Statutul femeii in familie , societate si sinagoga

Realitatea isorica si evolutia sociala si religioasa a lui Israel s-au rasfrant , in

sens pozitiv , si asupra modului in care era tratata femeia . Tocmai de aceea atat
epoca patriarhilor , in care descoperim fundamentele conceptiei despre pozitia
sociala a femeii , cat si normele legale mozaice nu reflecta integral conceptia
biblica . Astfel , textele cartilor didactice si cele profetice aduc o contributie
substantial la intregirea si definirea modului in care era privita femeia , acestea
adeverind unele aspect din viata sociala a israelitilor in perioada vechitestamentara.
Datele istorice confirma realitatea ca prin statutul sau , femeia era fundamental
legat de familia sa , iar ca sotie , de familia sotului . Deosebit de relevanta este
citarea unuia dintre perceptele Legii lui Manu , care defineste exact statutul unei
femeii exprimand mentalitatea oriental antica in care , din punct de vedere social se
incadreaza si Israel Femeia , in timpul copilariei , depinde de tatal ei , in timpul
tineretii , de sotul ei , daca ii moare sotul , de fii ei , daca nu are fii , de rudele
apropiate ale sotului , caci femeia nu trebuie niciodata sa se conduca dupa bunul ei
plac 1
Pozitia sociala a femeii ca sotie se defineste asadar , in raport cu sotul sau , ea
fiind in vechime subordonata intru totul acestuia . Astfel , o tanara fata se putea
casatori numai cu incuvintarea tatalui sau a fratelui mai mare . Prin achitarea
pretului de cumparare de catre viitoarul sot , ea intra practic in proprietatea
acestuia si implicit pierderea dreptului de libertate deplina . Acest lucru ii garanta
sotului deplina autoritate asupra sotiei sale , el putand oricand sa o repudieze ,
drept care nu apartine femeii2.
Marturiile laice si biblice adeveresc faptul ca sotia nu avea dreptul la ereditate ,
deoarece acest drept era rezervat exclusiv barbatilor . Ea este numita , adeseori ,

1 Ion Resceanu , Familia in Vechiul Testament , p.57

2 Biblia sau Sfanta Scriptura , Deuteronom cap.24 EIBMO

prin intermediul numelui sotului ei , numele ei nefiind , cateodata nici macar

mentionat , cum este cazul sotiei lui Lot3.
In spiritual acestor marturii , aflam ca sfera de actiune a femeii se rastrange , numai
la cercul familiei , ea neavand dreptul de a participa la viata publica sau de cult.
Textele biblice vechitestamentare pun in lumina adevarul ca femeia era
dependent de familia sa , care reprezinta pentru ea cel mai inalt factor de protectie.
In cazul in care ea era dezonorata Legea prevedea cea mai aspra pedeapsa ,
uciderea cu pietre a celui ce savarseste acest act4 . Daca actul dezonorant i se
intampla unei tinere fecioare , atunci Legea prevedea o compensatie de 50 de sicli
de argint pentru tatal fetei precum si obligatia de a o lua de sotie , neputand
niciodata sa o repudieze . Acest accent pus de Legea Mozaica pe responabilitatea
seducatorului evoca de fapt o transformare remarcabila a legislatiei mozaice fata de
celelalte coduri de legi antice , care in aceasta problema se raporteaza numai la
ideea de violare a proprietatii5.
Cu privire la drepturile sociale ale femeii din perioada patriarhala , se poate
spune ca aceasta mentalitate a dominat si istoria Vechiului Israel , iar aceste
drepturi au fost limitate numai la cadrul familial . Spre deosebire de Israel , in
societatile mai evaluate ale Babilonului si Egiptului , femeia se pare ca avea multe
avantaje , adica beneficia de o serie de drepturi sociale . De exemplu in Egipt ,
femeia avea posibilitatea de a conduce o familie sau , in Babilon , ea putea sa se
angajeze in afaceri6.
Spre deosebire de normele matrimoniale babilonice si egiptene , legislatia
biblica pare a fi in defavoarea femeii israelite . Aparenta nu corespunde cu
realitatea , deoarece Vechiul Testament ne ofera exemple de atitudini edificatoare
ale unor personalitati feminine care au marcat pozitiv atat viata familiilor lor , cat
3 Ion Resceanu , Familia in Vechiul Testament , p.58
4 Biblia sau Sfanta Scriptura , Deuteronom 22;25 EIBMO
5 B.S. Childs , Exodus , London , SCM , 1974 , p.476
6 Ion Resceanu , Familia in Vechiul Testament p.63

