci i de soi, de copii, de parinti, de gospodarie, in general de tot ce insemna, pn acum mai puin de un secol, stabilitatea condiiei femeii. n societile rneti, aceste cutremure nnoitoare nu au avut ecou. Spaiul rural a fost dintotdeauna, i pentru femeie, un spaiu n care munca stabilete o continuitate sau chiar o confuzie ntre public i privat. In societatea traditionala romaneasca familia este compusa din doua persoane,sotul si sotia,care intemeiaza in momentul casatoriei noua gospodarie.Odata construita, casa va ramane in grija femeii care o va zugravi,o va impodobi si o va pastra curata.Si la romani ,ierarhia familiala o supune pe femeie barbatului sau care are dreptul de a-si amenda nevasta cu bataia 3 cand considera ca a gresit, acest drept fiind acceptat chiar de catre femeie. Femeia ii vorbeste respectuos barbatului sau,il seveste la masa,se trezeste inaintea acestuia. Paul Stahl remarc: Mi s-a intamplat adeseori s constat c criteriile de apreciere a frumusetii unei femei sunt legate de calitatile ei de lucratoare: e frumoas pentru c este puternica este o afirmatie curenta. Femeia trebuie s munceasca; ea ncepe s-o faca inca din copilarie si o va face toata viata, trezindu-se inaintea sotului, culcandu-se ultima. Ea serveste la masa pe toata lumea si ramane in picioare in timp ce ceilalti mananca sau se odihnesc. Otto Weiniger ,spune despre revendicarea constiintei femeilor Barbatul traieste constient, femeia traieste inconstient. Lipsa memoriei afective, lipsa de pietate din punctul de vedere al
3

Corina , Bistriceanu , Sociologia familiei,Editura fundatiei Romania de maine,Bucuretsti,2006, p. 160

istoricului personal, lipsa dorintei de a atinge nemurirea, o fac pe femeie incapabila sa inteleaga imperativul logic. Datorita slabei sale memorii, precizeaza Weiniger, miniuna tine de natura feminina. De asemenea pentru ca nu are acces la logica, femeia nu are perceptia imoralitatii comportamentelor sale, ea aflandu-se intr-o stare de amoralitate, derivata din neintelegerea absoluta a valorii de adevar. De aceasta trasatura tine de fapt compasiunea, bunatatea feminina.Compasiunea feminina se exprima prin apropierea fizica de fiinta compatimita.Femeia nu este niciodata singura, ea traieste alaturi de ceilalti, ea nu se poate separa de natura sau de ceilalti oameni. Sociabilitatea specific feminina poate fi efectul acestei inseparari.Fiind capabila de empatie mai mult decat de intelegere, femeia resimte solidaritatea neprogramat. Prin empatie , compasiunea fata de ceilalti se transforma in compasiune de sine. In contemporaneitate schimbarea statutului social al femeii prin implicarea ei in activitati profesionale extrafamiliale determina noi configuratii ale raporturilor dintre cei doi parteneri, in sensul unor redefiniri ale rolurilor acestora. Astfel, aparitia si proliferarea carierei profesionale si a traiectoriei sociale feminine au complicat destul de mult relatiile interpersonale, in general, cu partenerul de viata, in special. Asupra cuplului, cariera profesionala a femeii ridica probleme de o alta natura. In primul rand, exista tendinta ca femeia sa se concentreze foarte mult asupra carierei si sa ignore la fel de mult viata de familie. In fiecare individ, proportia de masculin si de feminin variaza. Individul tinde sa completeze aceste distributii. Din acelasi punct de vedere, femeile se definesc prin ponderea mai mare a a proportiei lor de feminitate. Emanciparea femeii inseamna in acest context , emanciparea partii masculine a femeii, aceea care este destinata afirmarii sociale. Exemple de femei cu o masculinitate puternica sunt: Caterina a II-a a Rusiei, Jeanne d`Arc , George Sand, Sappho, toate fiind fie femei bisexuale, fie aveau barbati foarte efeminati. Avand in vedere schimbarile intervenite in trecerea de la traditionalitate la modernitate,se considera ca societatea contemporana impune generalizarea a trei tipuri de femei : 1) Femeile care adopta o orientare masculina. Prefera ocupatiile rezervate barbatilor, manifesta opozitie fata de relatiile erotice si fata de casatorie. Daca intra, totusi, in asemenea relatii, le perturba prin straduinta de a-si impune dominatia, de a fi superioare partenerului. Le putem numi femei agresive. 2) Femeile care nu refuza rolul lor feminin, dar care constientizeaza ca sunt inferioare barbatilor, osandite sa joace un rol secundar. Ele isi indeplinesc rolul mai mult din obligatie si mereu incearca sa schimbe cate ceva, in lupta cu ele insele si cu ceilalti, nerenuntand usor, chiar daca intampina dificultati. Le putem numi femei izolate. 3) Femeile care nu vor sa-si schimbe rolul, pentru ca nici nu constientizeaza ca se poate acest lucru. Ele isi indeplinesc rolul stiut, convinse fiind ca aceasta este menirea lor. In ceea ce fac pun pasiune, valorizeaza uneori excesiv iubirea si devotamentul. Le putem numi femei docile. Schimbrile din ultimele decenii din societatea occidental au nscut ideea c ne aflm n faa unei noi civilizaii, diferit de cea industrial i denumit postindustrial, postmodern, a doua modernitate sau modernitate reflexiv (Beck, 1995), modernitate trzie, nalt, radicalizat (Giddens, 1990),modernitate lichid (Bauman, 2000). Instituiile care se dezvoltaser nc din modernitate au continuat s preia tot mai mult din funciile care odinioar erau asigurate de familia tradiional: educativ, economic, cultural, chiar i cea de solidaritate. Dezvoltarea sferei serviciilor a promovat activitatea femeilor n afara domiciliului i a favorizat emanciparea femeii att n plan social ct i familial. Esentiala in teoriile legate de locurile de munca pentru femei, este ideea ca la un anumit punct din istorie femeile erau excluse de pe piata muncii si sortite muncii domestice in favoarea barbatilor, chiar daca acestea erau impotriva familiei de tip

