UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

Facultatea de Teologie Ortodoxă

Școala Doctorală

TEZĂ DE DOCTORAT

FEMEIA ÎN TRADIȚIA ȘI CULTURA BIBLICĂ

REZUMAT

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. pr. Petre SEMEN

Doctorandă:
Ana-Maria LINGURARU (căs. BODAI)

IAȘI
2019
 CUPRINS

Abrevieri
Introducere

Capitolul I

Crearea femeii după referatul biblic

I.1. Egalitatea femeii cu bărbatul din perspectiva biblică a creației
I.2. Exerciții kenegdo (‫ ) ְּכנֶגְּדּֽו‬în concepția vremii
I.3. Femeia și consecințele păcatului strămoșesc
Concluzii preliminare

Capitolul al II-lea

Dreptul matrimonial și căsătoria legală la vechii evrei

II.1. Căsătoria în timpurile biblice
II.2. Căsătoria de levirat – motivații, circumstanțe și proceduri
II.3. Legea mozaică protectoare a celor defavorizați (văduve, sclavi, străini, orfani)
Concluzii preliminare

Capitolul al III-lea

Sefer Keritut sau cartea de despărțire – formă a disoluției maritale

III.1. Etica biblică a divorțului
III.2. Invocarea motivelor de divorț
III.3. Pronunțarea legală a divorțului
Concluzii preliminare

Capitolul al IV-lea

Maternitatea – vocație și binecuvântare

IV.1. Nașterea și creșterea copiilor
IV.2. Sterilitatea femeilor - posibile cauze, mentalități

Concluzii preliminare

Capitolul al V-lea

Implicarea părinților copilului în actul paideic

2
V.1. Conceptul educație în scrierile biblice
V.2. Metode ale educației moderne regăsite în perioada biblică
Concluzii preliminare

Capitolul al VI-lea

Rolul femeii în familia timpului

VI.1. Îndeletniciri casnice
VI.2. Contribuția femeii la economia familiei
Concluzii preliminare

Capitolul al VII-lea

Ocupațiile controversate ale femeilor în societatea iudaică biblică

VII.1. Vrăjitoria – practică ritualică de invocare a puterilor demonice
VII.1.1. Forme ale vrăjitoriei în scrierile Vechiului Testament
VII.1.2. Magia în viața vechilor evrei
VII.2. Prostituția în perioada Antichității – formă pronunțată a decadenței morale
VII.2.1. Combaterea imoralității prin legea mozaică
VII.2.2. Kedașah (‫ ) ְּקדֵשּֽה‬și zonah ( ) în textul sacru
Concluzii preliminare

Capitolul al VIII-lea

Amprenta femeilor remarcabile în istoria vechilor evrei

VIII.1. Soțiile patriarhilor vechitestamentari
VIII.2. Proorocițe
VIII.3. Femei credincioase poporului evreu
VIII.4. Femei din care s-au născut alte popoare
VIII.5. Tipologii de femei amintite în genealogia Mântuitorului
VIII.6. Portretul (fizic și moral) femeii ideale după scrierile vetertestamentare
Concluzii preliminare

Concluzii finale

Bibliografie

3
 Abrevieri

AUSS – Andrews University Seminay Studies

BASOR – Bulletin of the American Schools of Oriental Research

BS – Bibliotheca Sacra

CBQ – Catholic Biblical Quarterly

CTR – Criswell Theological Review

DT – Dialog Teologic

FR – Forgotten Religions

IJHSS – International Journal of Humanities and Social Science

IJLASS – International Journal of Liberal Arts and Social Science

JAL – Journal of African Law

JATS – Journal of the Adventist Theological Society

JBL – Journal of Biblical Literature

JBQ – Jewish Bible Quaterly

JCCP – Journal of Consulting and Clinical Psychology

JETS – Journal of the Evangelical Theological Society

JHS – Journal of Hebrew Scriptures

JHSS – Journal Of Humanities And Social Science

JSJ – Journal for the Study of Judaism

JSMH – Journal Spirituality in Mental Health

JSOT – Journal for the Study of the Old Testament

JSS – Journal of Social Sciences

LQR – Law Quarterly Review

MA – Mitropolia Ardealului

MELG – Middle East Law and Governance

4
MO – Mitropolia Olteniei

O – Ortodoxia

PSCF – Perspectives on Science and Christian Faith

RREM – Revista Românească pentru Educație Multidimensională

RT – Revista Teologică

SA – Studia Antiqua

SH - Scripta Hierosolymitana

ST – Studii Teologice

SUBBTO – Studia Universitatis Babeș Bolyai Theologia Ortodoxa

TB – Tyndale Bulletin

TV – Teologie și Viață

VT – Vetus Testamentum

ZNW – Zeitschrift für die Neutestamentliche Wissenschaft

5
 REZUMAT

Teza de doctorat se numește Femeia în tradiția și cultura biblică. În cercetarea

științifică a lucrării, ne-am preocupat de aspectele esențiale ce țin de viața familială
(căsătorie, maternitate, educația copiilor, îndeletniciri casnice), stările civilă și socială (divorț,
meserii, ocupații controversate) ale femeii din perioada veche a Antichității, cetățeană a unui
popor ce s-a remarcat datorită credinței monoteiste și influenței morale avute asupra
popoarelor vecine.
Ne-am propus ca, demersul științific al cercetării, să aibă drept fundament scrierile
Vechiului Testament și suplimentul impresionant de informații conținut în Arheologia Biblică
pentru a putea facilita abordarea aspectelor familiale, culturale, sociale, economice și politice
din vechiul Israel, inclusiv al întregului Orient, spațiul geografic unde s-a desfășurat întreaga
istorie a poporului ales de Yahwe. De asemenea, Arheologia Biblică ne va ajuta să înțelegem
mult mai bine condițiile de viață, tradiția, cultura, structurile sociale și economice ale vremii.

Contribuția personală, originalitatea, obiectivele propuse și structura lucrării

Indiferent de domeniu, cercetarea științifică presupune aprofundarea atentă a unui

subiect cu ajutorul surselor aflate în legătură directă cu tema aleasă. În ceea ce privește
contribuția personală, aceasta rezidă în prezentarea unei imagini clare, complete atât din
punct de vedere familial, cât și social, a realității biblice cotidiene în care femeia își desfășura
existența. De asemenea, adăugăm și evidențierea originii și valorii familiei fundamentate pe
datele revelaționale conținute în cărțile Sfintei Scripturi.
În spațiul teologic, cercetarea biblică funcționează după regula menționată mai sus și
se adaptează după planul stabilit de autor. Desigur, aria teologică biblică a epuizat
considerabil temele sale, ceea ce înseamnă că nu putem susține ideea unei noutăți absolute în
domeniu, originalitatea tezei constând doar în modalitatea unică de reevaluare a subiectului.
Ne-am propus ca structura unitară a lucrării să îl ajute pe cititor să înțeleagă aspectele
puse în discuție, ceea ce confirmă originalitatea tezei de doctorat. Prin urmare, demersul
științific se va concentra asupra femeii din tradiția și cultura biblică, reliefând viziunea
noastră sub forma unei înlănțuiri logice a tuturor aspectelor propuse spre cercetare. Conform
celor precizate mai sus, vom considera necesar ca începutul lucrării să ofere un răspuns la
problema egalității dintre bărbat și femeie, bazat pe argumentele biblice și patristice.
Cercetarea științifică își va urma cursul pe aceeași direcție, cea a legăturii dintre bărbat și

6
femeie, concretizată în actul matrimonial (căsătorie, recăsătorie). Întrucât vom evidenția
scopul, rolul și importanța căsătoriei în mentalitatea poporului israelit, vom reliefa și
modalitatea prin care soții dizolvau căsătoria (divorț). Apoi, vom reliefa maternitatea și
educația copiilor. Dacă nașterea copiilor însemna firescul relației dintre soți în cadrul
căsătoriei israelite, educația presupunea îndeplinirea unui set de responsabilități din partea
părinților, prezentă atât în sânul familiei, cât și în spațiul instituționalizat. De asemenea, vom
evidenția și îndeletnicirile femeii din timpurile biblice. Diversitatea ocupațiilor din cadrul
gospodăriei și volumul de muncă depus zilnic, vor sublinia și mai mult că femeia israelită, un
suflet înzestrat doar cu alese calități nobile, s-a dedicat întru totul familiei, implicit societății.
Ideea ocupațiilor femeii din vremurile biblice continuă și vom face referire la cele mai puțin
respectate de societate. În speță, vom face referire la două dintre ocupațiile populare ale
vremii, una interzisă (vrăjitoria), alta tolerată (prostituția), reprezentând mijloacele prin care
exponentele de gen feminin se puteau întreține, în lipsa unei familii, a unui soț. Întregul
demers științific va fi finalizat de rolul, implicarea și importanța figurilor feminine
emblematice, din istoria poporului israelit, din timpurile biblice.
Pentru a înțelege complexitatea imaginii femeii în tradiția și cultura biblică, se
impune, după cum am precizat deja, o reevaluare a acesteia din perspectivă biblică, reliefând
puterea asumării unei triple responsabilități, din partea acesteia, față de Dumnezeu, față de
comunitate și față de sine, toate acestea însumând, totodată, și prima treaptă a propriei
evoluții spirituale.
Actualiatea și noutatea științifică a cercetării constă, în primul rând, în faptul că tema
femeii din vremurile biblice a fost prea puțin explorată în literatura de specialitate
românească, chiar și în cea străină, anumite aspecte din viața acesteia fiind ori omise, ori
dezbătute parțial. În al doilea rând, noutatea temei presupune și o prezentare a imaginii
integrale a femeii, în planurile familial și social, gradul de implicare a acesteia, rolul și
importanța ei pentru întreaga comunitate.
Demersul cercetării științifice își propune două obiective. Primul obiectiv se referă la
prezentarea unei viziuni clare și veridice despre femeia din timpurile bilice, prin reliefarea
aspectelor de ordin familial și social în tradiția și cultura biblică (căsătorie, recăsătorie, divorț,
maternitate, educația copiilor, îndeletniciri casnice). Cel de-al doilea obiectiv urmărește
prezentarea modului în care poporul evreu biblic a influențat și s-a lăsat influențat de
popoarele cu care a intrat în contact, la care adăugăm respectarea egalității femeii cu bărbatul
în spațiul familial și cadrul social, conform textului sacru (Facerea 1, 26). Totuși, la nivel
7
social, femeia evreică s-a bucurat de recunoașterea demnității puțin mai târziu, în urma
schimbării treptate a mentalității poporului ales de Yahwe.
Structurată în opt capitole, lucrarea de doctorat analizează punctele cheie care
definesc femeia în viziunea biblică, prin evidențierea rolului acesteia în societate și familie,
toate acestea conferind coerența capitolelor, spre formarea unui tot unitar.
Capitolul I – Crearea femeii după referatul biblic - va prezenta referatul biblic despre
crearea omului, în mod special crearea femeii, prin evidențierea egalității acesteia cu bărbatul
în actul creator dumnezeiesc, modul în care consecințele păcatului strămoșesc s-au răfrânt
asupra femeii evreice, plusând pe înțelesurile ebraismelor ezer și kenegdo.
Capitolul al II-lea – Dreptul matrimonial și căsătoria legală la vechii evrei - acest
capitol se va axa pe căsătoria din timpurile biblice, recăsătorie (motivații, circumstanțe,
proceduri) și starea socială a celor defavorizați, protejați de legea mozaică (văduve, sclavi,
orfani, străini).
Capitolul al III-lea – Keritut sau cartea de despărțire – formă a divorțului sau
disoluție maritală - va accentua etica biblică a divorțului, invocarea motivelor de divorț și
pronunțarea legală a divorțului.
Capitolul al IV-lea – Maternitatea – vocație și binecuvântare - va puncta esențialul
maternității în cultura și tradiția poporului ales, ca împlinire a poruncii lui Dumnezeu,
nașterea și creșterea copiilor, daruri de la Dumnezeu, în antiteză cu sterilitatea femeilor
(cauze, mentalități).
Capitolul al V-lea – Implicarea părinților în actul paideic - va face referire la
conceptul de educație în textul sacru, modalități și metode ale învățării.
Capitolul al VI-lea – Rolul femeii în familia timpului - se va axa asupra îndeletnicirilor
casnice și contribuției femeii la economia familiei.
Capitolul al VII-lea – Ocupațiile controversate ale femeilor în societatea iudaică
biblică - va prezenta două ocupații condamnate de societate. Prima se referă la vrăjitorie –
practică ritualică de invocare a puterilor demonice, forme ale vrăjitoriei în scrierile Vechiului
Testament, inclusiv rolului magiei în viața vechilor evrei. Cea de a doua ocupație, va avea în
vedere prostituția în perioada Antichității – formă pronunțată a decadenței morale,
combaterea imoralității prin Legea mozaică a formelor prostituției (sacră și seculară)
menționate în textul sacru.
Capitolul al VIII-lea – Amprenta femeilor remarcabile în istoria vechilor evrei - va
accentua diverse tipologii ale femeii, rolul și locul acestora în istoria biblică, prin împărțirea
8
acestora în următoarele categorii: soțiile patriarhilor (Sarah, Rebeca, Rahila și Lia),
proorocițe (Miriam, Ana, Deborah, Hulda, Izabela), femeile credincioase poporului evreu
(Rut, Ester, Abigail, Iudith), femeile evreice din care s-au născut alte popoare (fiicele lui Lot,
Agar), femei amintite în genealogia Mântuitorului (Rahab, Tamar, Batșeba), femeile
ravisante fizic și moral (Susana, Sulamita, Regina din Saba).