si a lui Israel . O consideratie deosebita fata de acestea o arata Sf. Ioan Gura de Aur
fapt dovedit de entuziasmul inflacarat ce emana din predicile sale despre
numeroasele figure feminine biblice care excelau in virtuti .
Sa auda barbatii , sa asculte si femeile cele ce urmeaza ! Ni se povestesc faptele
acelor Sfinte pentru ca noi sa le imitam firea si purtarile si totodata pentru ca
femeia sa nu mai para mai slaba decat barbatul. Care dintre noi se mai poate apara
sau isi mai poate gasi scuze cand aceste femei arata o asemenea ravna si
intelepciune , in timp ce noi suntem tot timpul prada grijilor lumesti ?7
Dintre figurile veterotestamentale el o lauda in special pe vaduva care l-a
primit pe Ilie in casa ei numind-o intruchiparea suprema a curajului si barbatiei .
Intr-o alta scrisoare o numeste pe Rebeca femeie exceptionala , plina de o
afectiune deosebita. Despre Sara ne spune Nu o poti egala pe Sara in bunatate
sau noblete sau bogatie , nici daca ai fi imparateasa , iar despre Rahila Mare si
nespusa este filosofia femeii8.
Din cele spuse pana acum , ne putem da seama ca sotiei nu i se atribuie un rol , ci
ea insasi trebuie sa si-l asume , pentru bunastarea casei sale ea putand actiona si
idndependent de vointa sotului sau . Din textile biblice reiese ca femeia Vechiului
Testament nu a fost privita intotdeauna prin prisma subordonarii sale
neconditionate fata de sot , ci mai curand ca un ajutor al barbatului , deoarece
acesta nu-si poate implini singur rostul in lume (Fc. 2:18).
Egalitatea dintre barbat si femeie va fi afirmata de Sf. Ap. Pavel care , fara
sa desfiinteze diferenta naturala dintre sexe , arata ca mantuirea in Hristos unifica
si nieleaza deosebirile dintre oameni Nu mai este iudeu , nici elin , nu mai este
nici rob , nici liber ; nu mai este parte barbateasca si parte femeiasca , pentru ca voi
toti una sunteti in Hristos Iisus(Gal. 3:28)

7 Sfantul Ioan Gura de Aur ; Omilia a X-a la II Timotei p.515

8 David C. Ford , Barbatul si femeia in viziunea Sfantului Ioan Gura de Aur p.182183

BIBLIOGRAFIE

1.Biblia sau Sfanta Scriptura EIBMO

2.Ion Resceanu , Familia in Vechiul Testament
3.B.S. Childs , Exodus , London SCM 1974
4.Sfantul Ioan Gura de Aur ; Omilia a X-a la II Timotei
5.Dvid C. Ford , Barbatul si femeia in viziunea Sfantului Ioan Gura de
Aur

In primul rand , esti un analfabet , popo . In al doilea rand , domnul Mihalache

este o persoana care nu mai poate fi numita in demnitatea de preot , pentru ca nu
si-a respectat cuvantul dat la hirotonie . Daca nu a fost in stare sa isi administreze
familia , oare va putea el sa administreze o intreaga comunitate ?! Oare nu a vazuto pe preoteasa ca e "debila" pana sa se casatoreasca cu ea ? Un om care nu este
stabil va putea sa intareasca aceasta comunitate ? Greu de crezut . Aici nu este
vorba de a judeca pe cineva , ci de a face o alegere care sa fie benefica comunei ,
"parintele" , fiind ultima persoana demna de aceasta functie . P.S. Nu ai tu dreptul
sa judeci preotii , mai ales ca ei nu se afla in situatia penibila in care se afla domnul
Mihalache .

STATUTUL FEMEII IN FAMILIE,

SOCIETATE SI SINAGOGA

ILIE RARES-DANIEL
ANUL I ; GRUPA A III-A