 Prin prezentarea de față, mi-am propus să aduc în atenție conceptul de maternitate, așa

cum a fost el construit pe o structură socială, luând în considerare influența covârșitoare

pe care a avut-o creștinismul la acest construct social, prin reprezentarea vizuală a
Fecioarei Maria cu Pruncul

 Reprezentarea personajelor feminine și a rolului lor social pornește de la două caractere

biblice: Eva și Fecioara Maria. În mod paradoxal, cele două personaje par să reprezinte
valori și trăsături diferite:

1. Eva, sub forma unei zeități primordiale, care mânâncă din frcutul interzis, nesocotind
astfel ordinele Tatălui, am putea spune imaginea unei răzvrătiri tacite, simbolice

2. Fecioara Maria, simbol al purității, obedienței și dragostei necondiționate

 Valorile creștine din creștinismul timpuriu erau concentrate asupra unui spirit ascetic și
prea puțin asupra unor aspecte fizice mundane, precum sexul, genul sau viața de părinte

 Aceste idei sunt recontextualizate în secolele XII- XIII cu precădere, când pentru a fi
considerată o creștină de excepție, femeia trebuia să renunțe total la aspectele ce țineau de
viața trupească, precum posiilitatea de a deveni mamă

 Dezvoltarea ideologiei privind maternitatea în Evul Mediu are ca rădăcini reprezentarea

vizuală a Fecioarei Maria, alături sau nu de Iisus Hristos copil.

 Aceste reprezentări au cunoscut și ele o evoluție în raport cu schimbarea mentalităților și

a ordinii socio-politice, plecând de la reprezentare hieratică, aproape mitică, spre una
regalistă (Fecioara și Pruncul fiind reprezentați pe tron), apoi una trupească, extrem de
similară cu carnația omenească.

 Un punct extrem de interesant este această nevoie a teologiei creștine de a construi

imaginea unei mame umane pentru un zeu. Astfel, la întrebarea “de ce?” eu am găsit două
posibile răspunsuri:

 A) reminiscențe încorporate de creștinism din religiile politeiste pre-creștine. De

exemplul, panteonul zeilor greci populat cu astfel de legende unde zeii se împerecheau cu
pâmântence și se nășteau astfel semi-zei (așadar cu natură duală, divină și umană precum
Iisus)

 B) nevoia de unei intermedieri între lumea pâmântească și cea divină, a unui mijlocitor
care să pledeze pentru cauza umană în fața divinității. Nu întâmplător, cred eu, Fecioarea
Maria mai este denumită și “mijlocitoarea”. De aici mi-am pus o a doua întrebare: de ce
nevoia acestei mijlociri? Prin mijlocire, practic se păstrează o conexiune permanentă între
uman și divin, păstrând religia cât mai aproape de oameni și a nu crea o izolare de
 neremediat a zeității, așa cum s-a întâmplat în religille pre-creștine, ceea ce ar duce
ulterior la desuetudinea și destrămarea sa

 Această nevoie de mijlocire eu am conectat-o și cu evoluția reprezentărilor artistice ale

Fecioarei Maria spre a sfârși prin reprezentarea extrem de fidelă carnației umane din
perioada Renașterii

 Un alt punct de interes în reprezentarea vizuală a Fecioarei Maria în Evul Mediu îl

consider a fi însăși reprezentarea conceptelor sociale și a societății Evului Mediu. La
nivel simbolic, putem desluși raporturi de putere în interiorul unei comunități, care se
concentrează în final în supremația Bisericii asupra Adevărului.

 Treptat, pe măsură ce magia și științele oculte își pierd din adepți și asistăm la descoperiri
științifice, și reprezentările vizuale ale divinității se schimbă

 O dată cu schimbarea imaginii Fecioarei Maria, se schimbă și rolul femeii în societate.

Aceasta poate aspira la o viață dedicată cinstirii lui Dumnezeu, chiar dacă este căsătorită
și are copii. Rolul ei primordial este să se dedice vieții domestice, soțului și copiilor, iar
după ce devine văduvă poate aspira și la o viață ascetică

 Nicodim Paclovich Kondakov și Dimitrie Serghei Likhacev sunt doi istorici medieviști
care au studiat reprezentările iconografice ale Fecioarei Maria, dar aceștia trebuie
studiați cu ochiul critic de azi, al interpretărilor noi care se deduc din noile cercetări

Conform unei vechi povești din secolul al XI-lea și preluată apoi de Giovanni Boccacio în
secolul al XIV-lea, se spune că în secolul al IX-lea (periodizarea a fost stabilită în Renaștere ca
urmare a lipsei de documente arhivistice care să documenteze acea perioadă) ar fi existat un papă
femeie, Papa Joan, care refuza să își accepte condiția și genul.