capitalist. Aceste teorii au ridicat o serie de intrebari. In primul rand, care era rolul femeii in acest proces de excludere? In al 2-lea rand cand a avut loc? Si in al 3-lea rand care au fost cauzele acestei excluderi?Dr. Heidi Hartmann, membra a Academiei Nationale de Asigurare Sociala( National Academy of Social Insurance), explica de ce femeile au fost excluse in mod sistematic de pe piata muncii in timpul secolului al XIX-lea. Barbatii au actionat printr-o strategie de succes indepartand femeile de pe piata muncii, deoarece, anterior, cand acestea munceau, se concentrau mai mult pe munca lor, barbatii numaiputand sa le controleze. Indepartandu-le de pe piata muncii, acestia le-au trimis acasa, minimizand competitia de pe piata muncii. Individualizarea, independenta economica si autonomia personala au determinat indivizii si in special femeia sa fie tot mai puin dispusi sa se sacrifice pentru unitatea familiei. Femeile au continuat sa se afirme si sa isi dovedeasca competentele pe piata muncii, s militeze pentru egalitatea intre sexe si sa infirme mitul superioritatii capitalului intelectual al barbatilor.4 Angajarea femeilor pe piata muncii a contribuit la o reevaluare a rolurilor de gen, dar si la o colaborare economica din perspective egale ntre barbati si femei. Sub aspectul calitatii relatiilor din familie a aparut o mutatie considerata fundamentala: relatia pura (Giddens, 2000), o relatie care exista prin ea insasi, fara constrangeri exterioare. Tipul relatiei pure nu se rezuma doar la relaiile de dragoste, ci este valabil i pentru celelalte: parinti copii, rude, prieteni. Apar strategiile alternative de crestere a copilului, in care calitatea relatiei este pe primul plan, si care se fundeaza pe sensibilitate si intelegere reciproca, intimitatea inlocuind autoritatea printeasc. Parintii sunt mai degraba prietenii copilului, ocrotitorii, confidentii si sfatuitorii lui. Teza individualizarii a lui Beck (1995) a fost invocata n explicarea acestor evolutii in sfera familiei si a relatiilor intime. In prima etapa, modernitatea a fost o fora eliberatoare pentru o minoritate, a desctuat indivizii de structurile traditionale, dar i-a incatusat n alte structuri. De exemplu, in modernitatea simpla, femeile au fost integrate n sistemul familial, fiindu-le atribuite roluri care le indepartau de piaa muncii. A doua modernitate modernitatea reflexiva este rezultatul unui proces general de destructurare, fr s fie urmat de un alt proces de reconstructie structurala. In planul biografiei personale, aceasta inseamna ca indivizii sunt condusi doar de alegerile lor libere. Odata cu emanciparea femeii si incadrarea ei in campul muncii au aparut si mai multe probleme in cuplu. Existenta problemelor in cuplu este recunoscuta ntr-o mai mare masura de catre femei, comparativ cu barbatii si de ctre tineri, comparativ cu persoanele mature sau varstnice. Cea mai importanta cauz a aparitiei problemelor n casnicie este reprezentata de lipsurile materiale sau lipsa de bani, urmata de sarcinile gospodareti si comportamentul copiilor. Dificultatile financiare sunt considerate drept principala cauza a problemelor de cuplu, ntr-o masura mai mare de catre barbati, in contextul in care, in multe familii, responsabilitatea asigurarii resurselor economice in gospodarie le revine in mare masura acestora. Desi toleranta generala fata de divort este ridicata, situatiile in care acesta este acceptat sunt mai degraba extreme. Iubirea este considerata drept cea mai importanta conditie a unei casatorii fericite, dar absenta ei nu reprezinta cel mai important motiv pentru ca cei doi sa se desparta. Divortul este acceptat n cazuri grave: violen sau alcoolism, infidelitate.Romnii au o atitudine suportiv fa de dublul rol al femeii de sotie si mama i de lucratoare pe piata muncii. Este bine ca femeia sa lucreze, acest fapt asigurandu-i independenta si contribuind la bunastarea familiei, fara sa aiba efecte negative asupra copiilor. Totusi, majoritatea considera ca ceea ce isi doresc cu adevarat femeile este s aiba familie si copii. Familia continua sa ramana, asadar, o conditie esentiala a
4