Stadiul de cercetare al temei

Tema propusă spre cercetare a fost tratată parțial de către numeroși cercetători, bibliști
sau exegeți. De aceea, scopul lucrării presupune o examinare particulară și atentă a imaginii
femeii, în cadrul familial și mediul social, aflată sub greutatea tradiției și culturii unui popor
biblic, ales de Dumnezeu din mulțimea popoarelor mundane.
În demersul științific, am constatat faptul că sursele străine folosite în cercetare, aflate
în legătură cu femeia din tradiția și cultura biblică, au aprofundat într-o măsură acceptabilă
acest subiect, excepție fiind sursele iudaice, unice, datorită unei abordări complete,
enciclopedice a temei. În spațiul românesc, tema cunoaște un nivel minim de abordare,
lucrările autorilor de specialitate atingând secvențial doar unele dintre aspectele familiale,
sociale, economice, religioase ce vizează femeia din vremurile biblice.
După cum am precizat deja, subiectul tezei de doctorat a fost cercetat în ultimele trei
decenii de către mulți specialiști străini în domeniu. Printre aceștia se numără: Hans Küng 1,
Albert Cohen2, Alexandru Șafran3, Josy Eisenberg4, J. B. Angus5, Bebe Pauline6. Desigur,
considerăm valoroase și contribuțiile comentatorilor bibliști: John Phillips7, Nee Watchman8,
H. L. Heijkoop9, Henry H. Halley10, William McDonald 11, Fray Luis de Léon12. Consemnăm,
de asemenea, și aportul enciclopediilor și dicționarelor de specialitate13.

1
Hans Küng, Iudaismul, traducerea de Edmond Nawrotzky Török, Editura Hasefer, București, 2005.
2
Albert Cohen, Talmudul, traducerea de C. Litman, Editura Hasefer, București, 2000.
3
Alexandru Șafran, Etica evreiască și modernitatea, traducerea de Țicu Goldstein, Editura Hasefer, București,
2002; Israel și rădăcinile sale. Teme fundamentale ale spiritualității evreiești, traducerea de Țicu Goldenstein,
Editura Hasefer, București, 2002; Înțelepciunea Cabalei, traducerea de Țicu Goldstein, Editura Hasefer,
București, 1997.
4
Josy Eisenberg, O istorie a evreilor, traducerea de Jean Roșu, Editura Humanitas, București, 2006.
5
J. B. Angus, Evoluția gândirii evreiești din timpurile biblice până la începutul epocii moderne, traducerea de
Alexandru și Magdalena Boiagiu, Editura Hasefer, București, 1998.
6
Rabin Pauline Bebe, Femeile și iudaismul, traducerea de Janina Ianoși, Editura Hasefer, București, 2002.
7
John Phillips, Comentariu asupra Genezei, traducerea de Emilia Sărac, Editura Stephanus, București, 1992.
8
Nee Watchman, Cântarea Cântărilor, traducerea de Grațiela Voiculescu, Editura Casa Literaturii Creștine,
Brașov, 1997.
9
H. L. Heijkoop, The Book of Ruth, Gute Botschaft Verlag, Germany, 1992.
10
Henry H. Halley, Manualul biblic – un comentariu biblic abreviat, traducerea de Doru Motz, Editura Door of
Hope, Oradea, 1995.
9
 Fără îndoială, arheologii și criticii bibliști ai deceniilor trecute au discutat atât despre
instituția familiei în perioada arhaică a istoriei lui Israel, cât și despre religia lor. În cazul de
față, amintim pe Roland de Vaux14, Karel van der Toorn15, Marten Stol16, Judith Hauptman17,
Ralph Gower18, David Instone Brewer19.
La nivel național, această temă nu a fost neglijată de teologii domeniului biblic.
Mărturie stau cărțile de Arheologie Biblică ale autorilor Prof. dr. Vasile Tarnavski20, Pr. prof.
dr. Dumitru Abrudan și Diac. prof. dr. Emilian Cornițescu21, Pr. prof. dr. Petre Semen22, Pr.

11
William McDonald, Comentariu biblic al credinciosului, traducerea de Doru Motz, Editura Lampadarul de
Aur, Oradea, 2002.
12
Fray Luis de Léon, Comentariu la Cântarea Cântărilor, traducerea de Aurica Brădeanu și Ligia Brădeanu,
Editura Testimonium, Iași, 2013.
13
The Wisdom of the Zohar. An Antology of Texts, vol. II, Isaiah Tishby (coord.), english translation by David
Goldstein, The Litman Library of Jewish Civilization, Portland (Oregon), 1961; The Wisdom of the Zohar. An
Antology of Texts, vol. III, Fischel Lachower and Isaiah Tishby (coord.), english translation by David Goldstein,
The Litman Library of Jewish Civilization, Portland (Oregon), 1989; Encyclopedia Talmudica, vol. 1, Publ.Ltd.
Jerusalem, Israel, 1969; Encyclopedia Talmudica, vol. II, Publ. Ltd. Jerusalem, Israel, 1974; Encyclopedia
Talmudica, vol. III, Publ. Ltd. Jerusalem, Israel, 1978; Hebräsches and Chaldäisches Handwärterbuch über das
Alte Testament, Wilhem Gesenius (coord.), Leipzig, 1825Encyclopaedia Judaica, second edition, vol. 8, edited
by Fred Skolnik, Jerusalem, Thomson Gale and Keter Publishing House, 2003; A Hebrew and English Lexicon
of the Old Testament, Francis Brown, S.R. Driver, C.A. Briggs, Oxford, 1968; Holman Old Testament
Commentary: 1,2 Samuel, Stephen J. Robert Andrews, D. Bergen, Broadman & Holman Publishers, Nashville,
Tennesse, 2009; Interpreter’s Dictionary of the Bible 2, 4, Nashville, 1962; Ennery Marchand, Dictionaire de la
Bible hébraïque, Les Édition Colbo, Paris, 1996; Mercer Dictionary of the Bible, Watson E. Millis, Roger
Aubrey Bullard (coord.), Georgia, Mercer University Press, 1990; The Brown-Driver-Briggs Hebrew and
English Lexicon, F. Brown (coord.), Henderixon, 2007; Theological Dictionary of the Old Testament, G. J.
Botterweck, H. Ringgren, vol.1, Verlang W. Kolhammer GMBH Stuttgart, W. Germany, 1974; The Anchor
Bible Dictionary, vol. 6, New York: Doubleday, 1992; Dicționar biblic, Constantin Moisa (coord.), vol. 2 (I-O),
Editura Stephanus, București, 1995; Dicționar biblic, J. D. Douglas (coord.), Editura Cartea Creștină, Oradea,
2008; Dicționar de civilizație iudaică, Jean-Christophe Attias, Esther Benbassa (coord.), traducerea de Șerban
Velescu, Editura Univers Enciclopedic, Larousse, 1997; Dicționar enciclopedic de iudaism, Viviane Prager, C.
Litman, Țicu Goldstein (coord.), Editura Hasefer, București, 2000; Dictionary of Biblical Imagery, Leland
Ryken, James C. Wilhoit and Tremper Longman (ed.), Downers Grove: InterVansity, 1998; Dictionnaire
Encyclopédique de la Bible, Brepols, 1987; Enciclopedia iudaismului, Geoffrey Wigoder (coord.), traducerea de
Radu Lupan și George Weiner, Editura Hasefer, București, 2006.
14
Roland de Vaux, Les Institutions de l’Ancien Testament, Paris, 1989.
15
Karel van der Toorn, Torn Between Vice and Virtue: Stereotypes of the Widow in Israel and Mesopotamia, în
Female Stereotypes in Religious Traditions, RiaKloppenborg and Wouter J. Hanegraf, Leiden: Brill, 1995;
Family Religion in Babylonia, Syria and Israel, Leiden: Brill, 1996; From Her Cradle to Her Grave: The Role
of Religion in the Life of the Israelite and the Babylonian Woman, Sheffield: JSOT Press, 1994.
16
Marten Stol, Women in the Ancient Near East, Walter de Gruyter Inc., Boston/Berlin, 2016.
17
Judith Hauptman, Images of women in the Talmud, in Religion and Sexism: Images of woman in the Jewish
and Christian Tradition, Simon and Schuster, New York, 1974; Women and Prayer: An Attempt to Dispel Some
Fallacies, Judaism, 1993.
18
Ralph Gower, The New Manners and Customs of the Bible Times, Moody Press, Chicago, 1987.
19
David Instone Brewer, Divorce and Remarriage in the Bible, Grand Rapids, Eerdmans, 2002.
20
Prof. dr. Vasile Tarnavski, Arheologie biblică, Cernăuți, 1930.
21
Pr. prof. dr. Dumitru Abrudan și Diac. prof. dr. Emilian Cornnițescu, Arheologie biblică, Editura Institutului
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994.
22
Pr. prof. dr. Petre Semen, Arheologia biblică în actualitate, Editura Trinitas, Iași, 2008.
10
prof. dr. Ioan Chirilă 23. Aceștia propun și câteva studii de sinteză despre antropologia și
teologia biblică a Vechiului Testament, căsătoria, educația copiilor la vechii israeliți 24.

Metodologia cercetării științifice

La bază, demersul științific are rolul de a găsi soluția problemei abordate doar cu
ajutorul unei metodologii de cercetare, compusă din metode ce facilitează îndeplinirea
obiectivelor propuse. Legătura dintre metodele de cercetare și obiectivele lucrării este foarte
strânsă, diversitatea și variația acestora fiind benefice pentru demersul științific.
Abordarea subiectului a implicat cercetarea bibliografiei, a studiilor fundamentale, a
literaturii cu caracter general, a studiilor și articolelor de sinteză. Printre metodele folosite se
numără: studiul pe text (în cazul textelor ebraice), studiul comparativ cu celelalte popoare
antice, analiza termenilor-cheie. În ceea ce privește metodele științifice de cercetare, specifice
teologiei biblice, am utilizat metoda exegetică (comentarea textelor biblice), în cazul analizei
diferitelor aspecte din viața femeii a vremurilor biblice. Lucrarea de față are caracter
interdisciplinar, scrierile Vechiului Testament fuzionând cu Arheologia Biblică, demersul
științific fiind unul pozitivist, fără abordări interpretiviste și critice.
Pe parcursul întregii lucrări, cercetarea s-a bazat și pe alte metode de cercetare
științifică:
1. metoda inductivă sau experimentală – a fost susținută și rafinată de marii gânditori
empiriști John Lock (secolul al XVII-lea), David Hume (secolul al XVIII-lea) și John Stuart
Mill (secolul al XIX-lea)25. Metoda inductivă cuprinde inducția completă (totalizantă) și
inducția incompletă (amplificatoare). Vom folosi doar metoda inductivă completă, întrucât
corespunde ariei noastre de cercetare și constă în a formula generalizarea, după ce se va face
enumerarea tuturor cazurilor de același fel care au fost constatate (se va pleca de la particular
înspre general).

