Anatomie I – LP 13
Ficatul
- este cea mai voluminoasa si complexa glanda din organism, anexata tubului digestiv
- secreta bila si asigura, in acelasi timp un numar mare de functii metabolice
- este un organ parenchimatos
- prezinta 2 feţe (fata diafragmatica si fata viscerala), 3 margini si 2 extremitati
- este plasat in partea dreapta a etajului supramezocolic unde ocupa loja hepatica, corespunzatoare
hipocondrului drept
- loja hepatica este delimitata:
superior – bolta diafragmatica
inferior – colonul transvers
posterior – peretele abdominal posterior si organele aflate la acest nivel(esofagul abdominal, stomacul
si duodenul supramezocolic)
la stinga – loja gastrica
la drepta – peretele toracoabdominal drept
- scheletotopic – corespunde anterior ultimelor 7 coaste, iar posterior ultimelor 3 vertebre toracale
- ficatul are forma de ovoid (forma unui “ou”) sectionat, caruia ii lipseste partea sa inferioara si stinga
- culoarea ficatului variaza de la rosie-bruna la rosie-palida-verzuie
- greutatea ficatului este de aproximativ 1500-2400 de grame
- diametrul frontal este de 30 de cm, diametrul sagital este de 20 cm, diametrul vertical este de 8-10 cm(pe
partea dreapta) si de 3-4 cm(pe partea stinga)
- consistenta este moale
Mijloace de fixare:
I.Fata diafragmatica(superioara)
II.Fata viscerala(inferiora)
- este cuprinsa intre marginea anterioara si marginea posteroinferioara a ficatului
- este concava si prezinta numeroase santuri, in numar de 3 dispuse sub forma literei “H”: 2 santuri sagitale
si un sant transversal
santul longitudinal drept(fosa veziculei biliare)
santul longitudinal sting(fisura ligamentului rotund)
santul transvers(hilar) al ficatului (poarta hepatica)
1. lobul hepatic drept – se afla la dreapta veziculei biliare si prezinta urmatoarele impresiuni :
impresiunea colica
impresiunea renala
impresiunea suprarenala
impresiunea duodenala
2. lobul pătrat – se gaseste situat intre fosa veziculei biliare, la dreapta , fisura ligamentului rotund, la
stinga, si santul transversal, posterior; prezinta impresiunea duodenala si o proeminenta patrulatera,
alungita in sens sagital, denumita eminenta porta anterioara
3. lobul caudat( a lui Spiegel) – se afla posterior de santul transvers al ficatului
4. lobul hepatic sting – este situat la stinga fisurei ligamentului rotund; prezinta impresiunea gastrica
III.Marginea inferioara
- este situata la limita dintre fata diafragmatica si fata viscerala
- prezinta in partea sa laterala dreapta incizura veziculei biliare
3
V.Marginea posterosuperioara
- se afla la limita dintre partea superioara si dreapta a fetei diafragmatice cu partea sa posterioara
Vascularizatia ficatului:
A.Sistemul aferent
I.Sistemul functional – este reprezentat de vena porta principala si venele porte accesorii
- vena mezenterica superioara – aduna singele de la: jejunoileon, cec, apendice vermiform, colonel
ascendent, ½ dreapta a colonului transvers
- vena splenica – aduna singele venos de la: splina, mare curbura gastrica, omentul mare, pancreas si de la o
parte din duoden
- vena mezenterica inferioara – aduna singele venos de la: ½ stinga a colonului transvers, colonul
descendent, colonul sigmoid si rect
II.Sistemul nutritiv – este reprezentat de arterele hepatice ce provin din 2 surse: artera gastrica stinga si artera
hepatica comuna
- a. hepatica comuna – este ram din trunchiul celiac si se termina bifurcindu-se in: artera gastroduodenala si
artera hepatica proprie
- a. gastrica stinga - este ram din trunchiul celiac (a.gastrica stinga se distribuie pentru mica curbura a
stomacului, si da: a. hepatica stanga, rr cardioesofagiene anterioare, rr gastrice anterioara si
posterioara)
B.Sistemul eferent