La un moment dat, se îndrăgostește de un călugăr aflat în călătorie de studii la biblioteca papală

și rămâne însărcinată. Cum refuza să accepte corpul de femeie, dar și sarcina în derulare, Papa
Joan ajunge să nască în stradă, în mizerie și să moară atât ea, cât și pruncul în durerile facerii,
sub privirile îngrozite ale locuitorilor. Joan nu a fost trădată de iubitul ei sau de clericii invidioși
sau de popor, ci de propriul corp.

Aceasstă poveste nu este o poveste despre despre dragoste imoralitate, ci este o istorie despre
dezordinea și haosul care apar atunci când lucrurile nu sunt la locul lor. Această poveste
reprezintă un bun punct de plecare pentru a studia istoria maternității cum se suprapune cu istoria
creștinismului în Europa, în special în zona de vest.

În epoca în care povestea noastră prindea contur, se consolida și cultul Fecioarei Maria în
procesiunile religioase. La prima vedere, singura similitudine dintre istorisirea noastră și
imaginea Fecioarei Maria o reprezintă imaginația mediviștilor de a contura imaginea maternității
între extreme, fie ceva sacru, sublim, fie ceva grotesc.

Maternitatea în timpul Evului Mediu a fost construită ca un concept socio-ideologic de persoane

creștine, influențând și sistemele periferice ( musulmanii și evreii care locuiau în Europa), prin
creștinism ânțelegîând astfel o formă de manifestare culturală, educațională, dar și de putere
politică.

Toate sistemele religioase dezvoltă norme de comportament, relaționare socială, inclusiv la nivel
de familie, cu noțiuni explicite legate de sexualitate, ideea de a fi părinte și relația dintre mamă și
copil.

O istorie a maternității necesită, de asemenea, o examinare a statului și imaginii femeii în diferite

culturi.

Deși nu toate femeile sunt mame, toate mamele sunt femei. Depictarea femeilor în Sfânta
Scriptură, rolurile avute în interiorul Bisericii și al comunităților, predicile explicite despre
sexualitate au stat la baza conceptului de maternitate din Evul Mediu.

Relația femeilor cu creștinismul nu a fost niciodată una simplă, noțiunea de maternitate evoluând
o dată cu timpul, generațiile, dar și schimbările politico-sociale.

1. Moștenirea creștinismului timpuriu, comunitățile patriarhale și influența pe care au avut

asupra formei incipiente de maternitate

O revoluție în valorile domestice a fost adusă de primii misionari creștini în zona Mediteranei.
Iisus provenea dintr-o familie de evrei palestiniei, care la rândul lor proveneau dintr-o comunitate
tradițională, rurală. Palestina era un stat mic, aflat în expansiune la granița Imperiului Roman. În
Imperiul roman, comunitățile se bazau pe ideologia unui patriarhat urban foarte puternic, unde
bărbatul decidea soarta întregilor membrii ai gospodăriei, indiferent că era vorba de soție, fiică
sau sclavi. În comunitatea evreiască a sec. I d. HR, sexualitatea și reproducerea erau considerate
intrinsece Creației, în capitolul Genezei fiind amintit cuvântul domnului către Adam și Eva de a
se multiplica. La evrei, copii erau o binecuvântarea, dar perioada de gestație era considerată un
chin și un blestem. Recunoștința lui Dumnezeu se materializa în numărul și sexul urmașilor. În
perioada premergătoare lui Iisus nu existau comunități celibatare sau ascetice, iar singurul lor al
unei femei era cel al unei casnie, de a face și crește copii, de a se îngriji de gospodărie și prin
agricultura de subzistență să asigure hrana familiei. Aceste concepții s-au lovit de și s-au
trsansformat într-un melanj cu concepțiile legate de familie și cu ideile legate de sexualitate
răspânsite pe vastul teritoriu al Imperiului roman, iar școlile filosofice existente, create sub
influențele grecești, și-au adus aportul la modelarea creștinismului timpuriu.
Spre deosebire de regii evrei,de rabini sau de cetățenii onorabili ai Romei care erau căsătoriți și
întrețineau o gospodărie, Iisus era celibatar și își întemeia comunitatea pe ideea de discipol,
aceștia fiind atât femei, cât și bărbați, raportându-se la ei ca la o familie.

Este foarte interesant că Iisus când face referința șa Tată, se referă doar la spiritul divin și la nicio
persoană care să reprezinte o autoritate patriarhală pe pământ. În primele secole, creștinismul s-a
răspândit cel mai rapid printre categoriile defavorizate, astfel că nu e de mirare că femeile, care
erau subordonate unui patriarhat foarte puternic au îmbrățișat rapid această relgiie care le
conferea o egalitate în drepturi cu ceilalți adepți.