23
Ioan Chirilă, Concepția Qumranită despre familie, în SUBBTO, vol. 56 (2011), nr. 2, pp.5-13.
24
Pr. Petre Semen, Educația – preocupare constantă a autorilor biblici, în volumul Educația și valori, Editura
Spiru Haret, Iași, 1997, pp. 28-43; Semnificația fecioriei și a maternității în gândirea iudaică și creștină –
preacinstirea Sfintei Fecioare Maria, în Analele Științifice ale Universității Al. I. Cuza, tom 4, 1997-1998,
pp.149-160; Familia și importanța ei în perioada Vechiului Testament, în TV, LXX(1994), nr. 5-7, pp. 7-24; Pr.
lect. Dumitru Abrudan, Aspecte ale antropologiei Vechiului Testament, în ST, XXX (1978), nr. 3-4, pp. 264-
270; Diac. asist. Mircea Chialda, Îndatoriri moral-sociale după Decalog, în ST, VIII (1956), nr. 9-10, pp. 603-
621 și Învățături moral-religioase în cartea Proverbele lui Solomon, în ST, VII (1955), nr. 1-2, pp.3-25; Pr. dr.
Nicolae Neaga, Personalități feminine în epoca Vechiului Testament, în MA, IV (1959), nr. 9-10, pp. 658-691;
Integritatea creației pe baza referatului biblic, în MA, XXX (1958), nr. 4, pp. 10-19.
25
Prof. univ. dr. Mihaela St. Rădulescu, Metodologia cercetării științifice, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2011, p. 39.
11
 2. medoda deductivă sau ipotetico-deductivă – pornește de la teorii, principii, legi,
ipoteze, cu ajutorul unor reguli, construiește enunțuri noi pe care, după aceea, le confruntă,
pentru verificare, cu faptele (se va pleca de la general înspre particular).
3. metoda comparativă – una dintre metodele cel mai des utilizate, constă în căutarea
explicației faptelor, prin compararea lor cu altele de același fel sau contrastante.
4. metoda istorică – propune posibilitatea cunoașterii unor aspecte ale realității și
urmărește dezvăluirea variațiilor cronologice ale istoriei.
Prin urmare, la nivelul lucrării, vom folosi cercetarea calitativă, remarcată prin
generalizarea informațiilor consistente a contextului general, permițând conturarea aspectelor
principale ale temei de cercetare.
Cercetarea calitativă și metodele de cercetare utilizate în demersul științific al lucrării
vor fi explicate detaliat în cele ce urmează.
În primul capitol, vom utiliza cercetarea calitativă, analiza expresiei ezer kenegdo se
va realiza cu ajutorul metodelor exegetice și comparative, inclusiv în subcapitolele ce vizează
textul sacru despre egalitatea femeii cu bărbatul în actul creației (Facerea 1, 26), precum și
asupra femeii evreice aflată sub incidența păcatului strămoșesc (Facerea 3, 12).
La nivelul celui de-al doilea capitol, se va remarca îmbinarea dintre metoda deductivă
și cea istorică, în cercetarea dreptului matrimonial, implicit asupra căsătoriei legale,
recăsătoriei la evrei, prin exemplificarea cazurilor concrete, inclusiv asupra Legii mozaice ce
acorda protecție claselor defavorizate din perioada biblică (văduve, sclavi, orfani, străini).
În cadrul capitolului al treilea, se va realiza cercetarea calitativă tot cu ajutorul
metodei deductive și metodei istorice, pentru a evidenția etica biblică a divorțului, invocarea
motivelor de divorț, procedura acestuia. Perspectiva biblică iudaică, prin Legea mozaică, ne
permite să prezentăm problema divorțului pornind de la un caz general (Deuteronom 24), ce
poate servi referință pentru cazurile particulare.
Capitolul al patrulea va propune utilizarea metodei inductive, întrucât cazurile
particulare ale femeilor care se luptau cu sterilitatea, procedura nașterii și creșterea copiilor,
nu ar putea constiti cazuri general valabile pentru întreaga civilizație israelită.
În componența capitolului al cincilea, vom folosi metoda comparativă pentru a
diferenția rolul distinctiv al fiecărui părinte în implicarea actului paideic, precum și în
prezentarea metodelor biblice, în comparație cu metodele moderne ale educației.
În capitolul al șaselea, vom utiliza metodele deductivă și istorică în prezentarea
rolului femeii în cadrul familial (îndeletniciri casnice, contribuția la economia familiei). Prin
12
deducție logică, cele mai multe dintre ocupațiile femeilor israelite din vremurile biblice erau
comune pentru toate femeile, indiferent de statut social.
Capitolul al șaptelea al lucrării va propune metoda comparativă în prezentarea
ocupațiilor controversate ale vremii (prostituția, vrăjitoria). În mod deosebit, metoda
comparativă va fi folosită pentru a distinge semantica termenilor ebraici utilizați de textul
sacru pentru desemnarea ocupațiilor mai sus menționate.
În capitolul al optulea, vom folosi metoda inductivă pentru a prezenta femeile
remarcabile din perioada biblică. Dată fiind poziția socială a femeii în societatea israelită,
considerăm că acele femei au fost doar excepțiile de la regulă, semne ale intervenției divine,
înțelese de societate.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, am folosit surse bibliografice constituite din
cărți și studii de specialitate, dicționare, enciclopedii, comentarii.

13
 CONCLUZII

Istoria poporului israelit, din timpurile biblice, poate fi descrisă drept o putere
magnetică ce intensifică apetența pasionaților spre cercetare, o forță fascinantă, învăluită în
mister, a unei tradiții și culturi care, deși asemănătoare din multe puncte de vedere cu cele ale
popoarelor vecine, în aparență, totuși, a fost atât de diferită, în esență, ca urmare a credinței
acestuia într-un Dumnezeu revelat.
În ceea ce privește opinia personală, conchidem cu ideea că textul scripturistic despre
crearea omului (Facerea 1, 27) a fost sugestiv, în privința faptului că și femeia (haișah),
fusese creată după chipul lui Dumnezeu (bețelem elohim), implicit, egală cu bărbatul (haiș).
Sintagma bețelem elohim a purtat forma unei convingeri teologice fundamentale. De
asemenea, am argumentat atât biblic (Facerea 1, 26-27, 29; 2, 7-8; 18, 21-24), cât și patristic
(Sfântul Ambrozie al Milanului, Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Clement Alexandrinul,
Sfântul Efrem Sirul, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan
Damaschin, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Vasile cel Mare,
Fericitul Augustin, Origen) egalitatea femeii cu bărbatul, prezentată de către autorul sacru
într-un mod unic, succinct, profund, în planul și actul creării omului (Textul Masoretic a
folosit patru verbe cu înțelesul a face: bara (‫)ב ָּ ָָּ֣רא‬, asah (‫) ָּעשָּה‬, yațar (‫ )יָּצַר‬și banah (‫)) ָּבנָּה‬.
Implicarea Evei, în săvârșirea păcatului strămoșesc, a declanșat aserțiuni negative la
adresa tuturor urmașelor acesteia. În egală măsură, au existat critici și pentru bărbați, prin
rolul lui Adam, păcatul neascultării atrăgând, după sine, o serie de consecințe dure. Având ca
punct de reper actul creației, apărăm demnitatea femeii creată după chipul lui Dumnezeu și
chemată să ajungă la asemănarea cu El.
Căderea în păcat a provoacat dezordine în creație, chipul lui Dumnezeu din om s-a
întunecat și raportul bărbat-femeie a cunoscut un nou statut. Precizăm faptul că, fundamentul
biblic al egalității dintre protopărinții noștri, ar fi trebuit să rămână, la fel de ferm, în
conștiința tuturor generațiilor care au urmat cursul firesc al istoriei. Drept dovadă, a fost
însăși atitudinea primilor oameni care nu au ținut cont de ordinea creării lor și nu au
manifestat superioritate unul față de altul. Mai mult decât atât, ni se pare că femeia a fost cea
privilegiată de Creator (spre exemplu, a fost binecuvântată și numită stăpână a lumii, deși
fizic încă nu exista; a fost creată în grădina Edenului, spre deosebire de Adam, care s-a
bucurat de actul creator în afara Raiului).

14
 Armonia cuplului biblic a avut limită temporală, ca urmare a neascultării poruncii lui
Dumnezeu, pusă sub semnul superbiei, după ce Satana s-a deghizat în șarpe și a ispitit pe
femeie, care a înțeles porunca într-o formă ușor diferită, față de varianta promulgată de
Dumnezeu lui Adam. Firea curioasă a Evei a atras și pe Adam spre păcat, prin acceptarea
tabu-ului alimentar. În consecință, protopărinții nu și-au asumat vina, ceea ce a condus, în
mod inevitabil, la expulzarea din grădina Raiului. Remarcăm faptul că, prezența consecințelor
căderii în păcat, fac anamneza omului creat bun (fără a fi consolidat în bine), care a alterat
chipul lui Dumnezeu din el (mintea s-a întunecat, voința a slăbit și inima s-a împietrit). Deși
cartea Facerea poate însemna documentul relevant și, în același timp, dovada faptului că nu
doar femeia a participat la comiterea păcatului neascultării, ci și Adam, făcându-se vinovați
în egală măsură, istoria omenirii a vizualizat doar partea de vină a femeii și a condamnat-o
iremediabil. Păcatul strămoșesc a atras, după sine, o serie de consecințe grave, raportul
bărbat-femeie cunoscând o formă care i-a determinat să conlucreze, în procesul de mântuire.
Cât despre aserțiunile negative la adresa urmașelor Evei, acestea s-au transmis generație după
generație, femeile reușind, cu greu, să îndure existența unui regim social diferențiat pe genuri.
Din cercetarea științifică rezultă faptul că ne-am focalizat atenția asupra femeii din
Antichitate, segmentul din istoria poporului ales despre care textul sacru furnizează suficiente
informații, cu referire la aspectele importante din viața acesteia. A fost imperios necesar ca,
înainte de a prezenta viața familială și socială a femeii, să ne axăm asupra creării omului de
către Dumnezeu pentru a înțelege unele diferențe, între ceea ce a prescris textul sacru și ceea
ce a ales societatea să respecte, pentru a putea prezenta realitatea relației dintre bărbat și
femeie, în vremurile biblice. Prin urmare, societatea vechilor evrei s-a ghidat după legislația
mozaică, a respectat-o și a aplicat-o, atunci când a fost cazul.
Deși ni se pare, la prima vedere, că femeia ar fi fost victima unor legi care nu i-ar fi
permis acesteia o manifestare la fel de vizibilă ca a bărbatului, în domeniul public, spre
exemplu, în realitate, femeia a preferat a se dedica responsabilităților familiale și
gospodărești. Așadar, apreciem modalitatea la care israeliții s-au gândit pentru a echilibra
responsabilitățile bărbatului și femeii, astfel încât nici o parte să nu fie oprimată. Am tratat cu
maximum interes primul pas al formării și integrării bărbatului și femeii în societate, sub
forma alianței matrimoniale. Din cele prezentate în corpusul tezei, punctăm faptul că actul
marital, dintre soț și soție, trebuia să îndeplinească numeroase condiții, menite să-i protejeze
de eventuale situații nefericite (divorț, văduvie). Prevăzători din fire, vechii evrei au uzitat
Ketubah, un fel de act prenupțial, care nu conținea doar condițiile soților cu care pășeau în
15
căsătorie, ci și alte responsabilități sau detalii despre situația financiară. Cât despre
recăsătorie, aceasta s-a realizat în registrul condiționării și personalizării, în funcție de caz
(levirat, concubinaj). Pentru că vechii evrei își cunoșteau foarte bine mersul societății,
necazurile, problemele celor defavorizați, ca victime directe sau colaterale într-un context
nefavorabil al vieții (văduvie, sărăcie), și cei suferinzi (orfan, văduvă, sărac, străin),
depindeau de ajutorul celorlalți, au respectat legea mozaică, ce a prescris o serie de datorii
morale și practicarea iubirii față de aproapele. Ceea ce este de apreciat și de admirat,
deopotrivă, la poporul ales, a fost unitatea dintre membrii societății, umanitatea codului de
Legi și puterea emanată din determinarea cu care au fost practicate.
În ceea ce privește statutul femeii evreice, în tradiția biblică, cunoaștem faptul că
apartenența etnică se realiza doar pe linie paternă (Sarah, Rebeca și Rahila fac referire la tată,
și nu la mamă, atunci când se prezintă). Desigur, existența unor figuri feminine remarcabile,
în cadrul socio-familial, a determinat transformări firești la nivelul gândirii iudaice, însă nu
au reușit să o schimbe. Un argument în plus a ideii că femeia evreică, a timpurilor biblice, a
reușit să distrugă, într-o măsură discutabilă, bariera falocratică impusă de societate. În ciuda
tradiției indestructibile, în aparență, transmisă din generație în generație, am observat o
transformare vizibilă a rolului femeii pe parscursul istoriei, consemnată în scrierile Vechiului
Testament. Dacă în perioada patriarhală facem cunoștință cu o prezență feminină supusă, a
cărei existență se desfășura doar în căminul său, în societatea citadină, femeia devine
încrezătoare în propriile forțe, datorită bărbatului care îi recunoaște meritele, calitățile și o
tratatează aproape ca pe un egal al său. În textele narative, femeile par să aibă roluri inedite,
judecătoare, proorocițe, femei războinice, regine cu un important rol politic, femei înțelepte
căutate de conducătorii poporului.
Prin urmare, vremurile biblice, au surprins-o pe femeia evreică într-o continuă
schimbare și adaptare atât la nivel familial, cât și la nivel social. S-a concluzionat destul de
rapid că, în istoria poporului evreu, femeia a fost subordonată propriului soț, căruia îi datora
supunere necondiționată, oarbă. Împotriva celor precizate mai sus, am demonstrat faptul că,
în societatea nomadă a poporului evreu, femeia nu și-a exprimat niciodată dorința de a-și
schimba poziția socială sau propriul destin. Aceasta și-a exprimat gratitudinea față de ceea ce
i se oferea în cadrul atmosferei familiale (confort fizic, stabilitate financiară, respect din
partea proprilor copii și a soțului).