- este reprezentat de venele hepatice sau suprahepatice, care transporta singele din capilarele sinusoide
hepatice in vena cava inferioara
Inervatia ficatului
- este vegetativa si provine din nodulii paravertebrali T7-T10 sub forma de nervi splahnici, ajung la nodulii
semilunari ai plexului celiac
- fibrele parasimpatice provin din nervii vagi – drept si sting
4
Splina
Mijloacele de fixare:
Conformatie exterioara:
Faţa diafragmatica (laterala) – este neteda si convexa in toate sensurile; vine in contact cu fata inferioara a
diafragmului
Fata viscerala(medial) – este subimpartita in 3 fete: fata gastrica, fata renala si fata colica
Vascularizatia splinei:
- artera splenica – este ram din trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
- vena splenica – se varsa in vena mezenterica inferiora, cu care formeaza apoi trunchiul splenomezenteric,
ce conflueaza cu vena mezenterica inferioara si formeaza vena porta
Inervatia splinei:
Rinichii
Mijloace de fixare:
- capsula fibroasa renala – este o parte componenta a fasciei viscerale; capsula delimiteaza loja renala
- formatiunile conjunctive subperitoneale – sunt reprezentate de o serie de condensari ale tesutului conjunctiv
alcatuind: ligamentul hepatorenal, ligamentul colorenal si ligamentul duodenorenal
- vasele renale – constitue unul dintre mijloacele importante de fixare ale rinichilor
- presa abdominala
Conformatie externa:
- rinichii prezinta 2 fete, 2 margini si 2 extremitati
Fata anteroexterna
- este convexa si are raporturi diferite prin intermediul peritoneului parietal posterior
Rinichiul drept
- are raport cu colonul ascendent, flexura hepatica dreapta, fata viscerala a ficatului pe care determina
impresiunea renala si portiunea descendenta a duodenului
Rinichiul sting
- are raport cu segmentul sting al colonului transvers, cu ansele intestinale , cu fata posterioara a stomacului,
corpul pancreasului si cu splina
Fata posterointerna
- este plana sau usor convexa
- nu este acoperita de peritoneu
- incruciseaza coasta a XII-a
- prezinta raporturi superioare si inferioare
Raporturile superioare
- sunt toracice, cu fata inferioara a diafragmului, cu pleura si baza pulmonilor
Raporturile inferioare
- sunt abdominale si lombare : muschiul patrat lombar, nervii toracolombari, iliohipogastrici, ilioinghinali si
genitofemurali
Marginea laterala
- este convexa si neteda si are raporturi diferite:
pentru rinichiul drept – superior cu ficatul, iar inferior cu colonul ascendent
pentru rinichiul sting – superior cu splina, iar inferior cu colonul descendent
Marginea mediala
6
- este concava
- prezinta in centrul său hilul renal prin care se patrunde intr-o cavitate săpată in grosimea rinichilor
denumita sinusul renal; hilul renal este locul prin care patrunde in rinichi pachetul vasculonervos al
pediculului renal (artera renala, vena renala, limfaticele si nervii vegetativi)
- rinichiul drept are raport medial cu vena cava inferioara
- rinichiul sting are raport medial cu artera aorta abdominala
Extremitatea superioara
- are raport cu originea muschiului psoas si cu glanda suprarenala dreapta
Extremitatea inferioara
- are raport cu muschiul psoas
Vascularizatia rinchilor:
- arterele renale drepta si stinga – iau nastere din artera aorta abdominala la nivelul lui L1
- inainte de a patrunde in hilul renal arterele renale dau urmatoarele ramuri colaterale: artrera suprarenala
inferioara, ramuri ganglionare pentru nodulii limfatici lombari, artera ureterala superioara si arterele
capsuloadipoase
- ajunsa in hil, artera renala se imparte in 2 ramuri principale: un ram anterior (artera prepielica) si un ram
posterior (artera retropielica)
- venele renale – colecteaza singele ce provine din cele 2 retele venoase: renala si perirenala
Limfaticele rinichiului:
- se organizeaza in 2 retele: superficiala si profunda
- reteaua superficiala – este plasata sub capsula fibroasa proprie a rinichiului , dreneaza limfa in nodulii
lomboaortici
- reteaua profunda – incepe la nivelul glomerulilor renali si urmeaza acelasi traiect ca si vasele sanguine
Inervatia rinichilor:
- este vegetativa si provine din plexul solar, nervul splahnic mic si inferior
Căile excretorii
A.Calicele renale
- reprezinta primul compartiment al cailor excretorii
- sunt organe tubulare , situate in sinusul renal
- se impart in 2 categorii: calicele mici si calicele mari
C.Ureterul
- este un conduct musculomembranos care se intinde de la extremitatea inferioara a pelvisului renal pina la vezica
urinara
- in traiectul sau ureterul parcurge regiunea lombara, partea mediala a regiunii iliace si pelvisul osos
- ureterul prezinta 2 portiuni: ureterul abdominal (compus din ureterul lombar si ureterul iliac) si ureterul pelvin
- lungimea ureterului este de 25-30 cm; calibrul său nu este uniform
- pe traiectul sau ureterul prezinta 3 ingustari:
strimtoarea initiala (superioara) – se afla la originea ureterului; se mai numeste si coletul ureterului
strimtoarea mijlocie – se afla la locul de incrucisare a ureterului cu vasele iliace (strimtoarea iliaca)
strimtoarea inferioara (vezicala) – se gaseste la deschiderea ureterului in vezica urinara
artera ureterala superioara, care isi are originea in ramul prepielic al arterei renale
artera ureterala mijlocie, care provine fie din artera aorta, fie din arterele iliace commune sau artera
iliaca interna
artera ureterala inferioara , care isi are originea in artera vezicogenitala la barbat si in artera uterina la
femeie
- venele sunt satelitele arterelor respective si se varsa in vena cava inferioara, in venele iliace si in venele
genitale
Inervatia:
– este asigurata de filete vegetative, provenite din plexul aorticorenal, plexul spermatic si plexul
hipogastric
D.Vezica urinara
- este un organ membranos, intermediar intre uretere si uretra, in care se depoziteaza urina
- este un organ cavitar, ovoidal care prezinta:
virful vezicii(apex)
corpul vezicii
fundul vezicii(baza)
colul vezici(gâtul)
- este un organ pelvin, asezata in partea anterioara a spatiului pelvisubperitoneal, superior planseului pelvin,
posterior simfizei pubiene si anterior aparatului genital, care il separa de rect
- loja vezicala este spatial ocupata de vezica urinara, delimitata: anterior de simfiza pubiana, posterior de
organele genitale , lateral de muschiul obturator intern si muschiul levator anal, superior de peritoneul
parietal si inferior de planseul pelvin
- vezica urinara goala are forma de “cupă” , iar plina are forma ovoidala
- vezica urinara plina are diametrul vertical de 10 cm, diametrul transversal de 9 cm, diametrul
anteroposterior de 7 cm si capacitatea de 250-300 ml
Mijloace de fixare:
8
- uracul – reprezinta restul supravezical al veziculei alantoide; este un cordon fibros intins de la virful vezicii
la cicatricea ombilicala, cu rol de suspendare a vezicii la peretele abdominal anterolateral
- ligamentul ombilical medial drept si sting
- ligamentele anterioare(pubovezicale)
- ligamentele posterioare(vezicogenitale)
- teaca viscerala vezicala(alantoidiana)
- aripioarele vezicale (sunt expansiuni celuloconjunctive ale vaselor vezicale)
- planseul vezical
- peritoneul pelvin
Raporturi:
- vezica urinara prezinta 4 feţe:
fata anterioara – vine in raport cu fata posterioara a simfizei pubiene, peretele abdominal anterior
fata posterioara – vine in raport cu organele din cavitatea peritoneala: ansele ileale, colonul pelvin,
uterul, colul uterin, fata anterioara a vaginului (la femeie); veziculele seminale, ductele deferente
si rectul pelvin subperitoneal(la barbat)