Apariția primelor biserici a fost cumva determinată de faptul că nu toată lumea era dispusă să
călătorească fără niciun scop prin lume, departe de toți cei cunoscuți. Atnci preoții au devenit
reprezentanți ai lui Dumnezeu pe pământ, iar autoritatea patriarhală de acasă a bărbaților s-a
suprapus cu ușurință cu cea a lui Dumnezeu pe pământ.

În secolele I-II, apar scrisorile Paul către Timotieni care se manifestă ca o reacție împotriva
egalitarismului între sexe. Astfel, îns c. II d. Hr asistăm la o mișcare de inserare a femeii într-o
comunitate patriarhală, iar această comunitate patriarhală la baza societății creștine.

 Memoria Perpetuei ca o imagine timpurie a maternității

 Altă imagine a martirei: Felicita, care era însărcinată în luna a 8a si se temea să nu moară
singură, ultima

2. Idei despre femei și corpurile acestora în Evul Mediu (maternitatea fiziologică)

Ceea ce se cunoaște, dar și ceea ce se presupune din punct de vedere al gestației, nașterii,
lactației etc conturează imaginea asupra a ce este bine și ce este rău atunci când vorbim de
maternitate din punct de vedere fiziologic. Interesant este că etica și teoriile sociale nu au reușit
să țină pasul cu evoluția medicală. De exemplu, cine este mama? Donatoarea unui ovul, mama -
surogat sau cea care crește un copil ca și cum ar fi al său?

3. Maternitatea spirituală – concept născut din ideologiișe monastice ale Evului Mediu
4. Maternitatea dintr-o perspectivă teologică: Cultul Fecioarei Maria
5. Experiențele domestice și religioase ale femeilor din Evul Mediu
6. Familia și gospodăria individuală devine nucleul sinergiilor din sec. Al XVI-lea

CARTE: Christian Motherhood in the Medieval West, Clarissa Atkinson

  Memoria Perpetuei ca o imagine timpurie a maternității
 Altă imagine a martirei: Felicita, care era însărcinată în luna a 8a si se temea să nu moară
singură, ultima

Perspectiva lui Thomas D’Aquino: de ce Dumnezeu a mai creat-o pe Eva dacă știa că este
predestinată să îl ispitească pe Adam? Filosoful a ajuns la concluzia că deși femeile prezintă
trăsături negative în caracterul lor individual, ele sunt absolut necesare pentru evoluția speciei.

*majoritatea scrierilor de biologie din evul mediu timpuriu erau realizate de bărbați, cu prea
puțină influență din patea femeilor, nici măcar din partea moașelor care ajutatu la venirea pe
lume a copiilor

*mamele nu scriau despre maternitate dar vietele lor erau profund afectate de cei care scriau

*Hildegard de Bingen

*rată ridicată a mortalității infantile și a mamelor când nasc în timpul Evului Mediu

*faptul că până în secolul al 6-lea doar călugării puteau citi, contribuie la dezvoltarea unui nou
sens al maternității, un sens spiritual, pe lângă cel medical moștenit de la greci

*călugării și călugărițele cconstruiau noi familii în locul celor pe care le părăsiseră: mother,
sister, father

*ideile sfantului ieronim, ca femeile sa isi pastreze castitatea, sa renunte la familie pentru a-l sluji
pe Dumnezeu

*death came thorugh Eve, life has come thorgh Mary ( Jerome, Select Letters, 22, pp 97-99)

* in sec. IV- VI, vacuumul de putere este umplut de Biserică și de preoți ale căror recomandări se
extind nu doar asupra vieții spirituale, ci și a economiei, a familiei, a maternității, sexualității

*durerile nașterii erau o spalare a păcatelor, păcatul era plăcerea

*în Evul Mediu timpuriu, bărbații erau mult mai numeroși și trăiau mai mult =: valorizarea
femeilor din perspectiva potențialului lor matern (Deficiența de fier)

*superioritatea și fidelitatea față de mama în linia regală

*ierarhie a sanctității: virginele, vpduveke, soțiile

*griselda își face apariția în D3cameronul lui Boccacio ( !353) ilustrează ervoluția conceptului
de maternitate în Evul Mediu ( cum sotul o minte ca ii omoara copiii) = : relația dintre soț și
soție ; maternitatea nu poate fi separata de suferință și durere
*foamete, Marea Ciuma=> moartea, boala, foametea, experiențe constante ale oamenilor din
Evul Mediu tarziu