16
 Totodată, am argumentat faptul că, în realitatea cotidiană a vremurilor biblice, femeia
era cetățeană a poporului evreu, supusă legilor mozaice, antrenată în respectarea și
practicarea lor.
În viața acesteia, căsătoria a reprezentat primul pas, în procesul de maturizare socială.
Am descris întreg itinerariul căsătoriei, modalitățile de încheiere a unei căsătorii sau
impedimentele acesteia. Mai departe, am descris ușurința cu care celula societății (familia) se
putea dezintegra, imagine în total dezacord cu cea a căsătoriei.
Disoluția maritală nu a însemnat deloc o modalitate agreată de soți în soluționarea
problemelor de familie. Chiar dacă unii specialiști din domeniul biblic susțin că bărbatul
putea divorța din cele mai vagi motive, în realitate, nu s-a făcut abuz. În definitiv,
infidelitatea soției, în cele mai multe dintre cazuri, era motivul principal în inițierea
divorțului.
Din punct de vedere juridic, am observat schimbări însemnate, începând cu perioada
talmudică, moment în care i s-a acordat, și femeii, același drept de care bărbatul s-a bucurat,
încă de la începutul civilizației. De asemenea, soția putea invoca unul dintre motivele
acceptate de Beth Din, pentru a i se aproba divorțul. Consemnăm faptul că, etica divorțului, în
vremurile biblice, a însemnat o adevărată problemă, gravitatea ei fiind dată, mai ales, de
consecințele ce decurgeau din această procedură. Efortul suportabilității presupunea multă
stăpânire de sine. Subliniem faptul că, totalitatea consecințelor, puteau fi atât de natură
juridică, cât și de natură emoțională. Astfel, soția infidelă pierdea custodia copiilor și zestrea
adusă în căsătorie, precum și onoarea în cadrul clanului, respectul familiei de origine și
întregii societăți. Întrucât riscurile erau foarte mari pentru a avea o relație extraconjugală,
considerăm că, cea mai mare parte dintre femeile căsătorite, se ferea de legături ce puteau
compromite statutul soțului și familiei.
Situația unei femei divorțate nu era deloc dezirabilă, deoarece recăsătoria unei femeii
stigmatizate de păcatul adulterului, nu se realize cu ușurință. Acesta era motivul pentru care,
femeile în cauză, acceptau și concubinajul, ca alternativă de compromis. Tot femeia, se putea
afla și în situația în care nu i se acorda divorțul. Numită agunah (femeie înlănțuită), în acest
caz, femeia era victima unor situații derivate din problemele vechi israelite. Evidențiem faptul
că tribunalul vremii a încercat din răsputeri să găsească soluții viabile pentru a suprima sau
rezolva aceste cazuri speciale, motiv pentru care au fost promulgate legi în favoarea femeii,
atunci când soțul refuza a-i reda libertatea.