fetele laterale – vin in contact cu arterele ombilicale; la barbat vin in raport cu ductele deferente
Conformatie interioara:
- vezica urinara prezinta 3 orificii:
orificiul uretral(colul vezical) – este median, plasat in partea anterioara a vezicii urinare
2 orificii ureterale – sunt situate posterolateral, la 3 cm de orificiul uretral si la 9 mm de linia
mediana
Trigonul vezical – este spatial cuprins intre cele 3 orificii
Inervatia vezici:
- nervii vezicali provin din plexul hipogastric, care primeste nervii presacrali si simpaticii sacrali; fibre
senzitive de la primul si al doilea nerv lombar si de la ramurile anterioare ale nervilor sacrali II,III si IV
E.Uretra
a.Uretra masculina
Vascularizatia uretrei:
– provine din arterele prostatice, arterele rectale inferioare , bulbare si vezicale inferioare , pentru uretra
membranoasa; iar pentru uretra spongioasa ramuri arteriale din artera bulbara, bulbouretrala si dorsala
penisului
- vene le uretrei se varsa in vena dorsala profunda a penisului sau in plexul venos al lui Santorini si in
plxurile seminale
Inervatia uretrei:
- provine din plexul hipogastric, din nervul bulbouretral si din nervul dorsal al penisului
b.Uretra feminina
Vascularitatie:
- segmenul pelvin al uretrei feminine este vascularizat arterial de arterele vaginale mijlocii si inferioare
- segmental perineal este vascularizat de ramul uretral al arterei pudendale interne
- venele dreneaza in plexul lui Santorini, pentru segmental pelvin, si in venele bulbare si cavernoase, pentru
segmental perineal
Inervatia :
Organele genitale
gonada(testiculul)
caile spermatice
organele genitale externe
1.Testiculul
Mijloace de fixare:
- funiculul spermatic
- tunicile de invelis
- ligamentul scrotal
Conformatie exterioara:
Marginea posterioara – este in raport cu corpul epididimului, cu care are lagaturi strinse de aderenta
Fata mediala – prezinta raport cu marginea corespunzatoare a epididimului si cu vasele sanguine
Fata laterala – vine in raport cu seroasa vaginala, care formeaza, intre testicul si epididim, un fund de sac,
numit sinusul epididimar sau epididimotesticular
11
- testiculii sunt organe parenchimatoase, cu structura glandulară, adaptata pentru functia externa cit si pentru
cea interna
- la exterior testiculul prezinta un invelis, denumit albugineea, iar la interior prezinta parenchimul testicular
Albugineea – este un invelis alb-sidefiu, gros, lucios si putin elastic; in partea posterioara prezinta o
ingrosare numita mediastinul testicular sau corpul lui Highmore, de la care pornesc, catre periferia
testiculului, septurile testiculului, care impart parenchimul in 200-500 de lobuli testiculari;
- continutul fiecarui lobul testicular este reprezentat de:
1-3 tubi seminiferi contorţi(canelele seminifere)
ţesutul interstitial
Tunicile testiculului:
- testiculul, epididimul, ductul deferent si portiunea incipienta a funiculului spermatic sunt invelite in mai
multe paturi suprapuse, care constitue tunicile (bursele) de invelis
- tunicile sunt elemente component ale peretelui abdominal anterolateral, mobilizate o data cu coborirea
testiculului
- tunicile se gasesc plasate inferior penisului si regiunii pubiene si anterior de perineul anterior
2.Epididimul
coada epididimului
- este situate de-a lungul marginii posterioare a testiculului si este plasat in interiorul tunicilor, care invelesc
testiculul si funiculul spermatic
- are forma de “virgulă” , cu marea extremitate orientata aterosuperior; are o lungime de 5 cm si o grosime
de 1-1,2 cm
- are o culoare alb-rozie
- consistenta este moale, elastica si depresibila
Mijloace de fixare:
- funiculul spermatic
- tunicile de invelis, ce invelesc si testiculul