*exemplul Mariei și al lui Iosif, uniți într-o căsnicie neconsumată

*Cultul familiei sfinte a inspirat și susținut afecțiunea în fiecare familie

*Maternitatea Mariei = sentimente umane + semnificație sfântă

*the concern and affecgtion for childhood, depicted not only in writing, but also visualy => the
image of putti (Sufletele copiilor morți) – vulnerabilitatea copilăriei timpurii

*interes aproape exclusive pt copilăria băieților

*Jean Gerson – fondatorul noii imagini a lui Iosig în sec. al XV-lea

*până la finalul Evului Mediu, Iosif a fost o figură secundară

*încă de la începuturi, Fecioara Maria cu pruncul au fost reprezentați în o manieră demnă

*Sfanta Familie, pe măsură ce crește importanța familiei în domeniul social, devine un fel de
trinitate pământeană

*Sfânta Ana – bunica lui Iisus (linia maternală)

*emfază pe umanitatea lui Iisus și a Fecioarei Maria

*misticisim marital – femei care visau că îl nasc pe Iisus

*modelul eroinelor creștine – virginele martire

*abstinența sexuală este înlocuită cu alegerea benevolă a sărăciei (sec. XIII)

*povestea elisabetei a ungariei care se casatoreste cu un print, dar este extrem de modesta si
ajunge sa fie batuta de pastor pt ca intarzie la predica lui. Sotul pleaca in cruciada si ea alege
calea martiriului, refuzand sa se recasatoreasca si amenințând că își taie nasul daca parintii
aranjează o a doua casatorie

*în Evul Mediu – serviciul matern presupunea să ai grijă de nevoiași, mai puțin de propii copii

* maternitatea teologică – modul în care figura Mariei și cultul Fecioarei Maria a influențat
conceptul de maternitate

*Pieta – imaginea de bazăa maternității creștine (Suferința Evului Mediu)

*in evul mediu i-a fost atribuite puteri fertile

*tema comparativă Maria/ Eva care împărțea femeile î bune și rele, și care trebuiau pedepsite ca
atare

*maternal erotic language and imagery, accesible to the imagination of medieval christian =>
Virgin Mary = Lady of Romance

*Mary the first century jewish mother and wife apprearedin the guise of a forth century Christian
nun

*mozaicul de la Ravenna

*Queen of Heaven in French Romanesque wood (anul 1000)

*picturile medieval acccentueaza rolul de intermediar jucat de FEcioara Maria intre oameni si
Dumnezeu (vezi lucrarea de la examen)

*colectia de miracole de la Altarul Mariei din chartres

*Iisus a salvat omenirea preluand latura umana pe linie maternala

*relația dintre maternitatea creștină în vest și dezvoltarea cultului FEcioarei Maria

*treptata a căpătat puterile unei zeițe-mame dinm religiile străvechi

*în sec. XVI, maternitatea devine o component esențială a virtuților unei femeiȘ the good mother

* constructul de maternitate cunoaște modificări în funcție de epocă, de evoluțiile sociale și

politice

*maternitatea fizică : toate femeile sunt mame ( wondering wombs Platon)

Azi diferneta dintre a good woman and a good mother

*perciolele vietii medievale au creat imaginea unei mame omnipotente si omniprezente

Reprezentările vizuale ale Fecioarei Maria pornesc, în primul rând, de la rândurile Noului
Testament, care nu sunt atât de bogate în detalii precum ne-am aștepta. Ba chiar, în trimiterile lui
Paul către galițieni, Fecioarea Maria nu este nici măcar menționată cu numele

 În analiza efectuată, am identificat următoarele tipuri de reprezentări

 A) Fecioara cu Pruncul pe tron, simboluri regale (perioada carolingiana, foarte important)

  B) Fecioara alăptând

 C) Fecioara tandreții (Eleousa)

 D) Fecioara alături de pruncul ce se joacă

 E) Fecioara Hodegetria

https://www.metmuseum.org/toah/hd/virg/hd_virg.htm

https://www.britannica.com/topic/Christianity/God-the-Holy-Spirit

https://www.mbam.qc.ca/en/works/23803/

https://en.wikipedia.org/wiki/Virgin_of_Miracles

https://www.washingtonpost.com/news/retropolis/wp/2017/10/13/our-lady-of-fatima-the-virgin-
mary-promised-three-kids-a-miracle-that-70000-gathered-to-see/

https://www.jstor.org/stable/j.ctv8d5t5s.6?
searchText=&searchUri=&ab_segments=&searchKey=&refreqid=fastly-default
%3Ae9936820afb04eca1bc210b55c589d9f&seq=21, p. 179

https://www.jstor.org/stable/3046561?read-now=1&seq=4#page_scan_tab_contents

https://www.jstor.org/stable/1291625?read-now=1&seq=6#page_scan_tab_contents

https://www.jstor.org/stable/20209200?read-now=1&seq=22#page_scan_tab_contents