17
 Expus pericolelor vremii, bărbatul nu lua în calcul situația delicată în care o punea pe
soție. Astfel, au fost scrise cărți de despărțire, înainte de plecarea în război sau călătorii
riscante. Moartea soțului, doar atestată de martori, constituia dovada prin care Beth Din putea
elibera femeile căsătorite, actul de divorț permițându-le recăsătoria, evitarea sărăciei și
neajunsurilor vieții. Așadar, aspectul negativ, din viața femeii evreice, era reprezentat de
experiența traumatizantă a divorțului. Cele mai multe dintre ele, nu aveau opțiuni în a-și
reface viața. Puteau să-și urmeze cursul vieții, doar ca parte din societatea decăzută moral,
prin oferirea unor servicii, în calitate de prostituate sau vrăjitoare. Deși pare greu de acceptat
și de trăit în zilele noastre, femeia evreică, din timpurile biblice, a crescut și a fost educată în
mentalitatea unui respect deosebit față de soț și de acceptare a limitei impuse de societatea
patriarhală. Scopul acesteia în viață a constat în dorința de a deveni soție și mamă model,
indiferent de nemulțumirile și aspirațiile lăuntrice.
De asemenea, am reliefat scopul suprem al căsătoriei, totodată și împlinirea poruncii
din textul sacru (Facerea 1, 28). Vechii israeliți erau atât de înverșunați în a respecta porunca
divină, încât aveau credința că doar Dumnezeu putea dărui familiei prunci. Văzuți ca
binecuvântare pentru familie, copiii erau extrem de doriți.
Scrierile Vechiului Testament descriu bucuria părinților la nașterea pruncilor și
tristețea lor, atunci când întârziau să apară. Am observat, totodată, și îndârjirea femeilor de a
găsi soluții salvatoare atunci când, în mod natural, nu puteau da naștere pruncilor. Indiferent
de natura soluțiilor (medicale, magice, legale), femeile erau deschise către orice alternativă
care le putea ajuta să dobândească un moștenitor. În ceea ce privește maternitatea, vocația
primordială a femeii, textul sacru a descris pe moașele care ajutau pe evreice să nască,
învățându-le ce trebuie să facă în timpul travaliului, îmbărbătându-le în momentele dificile.
După nașterea, pruncul necesita atenție deosebită în creșterea și dezoltarea
armonioasă, protejarea de boli și de alți factori ce îi puteau pune în pericol sănătatea. Femeile
israelite cunoșteau modalități prin care reușeau să-și păstreze copiii sănătoși. Acest aspect nu
a exonerat și cazurile de moarte infantilă, consecință a condițiilor precare de îngrijire,
specifice vremii. Acesta era motivul pentru care era sărbătorită cu fast prima aniversare a
copilului, moment în care i se stopa administrarea laptelui matern, considerat a fi și prilejul în
care se afla în afara oricărui pericol de moarte.
Datoriile părinților în creșterea copiilor erau diverse și acopereau paleta largă de
necesități (hrană, îmbrăcăminte, educație elementară, afecțiune). Așadar, punctăm ideea
conform căreia, poporul israelit a înțeles, practicat și promovat importanța nașterii copiilor și
18
rolul acestora în cadrul fiecărei familii. Mai mult decât atât, vechii evrei au știut că doar
copiii lor vor putea transmite mai departe, descendenților, zestrea spirituală, binecuvântările
primite de la Yahwe și unicitatea lor, ca popor între popoarele lumii.
Maternitatea a însemnat, pentru femeia evreică, vocația cu caracter dezirabil impus,
asezonat cu ambiție sisifică, transformată într-o armă în lupta pentru supremația afecțiunii și
respectului soțului. În egală măsură, atât tatăl, cât și mama, se bucurau de cinste din partea
propriilor copii. Educați în spiritul mozaic, copiii practicau cu naturalețe porunca a cincea din
Decalog. Poporul evreu și-a asumat, în mod constant, responsabilitatea de a-și educa
generațiile tinere, prin inițierea lor în tainele respectului profund față de părinți și înțelegerea
Textului Masoretic. Negreșit, prezența autoritară a fiecărei celule sociale a conștientizat și
practicat educația, prin transformarea întregului demers pedagogic într-un mijloc prin care
putea să transmită patrimoniul religios moștenit de la generațiile anterioare.
Pentru a susține ideea mai sus menționată, în cercetarea noastră, ne-am focalizat
atenția asupra educației la vechii evrei. De-a lungul istoriei, în vechiul Orient Apropiat, au
existat diverse sisteme cu ajutorul cărora popoarele (mesopotamian, egiptenean, evreu) și-au
inventat propriile metode de a scrie, a citi și a calcula matematic. În cazul poporului ales,
educația a cunoscut etape însemnate în procesul de dezvoltare și promovare în masă. Dacă la
început părinții se ocupau de educația fiilor și fiicelor, fiecare părinte știind foarte bine până
unde îi sunt limitate atribuțiile, mai târziu, au luat naștere instituțiile de învățământ pe lângă
sinagogă, numite Beth Midraș. Am punctat faptul că, doar bărbații, beneficiau de
învățământul instituționalizat, la început, fetele urmându-l mai târziu, niciodată activând într-
un domeniu dedicat bărbaților.
În vremurile biblice, fetele erau inițiate în treburile casnice și îndeletnicirile unei
meserii din care puteau suplimenta venitul familiei. Băieții erau considerați a fi continuatorii
familiei și li se acorda o pregătire pe măsură, învățarea (memorarea) Torei, alfabetizarea,
scrierea și articularea cuvintelor scrierilor Vechiului Testament. Pe parcursul demersului
științific, ne-am propus, ca printr-un lanț logic de idei, să putem demostra că scrierile
Vechiului Testament pot fi incluse, fără reținere, printre documentele care atestă existența în
stare embrionară a unor concepte din pedagogia modernă. Am reperat în conținutul textelor
sacre veterotestamentare o parte dintre metodele de învățământ moderne (expozitive și
interogative), metamorfozate într-un puternic catalizator în procesul instructiv-educativ al
copiilor (alfabetizarea, memorarea și repetiția). Cunoscute în pedagogia modernă sub numele
de principii didactice, a căror număr diferă în funcție de disciplina predată, frecvența lor
19
maximă s-a înregistrat în textele Psalmilor și Pildelor. Lucrul pe textul sacru a favorizat
descoperirea a cinci dintre principiile didactice al căror rol a fost necesar îndeplinirii
obiectivelor și sarcinilor propuse. Procesul de învățământ a funcționat pe baza respectării
activității instructiv-educative, încadrat în permisiuni și restricții care-i asigura eficiența.
Scopul educației a fost definit, pentru prima oară, în Atena antică, cu ajutorul termenului
kalokagathia (dezvoltarea armonioasă a personalității). Astăzi, cei preocupați și pregătiți să
predea elevilor sunt capabili să transmită teoretic și să aplice cu succes ceea ce i-a preocupat,
secole de-a rândul, pe primii dintre inițiatorii conceptului educație. Mai mult decât atât,
lumea post-modernistă a dezvoltat conceptul precizat mai sus și a deschis noi porți, spre o
înțelegere aprofundată a omului, ca ființă complexă bio-psiho-socială. Cei specializați în
aceste domenii, pot oferi informații prețioase celor care doresc să cunoască și să dezlege
tainele cunoașterii educației. Susținem ideea conform căreia, prezența pedagogiei în stare
inițială s-a datorat preocupării directe și scrierii unor tratate de pedagogie a unor personalități
din secolele V-IV î.H. Astfel, educația poate fi considerată un act uman prin excelență. Ca
ființă perfectibilă, și deci liberă, omul este obligat, prin dezvoltarea propriei sale umanități, să
fie educat și să se educe pe sine, și mai apoi, pe alții.
Cât despre îndeletnicirile femeii în vremurile biblice, așa cum am precizat mai sus, în
prezentarea educației băieților și fetelor, au existat și școli speciale pentru fete, unde au fost
inițiate în universul cunoașterii unei meserii. Această preocupare a fetelor a fost, la început,
practicată în cadrul familiei, mama fiind primul instructor în domeniu. În vremurile biblice,
femeile cunoșteau arta țesutului, dificilă și grea, dar apreciată de membrii familiei, care se
îmbrăcau cu hainele confecționate din pânza țesută de stăpâna casei. De asemenea, croiala și
brodatul veșmintelor, măcinarea făinii, păzirea turmelor, pregătirea hranei. În esență, femeia
israelită muncea foarte mult. Treburile casnice, asigurarea necesităților familiei, ajutorul
acordat soțului la treburile câmpului, creionau imaginea reală a timpurilor biblice, în care
femeia era ocupată, extenuată de efort, bucurându-se doar de repaosul șabatic. Într-un scurt
exercițiu de imaginație, am putea vedea pe femeile israelite extrem de harnice, cum își
dedicau cu mare responsabilitate și determinare orice fărâmă de energie înmagazinată în
profunzimea trupului pentru binele, înavuțirea și progresul pe scara ierarhică a familiei. Doar
așa am putea înțelege pe aghiograful Pildelor care a elogiat pe femeia plină de calități
spirituale, morale, bazate toate pe hărnicie. Așadar, femeia evreică era cu adevărat iubită și
respectată de cei din jur, care îi apreciau spiritul de sacrificiu, dedicația în slujba familiei și
curajul de a înfrunta necazurile vieții.
20
 Din cele menționate mai sus, reliefăm faptul că volumul de muncă al femeilor
israelite, din vremurile biblice, a fost cu mult mai mare decât cel al femeilor din zilele
noastre. Cu toate acestea, nu găsim nicăieri în scrierile Vechiului Testament vreo femeie care
să se lamenteze, cu privire la responsabilitățile din cadrul familiei. Dimpotrivă, femeia
israelită a transmis reale calități nobile ale inimii și minții atunci când își desfășura zilnic
activitățile din propria gospodărie. Prin urmare, nu putem conteni cu laude la adresa acestor
femei care au știut să-și înobileze atât natura umană, cât și natura spirituală, folosindu-se doar
de muncă, prima misiune pe care Adam a primit-o de la Dumnezeu, după ce l-a creat și l-a
așezat în Grădina Raiului.
Prin comparație cu îndeletnicirile cunoscute și apreciate, au existat și ocupații
controversate ale femeii, vrăjitoria și prostituția numărându-se printre ele. Specifice
popoarelor din vechiul Orient Apropiat, ambele îndeletniciri, o ajutau pe femeia vitregită de
soartă să se întrețină. Cu toate că legislația mozaică a specificat pedepse clare împotriva
imoralității (desfrâu, adulter, incest), au existat și cazuri în care legile au fost încălcate.
Influența popoarelor vecine, dar și perioada coabitării cu egiptenii, au transformat pe vechii
israeliți, în adevărați vrăjitori. Magia devenise un mod de viață, iar tipologia impresionantă a
formelor de vrăjitorie facilitau uzitarea lor, chiar în cele mai diverse probleme. Vechii
israeliți aveau abilitățile necesare de la crearea unei simple amulete, până la invocarea celor
morți (necromanția). Prin urmare, numărul mare de ebraisme folosit în scrierile Vechiului
Testament, denotă o preocupare constantă a poporului ales, din timpurile biblice, în a găsi
soluții simple și rapide, pentru rezolvarea aparentă a poblemelor, personale sau nu. Cât despre
prostituție, această ocupație era tolerată, nu încurajată, deoarece se înțelegea de la sine
situația financiară a unei femei lipsite de ajutor. Scrierile Vechiului Testament au prezentat
două tipuri de prostituție, sacră (kedașah) și seculară (zonah). În esență, ambele forme
însemnau realitatea vieții cotidiene a vremurilor biblice, indiferent de cultură, mentalitate,
progres social. În scurta analiză comparativă cu alte popoare din vechiul Orient Apropiat, și
nu numai, am constatat că, în cazul poporului israelit, prostituția se desfășura într-o formă
voalată, aspect ce se poate deduce din finețea și diplomația aghiografilor care și-au ales cu
maximă delicatețe cuvintele, atunci când au descris amănunte legate de această problemă.
Totodată, ne-am concentrat și asupra personalităților feminine marcante din timpurile
biblice. Aportul acestora în istoria poporului israelit a fost însemnat, fapt dedus din
mentalitatea evreiască, care specifică faptul că trebuie să ai o deosebită implicare într-un
moment crucial în istoria poporului pentru a te face demn în a rămâne viu în conștiința
21
poporului. Întrucât tipologiile femeilor remarcante au fost multe, am considerat necesară o
clasificare a lor.
Șirul personalităților complexe și diversificate menționate în scrierile Vechiului
Testament a fost suficient de convingător pentru a fi studiat. Exemplele tipologiilor feminine
a exprimat realitatea istorică a evoluției femeii în societate. Soțiile patriarhilor aveau în
comun frumusețea, spiritul casnic și de jertfă (Sarah, Rebeca, Lia și Rahela). Iudaismul nu s-a
temut să descrie și să promoveze femeile cu atitudine, puternice, autoritare și deștepte
(Miriam, Deborah, Hulda, Izabela). În același timp, societatea evreiască biblică a avut curajul
să adopte sau să evidențieze tipologia femeilor credincioase poporului evreu (Rut, Ester,
Abigail, Iudith) sau pe mamele din care s-au născut alte popoare (Agar, fiicele lui Lot). Cu
același interes, a fost amintită și tipologia femeilor învrednicite a se număra în genealogia
Mântuitorului (Batșeba, Tamar, Rahab). Nu au lipsit nici femeile (Sulamita, Susana și Regina
din Saba) considerate ideale, fizic și moral, în viziunea sexului opus. Demn de reținut, a fost
faptul că, narațiunile biblice, au descoperit un nou statut al femeii, complex și independent,
spre deosebire de textele legislative care nu și-au propus să evidențieze vreo diferență.
Am reliefat că acestea erau posesoarele a unor calități excepționale, șirul
personalităților feminine demonstrând, încă o dată, faptul că femeia s-a bucurat de respect și
apreciere din partea publicului masculin. Tratate ca și egalul lor, femeile aveau oportunitatea
de a se exprima în mod public, dacă discursul și scopul erau suficient de importante și
captivante pentru cei din jur.

22
 Bibliografie

I. Izvoare

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă,

București, 2008.
2. Biblia Hebraica Stuttgartensia, R. Kittel, Deutsche Bibelstiftung, 1967.
3. Aurelius Augustinus, Despre Geneză în sens literar, traducerea de Pr. prof. dr. Iulian
Popescu, Editura Minerva, București, 2008.
4. Basile de Césarée, Sur l’origine de l’homme, Sources Chrétiennes, Paris, 1970.
5. Origen, Omilii, comentarii și adnotări la Geneză, studiu introductiv, traducerea și
notele de Adrian Muraru, Editura Polirom, Iași, 2006.
6. Idem, Scrieri alese (partea a II-a). Exegeze la Vechiul Testament. Despre rugăciune.
Filocalia, traducerea de Pr. prof. T. Bodogae, Pr.prof. Nicolae Neaga, Zorica Lațcu,
colecția PSB, volumul 7, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, București, 1982.
7. Sfântul Ambrozie al Mediolamului, Scrieri (partea I). Tâlcuiri la Sfânta Scriptură,
traducerea de Pr. prof. Teodor Bodogae, Pr. prof. Nicolae Neaga și Prof. Maria Hetco,
colecția PSB, volumul 52, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, București, 2007.
8. Sfântul Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului, în Scrieri (partea I),
traducerea de Pr. prof. Dumitru Stăniloae, colecția PSB, volumul 15, Editura
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987.
9. Sfântul Augustin, Confesiuni, traducerea de Gh. I. Șerban, Editura Humanitas,
București, 1998.
10. Sfântul Efrem Sirianul, Scrieri II, traducerea de Pr. drd. Ioan Ioniță, Editura Proxima,
București, 2012.
11. Sfântul Grigorie de Nyssa, Scrieri (partea a II-a). Scrieri exegetice, dogmatico-
polemice și morale, traducerea de Pr. prof. dr. T. Bodogae, Editura Institutului Biblic
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, colecția PSB, volumul 30, București,
1998.
12. Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica, traducerea de Pr. prof. D. Fecioru, Editura
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001.

23
13. Sfântul Ioan Gură de Aur, Cele dintâi omilii la Facere, traducerea de Adrian
Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2004.
14. Idem, Despre desfacerea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. 9 cuvântări la cartea
Facerii, traducerea de Preot Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008.
15. Idem, Scrieri, partea a II-a, Omilii la Facere, volumul II, traducerea, introducerea,
indici și note de Pr. D. Fecioru, colecția PSB, volumul 22, Editura Institutului Biblic
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1989.
16. Sfântul Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice, volumul I, traducerea de
Ioan I. Ică, Editura Deisis, Sibiu, 1998.
17. Idem, Discursuri teologice și etice. Scrieri I, ediția a II-a, traducerea de Diac. Ioan I.
Ică Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2001.
18. Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la facerea omului. Omilii despre Rai, traducerea din
limba greacă de Ieromonah Lavrentie Carp, Editura Doxologia, Iaşi, 2010.
19. Idem, Scrieri (partea I). Omilii la Hexaemeron, Omilii la Psalmi, Omilii și Cuvântări,
traducerea de Pr. D. Fecioru, colecția PSB, volumul 17, Editura Institutului Biblic și
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986.

II. Dicționare, concordanțe, enciclopedii și comentarii

1. A Commentary on the Book of Genesis. From Adam to Noah, Gen. I-IV, Part. I, V.
Cassuto, (coord.), Jerusalem, 1961.
2. A Hebrew and English Lexicon of the Old Testament, Francis Brown, S. R. Driver, C.
A. Briggs, Oxford, 1968.
3. Dictionaire de la Bible Hébraïque, Ennery Marchand (coord.), Les Édition Colbo,
Paris, 1996.
4. Dictionary of Biblical Imagery, Leland Ryken, James C. Wilhoit and Tremper
Longman (ed.), Downers Grove: InterVansity, 1998.
5. Dictionnaire de la Bible ou Concordance raisonée des Saintes Écritures, Jean-Austin
Bost, Imprimérie de Marc Ducloux et Compagnie, 1849.
6. Dictionnaire de la Bible, F. Vigouroux, tome cinquième, P-Z, Paris, 1912.
7. Dictionnaire Encyclopédique de la Bible, Brepols, 1987.
8. Encyclopaedia Judaica, Anson Rainey (coord.), New York, 1971.