- 2 ligamente epididimare (superior si inferior) care il solidarizeaza la testicul
Conformatie exterioara:
- provine din: plexul spermatic situat la nivelul aortei abdominale si din plexul deferential, care se distribuie
epididimului si canalului deferent
3.Ductul deferent
- este portiunea din caile spermatice care se intinde de la coada epididimului pina la ductul ejaculator
- lungimea este de 40-45 cm, iar diametrul canalicular este de 0,5 mm
- are aspect regulat, consistent ferma
- prezinta 4 segmente:
segmentul epididimotesticular
segmentul funicular
segmentul pelvin
segmentul retrovezical
b. Segmentul funicular – este cuprins in grosimea funiculului spermatic intre pachetul venos anterior si
artera testiculare(situate anterior), si pachetul venos posterior(situat posterior)
c.Segmentul pelvin – tine de la orificiul inghinal profund si pina la fata laterala a vezicii urinare
d.Segmentul retrovezical – tine de la marginea latera a vezici urinare pina la nivelul prostatei;
inconjura marginea laterala a veziculei seminale, devine mai gros si mai neregulat, se apropie de cel de
pe partea opusa, delimitind triunghiul interdeferential cu virful inferior(la prostata) si baza superior(la
vezica urinara)
Vascularizatia:
- vascularizatia arteriala este asigurata de artera vezicala inferioara, artera testiculara, artera deferentiala si
artera funiculara
- vascularizatia venoasa se distribuie plexului venos prostatic si seminal
Inervatia:
4.Veziculele seminale
5.Ductul ejaculator
- ductele ejaculatorii sunt organe canaliculare infundibuliforme, care iau nastere din unirea veziculelor
seminale si ampula ductului deferent
- se varsa in uretra prostatica, la nivelul verului montanal (veru montanum = mic relief al peretelui posterior
al uretrei prostatice, unde se deschid canalele ejaculatoare)
- se gasesc in grosimea prostatei
6.Prostata
- are forma unei “castane” sau a unui con cu baza in sus, turtit anteroposterior
- are o lungime de 3-4 cm, o grosime de 2,5 cm, si o largime la nivelul bazei de 4 cm
- are culoare alb-galbuie, este neteda si prezinta o consistent elastic
- mjloacele de fixare se datoreaza formatiunilor fibroase care delimiteaza loja prostatica
Conformatie exterioara:
Vascularizatia:
- arterele prostatei provin din artera iliaca interna prin arterele vezicale inferioare si rectale mijlocii, ce dau
ramuri vezicoprostatice
- venele formeaza plexuri periprostatice, ce comunica anterior cu venele uretrale, vezicale si cu plexul lui
Santorini, iar posterior cu venele rectale mijlocii; toate venele se indreapta spre venele iliace interne
Inervatia:
7.Penisul
Mijloace de fixare:
- partea posteriora constituie singura portiune fixa, ancorata prin insertia corpilor cavernosi la ramurile
ischiopubiene si a ligamentului suspensor al penisului, care se insera pe simfiza pubiana
Conformatie exterioara:
Extremitatea posterioara
- este in continuare cu radacina corpilor cavernosi, fixata la simfiza pubiana prin ligamentul suspensor al
penisului
Corpul
- prezinta 4 fete:
fata dorsala – este usor aplatizata si corespunde fetelor superioare ale corpilor cavernosi
fetele laterale – sunt rotunjite si corespund corpilor cavernosi
fata inferioara(uretrala) – prezinta proeminenta corpului spongios al uretrei
Organele erectile:
Corpii cavernosi
16
Corpul spongios
- este o formatiune erectila, asezata in jurul uretrei, in santul inferior al corpilor cavernosi cu o lungime de
14-16 cm si este impartit in 3 parti:
bulbul penisului – este extremitatea posterioara a corpului spongios penian
corpul corpului spongios – este strabatut de uretra
glandul penisului – reprezinta extremitatea anterioara a corpului spongios
Vascularizatia:
Inervatia:
- filete senzitive si motorii provenite din nervul pudendal intern si de la plexul vegetativ hipogastric inferior