Lazar,Vlasceanu, Sociologie si modernitate,Tranzitii spre modernitatea reflexiva ,Polirom ,

2007, p. 189

realizrii personale a femeii. Participarea pe piata muncii, realizarea profesionala este tolerata, daca reprezinta o alegere complementara si nu o optiune exclusiva de viata. De-a lungul timpului femeia a cunoscut mai multe etape ale evolutiei.Daca in Antichitate nu se putea vorbi decat despre rolul femeii in familie,in contemporaneitate se vorbeste tot mai mult despre rolul femeii in societate. Daca in societatile traditionale diviziunea rolurilor era mult mai puternica, in sensul ca barbatul exercita o activitate extradomestica, asigura resursele economice ale grupului familial, iar femeia exercita activitati domestice, dintre care cresterea i educarea copiilor, ceea ce conferea o stabilitate si o mai buna intelegere in grupul domestic, n societatile industriale, grupul domestic indeplineste o functie de consum, tatal fiind aducatorul principal de venituri, iar mama ocupandu-se inca cu treburile casnice si afective. Acest model a fost raspandit in S.U.A. pana in anul 1960. Dupa aceasta perioada, au avut loc doua evenimente: intrarea femeilor intr-un numar masiv in campul muncii si reactualizarea miscarii feministe, care milita pentru reconsiderarea statutului politic, profesional, cultural al femeii, dar si al statutului si rolului ei n familie. Aceasta pentru ca multe femei au vzut n departajarea de roluri de tip traditional o mare inechitate si o situatie conflictuala, iar drept reactie femeile au ajuns sa se angajeze cu greu n institutia mariajului, unele prefernd chiar s aib copii n afara acesteia. In trecut, femeia cand se casatorea se muta in casa sotului, avea grija de copii, de casa, de animale, de gospodarie in general, fiind casnica, sotul intretinand-o. Odata cu emanciparea femeii, si pretentiile acesteia au crescut. Femeia isi doreste o cariera, o casa, isi doreste sa fie independenta financiar, abia apoi se gandeste la intemeierea familiei. Femeii moderne ii place sa simta ca este stabila din punct de vedere financiar si nu numai.Femeia nu mai este supusa total sotului, ea isi poate exprima liber opiniile atat in cadrul familiei cat si in cadrul societatii. Daca inainte nu existau femei in posturi de conducere atat in cadrul intreprinderilor cat si in cadrul unei tari, astazi se intalnesc tot mai multe femei care ocupa locuri fruntase, de exeplu: Dilma Rousseff presedinta Braziliei, Angela Merkel-prima femeie cancelar din istoria Republicii Federale Germane. In concluzie femeia are un loc desavarsit atat in familie, unde, as putea spune, ca este un fel de axis mundi fara de care familia nu ar putea exista, dar si in societatea actuala care se bazeaza din ce in ce mai mult pe femei bine pregatite in toate domeniile.

Bibliografie: 1. Corina , Bistriceanu , Sociologia familiei,Editura fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2006 ,pp. 155-168. 2. Georges Duby, Philippe Aris, Istoria vieii private, Editura Meridiane, Bucureti, 1994. 3. Lazar,Vlasceanu, Sociologie si modernitate.Tranzitii sre modernitatea reflexiva ,Polirom , 2007. 4. Revista Calitatea vietii , XXI, nr. 12, 2010, p. 528. 5. Lori D, Hager, Women in human evolution,Routledge , 1997. 6. Ben, Fine, Women`s Employment and the Capitalist Family, Routledge, 1992, pp. 56-58. 7. http://www.revistacalitateavietii.ro/nr1_2pe2010.html (la data de 28 Decembrie 2011).