24
9. Encyclopaedia Judaica, second edition, vol. 8, edited by Fred Skölnik, Jerusalem,
Thomson Gale and Keter Publishing House, 2003.
10. Encyclopedia Talmudica, vol. I, Publ.Ltd. Jerusalem, Israel, 1969.
11. Encyclopedia Talmudica, vol. II, Publ. Ltd. Jerusalem, Israel, 1974.
12. Encyclopedia Talmudica, vol. III, Publ. Ltd. Jerusalem, Israel, 1978.
13. Frederick, Jerome, Creach, David, Interpretation a Bible Commentary for teaching
and preaching: Joshua, Westminister John Knox Press, Loisville, 2003.
14. Halley, Henry H., Manualul biblic – un comentariu biblic abreviat, traducerea de
Doru Motz, Editura Door of Hope, Oradea, 1995.
15. Hebräsches and Chaldäisches Handwärterbuch über das Alte Testament, Wilhem
Gesenius (coord.), Leipzig, 1825.
16. Holman Old Testament Commentary: 1,2 Samuel, Stephen J. Andrews, Robert D.
Bergen (coord.), Broadman & Holman Publishers, Nashville, Tennesse, 2009.
17. Interpreter’s Dictionary of the Bible, Nashville, 1962.
18. Mercer Dictionary of the Bible, Watson E. Millis, Roger Aubrey Bullard (coord.),
Macon, Georgia, Mercer University Press, 1990.
19. New International Bible Dictionary, Merrill Chapin Tenney (coord.), Grand Rapids,
Michigan, 1987.
20. The Anchor Bible Dictionary, vol. 6, New York: Doubleday, 1992.
21. The Brown-Driver-Briggs Hebrew and English Lexicon, F. Brown (coord.),
Henderixon, 2007.
22. Theological Dictionary of the Old Testament, G. J. Botterweck, H.Ringgren (coord.),
vol.1, Verlang W. Kolhammer GMBH Stuttgart, W. Germany, 1974.
23. The Wisdom of the Zohar. An Antology of Texts, vol. II, Isaiah Tishby (coord.),
english translation by David Goldstein, The Litman Library of Jewish Civilization,
Portland (Oregon), 1961.
24. The Wisdom of the Zohar. An Antology of Texts, vol. III, Fischel Lachower and Isaiah
Tishby (coord.), english translation by David Goldstein, The Litman Library of
Jewish Civilization, Portland (Oregon), 1989.
25. Theology of the Old Testament, Walter Eichrodt (coord.), Philadelphia, 1967.
26. Who's who in the Old Testament, Donald Sommerville (coord.), New Jersey Crescent
Books, New York, 1995.

25
III. Resurse iudaice

1. Angus, J. B., Evoluția gândirii evreiești din timpurile biblice până la începutul epocii
moderne, traducerea de Alexandru și Magdalena Boiagiu, Editura Hasefer, București,
1998.
2. Arzia, Regine, Iudaismul, traducerea de Adina-Gabriela Georgescu Obracea, Editura
Compania Națională a Imprimeriilor Coresi, București, 1996.
3. Bălăceanu-Stolnici, Constantin, Kabbala între gnoză și magie, Editura Vremea XXI,
București, 2004.
4. Bebe, Rabin Pauline, Femeile și iudaismul, traducerea de Janina Ianoși, Editura
Hasefer, București, 2002.
5. Cohen, Albert, Talmudul, traducerea de C. Litman, Editura Hasefer, București, 2000.
6. Cohn-Sherbok, Lavinia și Dan, Introducere în iudaism, traducerea de Marcel
Ghibernea, Editura Hasefer, București, 2000.
7. Eisenberg, Josy, O istorie a evreilor, traducerea de Jean Roșu, Editura Humanitas,
București, 2006.
8. Feinberg Vamosh, Miriam, Femei în timpurile biblice, Editura Societăţii Biblice
Interconfesionale din România, Bucureşti, 2009.
9. Ginzburg, Louis, Legends of the Jews, vol. II, Simon and Schuster, New York, 1956.
10. Hacohen, Menachem, Teccardin, Baruch, Cartea vieții omului, traducerea de dr.
Rodica Amie, Editura Hasefer, București, 2004.
11. Hadas-Lebel, Mireille, Starabinski-Șafran, Esther, Incursiuni în iudaismul antic,
traducerea de Horia Aramă, Editura Hasefer, București, 2005.
12. Küng, Hans, Iudaismul, traducerea de Edmond Nawrotzky Török, Editura Hasefer,
București, 2005.
13. MacCoby, Hyam, The philosophy of the Talmud, Routledge Curzon Publishers,
London, 2002.
14. Mazzinghi, Luca, Istoria Israelului, traducerea de Cristian Clopoțel, Galaxia
Gutenberg, 2012.
15. Moshe, Halbertal, Ezoterism și exoterism – restricțiile misterului în tradiția iudaică,
traducerea de Roxana Havrici, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004.
16. Moshe, Idel, Cabala – noi perspective, traducerea de Claudia Dumitru, Editura
Nemira, București, 2000.
26
17. Idem, Golem, traducerea de Rola Mahler-Beilis, Editura Hasefer, București, 2003.
18. Idem, Lanțuri vrăjite – tehnici și ritualuri în mistica evreiască, traducerea de Ana-
Elena Moldovan, Editura Hasefer, București, 2008.
19. Oz, Amos, Oz Salzberger, Fania, Evreii și cuvintele, traducerea de Ioana Petridean,
Editura Humanitas, București, 2012.
20. Șafran, Alexandru, Etica evreiască și modernitatea, traducerea de Țicu Goldstein,
Editura Hasefer, București, 2002.
21. Idem, Israel și rădăcinile sale. Teme fundamentale ale spiritualității evreiești,
traducerea de Țicu Goldenstein, Editura Hasefer, București, 2002.
22. Idem, Înțelepciunea Cabalei, traducerea de Țicu Goldstein, Editura Hasefer,
București, 1997.
23. Scholem, G., Studii de mistică iudaică, traducerea de Inna Adescenco, Editura
Hasefer, București, 2000.
24. Shahak, Israël, Povara a trei milenii de istorie și de religie iudaică, traducerea de
Domnica Ciucă, Editura Fronde, Alba-Iulia, 1997.
25. Shapiro, Michael, Mândria evreiască, traducerea de Daniela Fetic, Editura Antet,
Oradea, 1998.
26. Stewart, R. A., Rabinic Theology: An Introductory Study, Oliver and Boyd,
Edinburgh, 1961.
27. Trachtenberg, Joshua, Magie și superstiție la evrei, traducerea de Marilena
Constantinescu, Editura Herald, București, 2010.
28. Weisberg, Dvora E., Levirate Marriage and the Family in Ancient Judaism,
University Press of New England, Brandeis University Press, 2009.
29. Yohai, Rabbi Simeon ben, Zoharul – cartea splendorii, traducerea de Carola Francisc,
Editura Antet, București, 1996.

IV. Cărți pe specialitate temei alese

1. Abrudan, Pr. prof. dr. Dumitru, Cornițescu, Diac. prof. dr. Emilian, Arheologie
biblică, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Sibiu,
2002.
2. Alter, Robert, Kermode, Frank, The literary guide to the Bible, Fontana Press,
Londres, 1997.

27
3. Astoria, Dorothy, Name book. The over 10.000 names – their meanings origins and
spiritual significance, Bethany House Publishers, Minneapolis, Minnesota, 1997.
4. Baly, Denis, The Geography of the Bible, New York: Harper & Row, 1974.
5. Baker, James R., Women’s Rights in Old Testament Times, Salt Lake City, Utah,
Signature Books, 1992.
6. Baldwin, J. G., Haggai, Zechariah, Malachi, Downers Grove, IL: InterVarsity Press,
1972.
7. Baskin, Judith, Jewish Woman in Historical Perspectives, second edition, Wayne
State Press, Detroit, Michigan 1999.
8. Bădic, Melania Daniela, Cântarea Cântărilor – o lectură hermeneutică a unui poem
revelat, Editura Emia, Deva, 2004.
9. Bekharot, M., Satlow, Michael, Jewish Marriage in Antiquity, Princeton University
Press, Princeton, 2001.
10. Boker, David W., Arnold, Bill T., The face of Old Testament Studies: a Survey of
Contemporary Approaches, Grand Rapid, Baker Academic, 1999.
11. .
12. Borowitz, Eugene B., Exploring Jewish Etichs: Paper on Convenant Responsability,
Wayne State University Press, Detroit, Michigan, 1990.
13. Idem, The Israelite Woman: Social Role and Literary Type in Biblical Narrative.
Sheffield, England: JSOT Press, 1985.
14. Broyd, Michael J., Marriage, Divorce, and the Abandoned Wife in Jewish Law: A
Conceptual Understanding of the Agunah Problems in America, KTAV Publishing
House Inc., 2001.
15. Bronner, Leila Leah, Stories of Biblical Mothers: maternal power in the Hebrew
Bible, University Press of America, Lanham, Maryland, 2004.
16. Brueggerman, Walter, First and Second Samuel: Interpretation – a Bible commentary
for Teaching and Preaching, John Knox Press, Louisville, Kentucky, 1990.
17. Bryan, Cyril P., Ancient Egyptian Medicine: The Papyrus Ebers, Ares, Chicago,
1974.
18. Burrows, M., The Basis of Israelite Marriage, American Oriental Series 15, New
Haven, 1938.
19. Childs, Brevard, Myth and Reality in the Old Testament, în Studies in Biblical
Theology, Naperville: Allenson, 1960.
28
20. Chilton, B., A Galilean Rabbi and His Bible: Jesus' Own Interpretation of Isaiah,
London, SPCK , 1984.
21. Chisholm Jr., Robert B., Handbook on the Prophets, Grand Rapids: Baker, 2002.
22. Cohen, Joel, David and Bathseba: throught Nathan’s Eyees, Paulist Press, New
Jersey, 2007.
23. Collins, John J., Marriage, Divorce and Family in Second Temple Judaism, în
Families in Ancient Israel, Kentucky: Westminster John Knox Press, Louisville,
1997.
24. Carcopino, J., Daily Life in Ancient Rome, H. T. Rowell (ed.), translated by E. O.
Lorimer, Harmondsworth, 1962.
25. Idem, Platonisme et théologie mystique. Essai sur la doctine spirituelle de Saint
Grégoire de Nysse, Aubier, Paris, 1994.
26. Davidson, Richard M., Flame of Yahweh: Sexuality in the Old Testament, Mass.:
Hendrickson Publishers, Peabody, 2007.
27. Davies, W.D., Paul and Rabbinic Judaism: Some Rabbinic Elements in Pauline
Theology, Philadelphia, Fortress, 1980.
28. Dawson, Christopher, Dynamics of World History, Sherwood: La Salle, 1978.
29. Dietrich Preuss, Horst, Perdue, Leo G., Old Testament Theology, West-minister John
Knox Press, Louisville, Kentucky, 1996.
30. Driver, Godfrey R., Miles, John C., The Babylonian Laws, Oxford University Press,
Oxford, 1955.
31. Driver, S. R., Deuteronomy , ICCNew York, Scribners, 1903.
32. Edersheim, Alfred, Sketches of Jewish Social Life, Ages Software, Albany, 1997.
33. Edwards, Jonathan, Original Sin, New Haven: Yale University Press, 1970.
34. Einhorn, Talia, Jewish Divorce in the International Arena, în Private Law in the
International Arena – Liber Amicorum Kurt Siehr, J. Basedow et al. (eds.), T. M. C.
Asser Press, Hague, 2002.
35. Eissfeldt, Otto, The Old Testament: An Introduction, translated by Peter R. Ackroyd,
New York: Harper & Row, 1967.
36. Ehrlich, Carl S., White, Marsha C., Saul in Story & Traditions, Mohr Siebeck,
Tübingen, 2006.
37. Eliade, Mircea, Le chamanisme et les techniques archaïques de l’extase, Payot, Paris,
1968.
29
38. Emerton, Adney, Katharine Julia Dell, Graham I. Davies, Genesis, Isaiah and Psalms,
Leiden, Brill Publishers, 2010.
39. Enns, Peter, The Evolution of Adam: What the Bible Does and Doesn’t Say about
Human Origins, Grand Rapids: Baker Academic, Michigan, 2012.
40. Epstein, Louis, The Jewish Marriage Contract. A Study in the Status of the Woman in
Jewish Law, New York 1927.
41. Falk, Z.W., Hebrew Law in Biblical Times, Jerusalem, 1964.
42. Fillimore, Charles, Mysteries of Genesis, Hill Publishing House, New York, 2010.
43. Gaspar, Joseph W., Social Ideas in the Wisdom Literature of the Old Testament,
Washington: Catholic University of America Press, 1947.
44. Gaster, Theodor, Thespis: Ritual, Myth, and Drama in the Ancient Near East, New
York: W. W. Norton, 1977.
45. Gottwald, N. K., The tribes of Yahweh. A sociology of the Religion of liberated Israel
1250-1050 B.C.E, MaryKnoll, New York, 1979.
46. Gower, Ralph, The New Manners and Customs of the Bible Times, Moody Press,
Chicago, 1987.
47. Grabbe, Lester L., Wisdom of Solomon, T & T Clarck, New York, 1997.
48. Grelot, P., The Institution of Marriage: its Evolution in the Old Testament, în F.
Böckle (ed.), The Future of Marriage as Institution, New York, 1970.
49. Haffner, Paul, Mystery of the church, Herefordshire, Gracewing Publishing, 2007.
50. Hauptman, Judith, Images of women in the Talmud, in Religion and Sexism: Images of
woman in the Jewish and Christian Tradition, Simon and Schuster, New York, 1974.
51. Idem, Women and Prayer: An Attempt to Dispel Some Fallacies, Judaism, 1993.
52. Hegg, Timm, The role of Woman in the Messianic Assembly, Torah Resource
Institute, Tacoma, 1988.
53. Helm, Paul, Faith and Understanding, Grand Rapids: William B. Eerdmans, 1997.
54. Heschel, Abraham J., The Prophets, Harper and Row, New York, 1962.
55. Hill, Andrew E., Abortion in the Ancient Near East, in Abortion: A Christian
Understanding and Response, Grand Rapids, Mich.: Baker Book House, 1987.
56. Hoekema, Anthony A., Created in God’s Image, Grand Rapids: William B.
Eerdmans, 1986.
57. Hornik, Heidi J., Judith’s co-conspirator, în Woman in the Bible, Robert B.
Kruschwitz (ed.), The Center for Christian Ethics Baylor University, 2003.
30
58. Hornik, Heidi J., Rebekah’s scheme, în Woman in the Bible, Robert B. Kruschwitz
(ed.), The Center for Christian Ethics Baylor University, 2003.
59. Hugo, Philippe, Schenker, Adrian, Archaeology of the Books of Samuel: the
Entangling of the Textual and Literary History, Brill Publishing House, Leiden, 2010.
60. Husbands, Mark, Larsen, Timothy, Woman, ministry and the Gospel: exploring New
Paradigms, Downers Grove, InterVarsity Press, Illinois, 2007.
61. Instone-Brewer, David, Divorce and Remarriage in the Bible, Grand Rapids,
Eedermans, 2002.
62. Jewett, Paul K., Man as Male and Female, Grand Rapids, 1975.
63. Jones, Jerry L., Biblical Perspective: Christian Education Curriculum, Author House
Publishing, Bloomingston, Indiana, 2006.
64. Kaiser, Walter C., Davids, Peter H., Bruce, F. F., Hard Sayings of the Bible,
InterVarsity Press, Manfred, Braunch, 1996.
65. Laney, J. C., First and second Samuel, Grand Rapids, Kregel Publications,
Michigan,1995.
66. Leggett, Donald A., The Levirate and Goel Institutions in the Old Testament, Mack
Publishing Company, Cherry Hill, New Jersey, 1974.
67. Lemche, N. P., Early Israel. Antropologycal and Historical Studies of the Israelite
Society before the Monarchy, Leiden, 1985.
68. Leslie, Elmer A., Old Testament Religion in the Licht of its Canaanite Background,
Abingdon, New York, 1936.
69. Lindars, B., Judges 1-5: A New Translation and Commentary, Edinburgh, 1995.
70. Lockyer, Herbert, All the Woman of the Bible: the Life and Times of all the Woman of
the Bible, Grand Rapids, Zondervan Publishers, Michigan, 1967.
71. Long, Burke O., 2 Kings. The forms of the Old Testament Literature, vol. 10,
Eederman Publishing House, Grand Rapids, Michigan, 1991.
72. Luisseau, H. Mgr., Ancien Testament. Introduction à la Bible, Ed.Tournai Descleé,
Paris, 1989.
73. Lurker, Manfred, Divinități și simboluri vechi egiptene, traducerea de Adela Moțoc,
Editura Saeculum, București, 1997.
74. MacDonald, Elizabeth M., The Position of Women as Reflected in Semitic Codes of
Law, University of Toronto Studies: Oriental Series, Toronto, 1931.

31
75. Mackintosh, C.H., Explicații asupra cărților lui Moise. Geneza, GBV România,
București, 2012.
76. Malinowski, Bronislav, Sex and Repression in Savage Society, Routledge, New York,
2001.
77. Malul, Meir, Studies in Mesopotamian Legal Symbolism, Kevelaer: Butzon &
Bercker; Neukirchen-Vluyn: Neukirchener Verlag, 1988.
78. Martin, Francis, Marriage in the Old Testament and Intertestamental Periods, in
Christian Marriage. A Historical Study, Crossroad Publishing Company, New York,
2001.
79. McLain Carr, David, Reading the fractures of Genesis: historical and literary
approaches, Westminister John Knox, Louisville, Kentucky, 1996.
80. McComiskey, Thomas Edward, The Minor Prophets: An Exegetical and Expository
Commentary, Grand Rapids: Baker Book House, 1992.
81. McDowell, Markus, Prayers of Jewish Women, Tübingen, Germany, 2006.
82. Metzger, Bruce M., Coogan, Michael David, The Oxford companion to the Bible,
Oxford University Press, New York, 1993.
83. Meyers, Carol, Discovering Eve: Ancient Israelite Woman in context, Oxford
University Press, New York, 1988.
84. Idem, The family in Early Israel, in Families in Ancient Israel, Kentucky:
Westminster John Knox, Louisville, 1997.
85. Mihalcia, Adrian, Istoria științei – Antichitatea, Editura Viitorul Românesc,
București, 1999.
86. Moberly, R. W. L., The Theology of the Book of Genesis, Cambridge University
Press, Cambridge, 2009.
87. Moldovan, Iulia Andreea, Divorțul în tradiția evreiască, Editura Lumen, Iași, 2008.
88. Montefiore, C. G., Loewe, H., A Rabbinic Anthology, London, Macmillan, 1938.
89. Morris, Henry M., Biblical creationism - what each Book of the Bible Teaches about
Creation and the Flood, Master Books, Green Forest, Arizona, 2000.
90. Moore, G. F., Judaism in the First Centuries of the Christian Era: The Age of the
Tannaim, vol. III, Cambridge, Harvard Univ. Press, 1927-1930.

32
91. Neusner, J., New Problems, New Solutions: Current Events in Rabbinic Studies, în
Method and Meaning in Ancient Judaism, Third Series, Chico, California: Scholars
Press 1981.
92. Novack, David, Covenantal Rights: a study in Jewish Political Theory, Princeton
University Press, Princeton, New Jersey, 2000.
93. Idem, Jewish Marriage: Nature, Covenant and Contract, in Covenant Marriage in
Comparative Perspective, Grand Rapids, 2005.
94. Ogilvie, Lloyd J., The Communicator's Commentary: Hosea. Joel. Amos. Obadiah.
Jonah, Worci Books, Dallas, 1990.
95. Ortlund, Raymond C., God's Unfaithful Wife: a Biblical Theology of Spiritual
Adultery, Downers Grove, InterVansity Press, 2002.
96. Perdue, L. G., The Israelite and Early Jewish Family: Summary and Conclusions, în
L. G. Perdue et al., Families in Ancient Israel, Louisville, 1997.
97. Philip, Tarja S., Menstruation and Childbirth in the Bible: Fertility and Impurity,
Peter Lang Publishing House, New York, 2006.
98. Phillips, J.B., Four Prophets: Amos. Hosea. The First Isaiah, Micah, Geoffrey Blrs.,
Lodon, 1963.
99. Plietzsch, Susanne, The Hannah Figure in the Babylonian Talmud (Berakhot
31a‐32b), în The stranger in ancient and mediaeval Jewish tradition, Xeravits, Géza
G. Dušek (ed.), Berlin: De Gruyter, 2010.
100. Poorman Richards, Sue, Richards, Larry, Every Woman in the Bible, Thomas
Nelson Publishing House, Nashville, Tenesee, 1999.
101. Porten, B., Archives from Elephantine. The Life of an Ancient Jewish Military
Colony, Berkeley and Los Angeles, 1968.
102. Postgate, J. N., Taxation and Conscription in the Assyrian Empire, Pontifical
Biblical Institute, Rome, 1974.
103. Pritchard, James B., Ancient Near Eastern Texts, Princeton University Press,
Princeton, 1969.
104. Quale, G. Robina, A History of Marriage Systems, CT: Greenwood Press,
Westport, 1988.
105. Randolph Richards, E., Brandon J. O’Brien, Misreading Scripture with
Western Eyes: Removing cultural blinders to bitter understand the Bible, Downers
Grove, InterVarsity Press, 2012.
33
106. Rabin, Chaim, The Zadokite Documents, Oxford: Clarendon Press, 1954.
107. Rad, Gerhard von, Studies in Deuteronomy, translated by David Stalker,
London: SCM, 1963.
108. Reider, Joseph, Deuteronomy, Philadelphia, Jewish Publication Society, 1937.
109. Reuven, Yaron, The Law of the Aramaic Papyri, Clarendon, Oxford, 1961.
110. Ritzer, K., Le marriage dans les Eglises Chrétiennnes du I-er au XI-ème
siècle, Cerf, Paris, 1970.
111. Rooker, Mark F., Genesis 1:1-3: Creation or Re-Creation?, în Bibliotheca
Sacra 149, Dalas, 1992.
112. Rosner, Fred, Medicine in the Bible and the Talmud: Selections from Classical
Jewish Sources, KTAV Publishing House, New Jersey, 1995.
113. Roth, M. T., Babylonian Marriage Agreements 7th-3rd Centuries B.C.,
Neukirchen-Vluyn, 1989.
114. Sawyer, John F. R., Prophecy and the Biblical Prophets, Oxford University
Press, New York, 1993.
115. Schechter, S., Some Aspects of Rabbinic Theology, London, Adam and
Charles Black, 1909.
116. Schereschewsky, B., Dinei Mishpachah, 3rd ed., Jerusalem, Rubin Mass
Limited, 1984.
117. Schereschewsky, Ben-Zion, Agunah, Menachem Elon (ed.), The Principles of
Jewish Law, Keter Publishing House Limited, Jerusalem, 1974.
118. Schillebeeckx, Edward, Marriage: Human Reality and Saving Mystery , tr. N.
D. Smith; New York: Sheed & Ward, 1965.
119. Schneider, Tamani Joy, Sarah: Mother of Nations, The International
Publishing Group, New York, 2004.
120. Searle, J., Speech Acts, Cambridge, 1969.
121. Selms, A. van, Marriage and Family Life in Ugaritic Literature, London,
1954.
122. Simoens, Yves, Le Cantique des Cantiques. Livre de la plénitude. Une lecture
antropologique et théologique, Éditions Lumen Vitae, Bruxelles, 2004.
123. Snell, Daniel C., Life in the Ancient Near East 3100-332 B.C.E., Yale
University Press, New Haven, 1997.

34
124. Spangler, Ann, Eyswerda, Jean E., Woman of the Bible: a one –year
devotional Study of Woman in Scripture, Grand Rapids, Zondervan Publishers,
Michigan,1999.
125. Stats, Gary, Joshua through Song of Solomon, Winebrenner Theological
Seminary Course, Tindlay, Ohio, 2008.
126. Steinsaltz, Adina, Biblical images. Men and Woman of the Book, Basic Books,
New York, 1984.
127. Stewart, Pamela J., Witchcraft, Sorcery, Rumors and Gossip, Cambridge
University Press, New York, 2004.
128. Stewart, R. A., Rabbinic Theology: An Introductory Study, Edinburgh, Oliver
and Boyd, 1961.
129. Stol, Marten, Women in the Ancient Near East, Walter de Gruyter Inc.,
Boston/Berlin, 2016.
130. Stuart, Douglas, Hosea-Jonah, Word Publishers, Dallas, 1989.
131. Tennant, F. R., The Sources of the Doctrines of the Fall and Original Sin,
C.U.P., 1903.
132. Thaw Ronson, Barbara L., The Woman of the Torah: Commentaries from the
Talmud, Midrash and Kabbalah, Jason Aronson Publishing House, Lanham,
Maryland, 1999.
133. Thackeray, H. St. E., The Relation of St. Paul to Contemporary Jewish
Thought, London: Macmillan, 1900.
134. Tosato, A., Il Matrimonio Israelitico, Rome, 1982.
135. Toorn, Karel van der, Torn Between Vice and Virtue: Stereotypes of the
Widow in Israel and Mesopotamia, în Female Stereotypes in Religious Traditions, Ria
Kloppenborg and Wouter J. Hanegraf, Leiden: Brill, 1995.
136. Idem, Family Religion in Babylonia, Syria and Israel, Leiden: Brill, 1996.
137. Idem, From Her Cradle to Her Grave: The Role of Religion in the Life of the
Israelite and the Babylonian Woman, Sheffield: JSOT Press, 1994.
138. Toshio Tsumura, David, The first Book of Samuel, Eedemans Publishing
House, Grand Rapids, Michigan, 2007.
139. Travis, Charlotte, A study of the book of Esther: a Triumph over the Enemy,
West Bow Press, Bloomington, Indiana,

35
140. Tzvi Adelman, Howard, Jewish Women and Family Life, Inside and Outside
the Ghetto, in The Jews of Early Modern, John Hopkins University Pres, Baltimore,
2001.
141. Urbach, E. E., The Sages: Their Concepts and Beliefs, Jerusalem, Magnes,
1979.
142. Van Der Horst, Pieter Willem, Jews and Christians in their Graeco-Roman
Context, Möhr Siebeck, Tübigen, 2006.
143. Vatamanu, Catălin, Marriage in the Old Testament. A Social Reality and a
Theological Metaphor Reflected in the Biblical Rhetoric, în Text și discurs religios,
nr. 6, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2014.
144. Idem, Educația la poporul ales, Editura Doxologia, Iași, 2011.
145. Vaux, Roland de, Ancient Israel, New York, 1961.
146. Idem, Les livres des Rois, Les Editions du Cerf, Paris, 1949.
147. Idem, Les Institutions de l’Ancien Testament, Paris, 1989.
148. Wills, Lawrence M., The Jewish Novel in the Ancient World, Ithaca and
London: Cornell University Press, 1995.
149. Williams, N. P., The Ideas of the Fall and of Original Sin: A Historical and
Critical Study, London, Longmans, 1927.
150. Weisberg, D. E., Levirate Marriage and the Family in Ancient Judaism,
University Press, England, 2008.
151. Westbrook, Raymond, Old Babylonian Marriage Law, Horn: Berger, 1988.
152. Whyte, Alexander, Bible characters. Old Testament, Zondervan Publishing
House, Grand Rapids, 1952.
153. Wilson Davison, Lisa, Preaching Women of the Bible, Chalice Press, Atlanta,
2006.
154. Wolfe, Rolland Emerson, Meet Amos and Hosea, Harper and Brothers, New
York, 1945.
155. Wright, G.E., Biblical Archaeology, Philadelphia: The Westminster Press,
1957.
156. Zemer Jacob and M., (eds.), Rabbinic-Lay Relations in Jewish Law,
Pittsburgh, Rodef Shalom Press, 1993.
157. Zemer, M., Halakhah Shefuyah, Tel Aviv, Dvir, 1993.

36
V. Studii și articole

1. Abrudan, Pr. lect. Dumitru, Aspecte ale antropologiei Vechiului Testament, în ST,
XXX (1978), nr. 3-4, pp. 264-270.
2. Alexander, P. S., Rabbinic Judaism and the NT, în ZNW 74, 1983, pp. 237-46.
3. Assis, Elie, The hand of a woman: Deborah and Yael (Judges 4), în JHS, vol. 15
(2005), Canada, pp. 1-12.
4. Burrows, Millar, The Ancient Oriental Background of Hebrew Levirate Marriage, în
BASOR, nr. 77, februarie 1940, pp. 2-15.
5. Caraza, Diac. Asist. Ioan, Muncă și odihnă, în O, XXXIII (1981), nr. 2, pp. 126-134.
6. Chialda, Diac. asist. Mircea, Îndatoriri moral-sociale după Decalog, în ST, VIII
(1956), nr. 9-10, pp. 603-621.
7. Idem, Învățături moral-religioase în cartea Proverbele lui Solomon, în ST, VII
(1955), nr. 1-2, pp. 3-25.
8. Chinitz, Jacob, The Role of the Shoe in the Bible, în JBQ, vol. 35 (2007), nr.1, pp. 41-
46.
9. Chirilă, Ioan, Concepția Qumranită despre familie, în SUBBTO, vol. 56 (2011), nr. 2,
pp. 5-13.
10. Clanton, Dan W., (Re)Dating the Story of Susanna: A Proposal, în JSJ 34/2 (2003),
pp. 121-140.
11. Davies, E.W., Inheritance Rights and the Hebrew Levirate Marriage, part .1, în VT
31(2), 1981, pp. 138–144.
12. Drugaș, Șerban George Paul, Antropologia si problemele actuale de bioetica, în RT,
nr. 1, 2008, pp. 229-249.
13. Ellis, A., Psychotherapy and atheistic values: A response to A. E. Bergin’s
Psychotherapy and religious values, în JCCP 48, 1980, 642–645.
14. Gane, Roy, Old Testament Principles Relating to Divorce and Remarriage, în JATS,
nr. 12, 2001, pp. 35-61.
15. Gaster, Theodor, The Religion of the Canaanites, în FR, Vergilius Ferm New York:
The Philosophical Library, 1950, pp. 111-143.
16. Hornsby, Teresa, Israel Has Becomea Worthless Thing: Re-reading Gomerin Hosea
1-3, în JSOT 82, 1999, pp.116-125.

37
17. Ishida, T., The Leaders of the Tribal Leagues Israel in the Pre-Monarchic Period, în
RB 80 (1973), pp. 514-530.
18. Instone Brewer, David, Three Weddings and a Divorce: God’s covenant with Israel,
Judah and the Church, în TB 47.1, mai 1996, pp. 1-25.
19. Jerome, Obiorah Mary, Rahab in the Book of Joshua and other Texts of the Bible, în
Journal Of Humanities And Social Science, vol. 19, issue 3, Ver. II, martie 2014,
pp.19-29.
20. Kaiser Jr., Walter C., Divorce in Malachi 2,10-16, în CTR, nr. 2(1), 1987, pp. 73-84.
21. Kaplan, Yehiel S., Enforcement of Divorce Judgments in Jewish Courts in Israel: The
Interaction Between Religious and Constitutional Law *, în MELG 4, 2012, pp. 1-68.
22. Kilchör, Benjamin, Levirate Marriage in Deuteronomy 25:5-10 and Its Precursors in
Leviticus and Numbers: A Test Case for the Relationship between P/H and D, în CBQ
77, 2015, pp. 429-440.
23. Lloyd, P.C., Some Notes on the Yoruba Rules of Succession and on “family property”,
în JAL 3(1), 1959, pp. 7–32.
24. MacCormick, D. N., Law as Institutional Fact, în LQR 90, 1974, pp. 102-129.
25. Maurice, Oggolla, Levirate Unions in both the Bible and African Cultures:
Convergence and Divergence, în IJHSS, vol. 4, nr. 10(1), august 2014, pp. 287-292.
26. Merling, David, Rahab: the woman who fulfilled the word of YHWH, în AUSS, vol.
41, nr. 1, pp. 31-44.
27. Moldovan, Lect. dr. Sebastian, Notiuni de antropologie prenatală la Sfântul Vasile cel
Mare. O investigație preliminară, în RT, nr.3, 2009, pp. 106-124.
28. Murphy, George L., Roads to Paradise and Perdition: Christ, Evolution, and Original
Sin, în PSCF, vol. 58, nr. 2, 2006, pp. 109-118.
29. Neaga, Pr. dr. Nicolae, Personalități feminine în epoca Vechiului Testament, în MA,
IV (1959), nr. 9-10, pp. 658-691.
30. Idem, Integritatea creației pe baza referatului biblic, în MA, XXX (1958), nr. 4, pp.
10-19.
31. Neusner, J., Judaism after Moore, A Programmatic Statement, în JJS 3, 1980, pp.
141-156.
32. Patterson, Richard D., Metaphors of Marriage as Expressions of Divine-Human
Relations, în JETS 51/4, 2008, pp. 689-702.

38
33. Patterson, Richard D., The Widow, Orphan, and the Poor in the Old Testament and
the Extra-Biblical Literature, în BS, Dalas, 1973, pp. 223-234.
34. Petersen, David L., Genesis and Family Values, în JBL 124/1, 2005, pp. 5-23.
35. Ponea, Simona, Studiu privind mentalitatea evreiască: Divorțul, în RREM, vol. I, nr.
2, 2009, pp.31-38.
36. Porter, J.R., The legal aspects of the concept of “corporate personality” in the Old
Testament, în VT 15(3), 1965, pp. 361–380.
37. Pratt Bradley, Carol, Women in Hebrew and Ancient Near Eastern Law, în SA, vol. 3,
nr. 1, 2003, pp. 3-46.
38. Prelipcean, Pr. prof. dr. Vladimir, Viața moral-religiasă după conceptul Vechiului
Testament, în MO, XIV (1962), nr. 5-6, pp. 271-283.
39. Resceanu, Drd. Ion, Căsătoria și divorțul în Vechiul Testament, în MO, L (1998), nr.
1-6, pp. 147-159.
40. Semen, Pr. conf. dr. Petre, Familia și importanța ei în perioada Vechiului Testament,
în TV, LXX(1994), nr. 5-7, pp.7-24.
41. Idem, Combaterea corupției morale de către profeții Vechiului Testament, în TV, II
(LXVIII – 1992), nr. 8-10, pp.3-14.
42. Idem, Protejarea claselor defavorizate: grija față de bătrâni, în DT, XI (2008), nr.
21, pp. 69-75.
43. Idem, Revelarea lucrării Duhului Sfânt în Vechiul Testament, în DT, I (1998), nr. 1,
pp. 22-32.
44. Idem, Semnificația fecioriei și a maternității în gândirea iudaică și creștină –
preacinstirea Sfintei Fecioare Maria, în Analele Științifice ale Universității Al. I.
Cuza, tom 4, 1997-1998, pp. 149-160.
45. Idem, Sfânta Scriptură combate imoralitatea, în Analele Științifice ale Universității
Al. I. Cuza, tom X, 2005, pp. 5-16.
46. Sprinkle, Joe M., Old Testament perspectives on divorce and remarriage, în JETS
40/4, 1997, pp. 529-550.
47. Todoran, Pr. Prof. Isidor, Starea paradisiacă a omului şi cea de după cădere, în
concepţia ortodoxă, romano-catolică şi protestantă, în O, VII (1995), nr. 1, pp. 29-45.
48. Ugwueye, Prof. Luke E./Umeanolue, Dr. Ikenna L., Marriage Metaphor in Hosea:
Implications for Human Relationship, în IJLASS, vol. 3, nr.3, 2015, pp. 72-78.

39
49. Vornicescu, Ierom.magistr. Nestor, Învățătura Sfântului Grigorie de Nissa despre
chip și asemănare, în ST, VIII (1956), nr. 9-10, pp. 585-602.
50. Westbrook, R., The Prohibition on Restoration of Marriage in Deuteronomy 24:1-4,
în SH 31, 1986, pp. 387-405.
51. Wilson, Robert R., The Old Testament Genealogies in Recent Research, în JBL 94,
1975, pp. 169-189.
52. Zakovitch, Y., The Woman’s Rights in the Biblical Law of Divorce, în JAL 4, 1981,
pp. 28-46.

40
41