- constitue aparatul genital feminin, alcatuit din gonada(ovar), trompele(tubele) uterine, uter si organele genitale
externe(vaginul si vulva)
1.Ovarul
- este glanda sexual feminina cu rol in maturarea ovulelor si in secretia hormonilor sexuali
- este un organ pereche si simetric, care prezinta: extremitate tubara, extremitate uterina, fata mediala, fata laterala,
marginea mezovariana, marginea libera si hilul ovarului
- se gaseste in cavitatea abdomino-pelvina, fixat la fata posterioara a ligamentului larg
- se proiecteaza pe peretele abdominal anterolateral, la mijlocul liniei care uneste simfiza pubiana cu spina iliaca
anterosuperioara
- lugimea unu ovar este de 1,5 cm, grosimea de 1 cm, greutatea de 4-8 grame
- culoarea este alb-rozie; consistenta este ferma(dupa menopauza consistenta lor devine lemnoasa, din cauza
procesului de scleroza ce se instaleaza)
Mijloacele de fixare:
Conformatie exterioara:
Ovarul prezinta:
Vascularizatia:
Inervatia:
- trompa uterina se afla plasata in aripioara superioara a ligamentului larg, numita mezosalpinx
- tubele uterine au in general o directie transversala, de la uter la extremitatea uterina a ovarului, dupa care
urca aproape vertical de-a lungul marginii anterioare a ovarului, se incurbeaza si ajung pe marginea libera a
ovarului
- forma este asemanatoare unei “trompete”, cu extremitatea uterina ingustata, iar cea ovariana largita
- au o lungime de 12-14 cm, cu un diametru care variaza intre 8-9 mm, in portiunea ampulara si 2 mm in
portiunea uterina
Mijloace de fixare:
- trompele uterine sunt mentinute in pozitie prin continuarea lor cu uterul, prin cele 2 foite ale ligamentului
larg si prin ligamentele tuboovariene
Conformatie exterioara:
Vascularizatia:
18
Inervatia:
3.Uterul
Mijloacele de fixare:
Conformatie exterioara:
19
Vascularizatia:
Inervatia:
- provine din plexul hipogastric inferior, din simpaticul sacrat si din plexul uteroovarian
4.Vaginul
- este organul copulatiei la sexul feminin si serveste la evacuarea produsului de conceptie cit si a singelui
menstrual
- este un conduct musculomembranos, care se intinde de la uter la vulva si prezinta: peretele anterior,
peretele posterior, peretii laterali, extremitatea superioara si extremitatea inferioara
- este un organ impar, median situat in pelvis si in grosimea perineului anterior
- se gaseste cuprins intre vezica urinara si uretra(anterior) si rect(posterior)
- directia vaginului este oblica si formeaza cu orizontala un unghi de 65-70°
- este turtit anteroposterior
- lungimea medie este de 8 cm (variaza intre 8 si 14 cm)
Mijloacele de fixare:
- se impart in:
mijloace de suspensie – reprezentate de continuitatea cu uterul
mijloacele de sustinere – reprezentate de planşeul pelvin si de chinga muschilor levatori anali
mijloacele de orientare – reprezentate de portiunea mijlocie e tecilor sacrorectogenitopubiene
Conformatia exterioara:
20
Vascularizatia:
- arterele provin din artera iliaca interna prin arterele rectale mijlocii sau din artera uterina , ce furnizeaza
ramuri cervicovaginale
- venele se varsa in vena iliaca interna
Inervatia:
- provine din plexul hipogastric inferior, de la nervul pudendal intern si de la nervii pelvini
5.Vulva
Conformatie externa:
- orificiul ureteral extern(meatul urinar)- se gaseste situate la 4 cm deasupra si anterior de tuberculul genital
si indaratul glandului clitoridian
- glandele vestibulare mici( a lui Bartholin) – sunt situate de o parte si de alta a jumatatii posterioare a
orificiului vaginal
- orificul vaginal inferior – se gaseste in partea posterioara a vestibulului vaginal
Vascularizatia:
- vascularizatia superficiala este asigurata de arterele pudendale externe, ramuri din artera femurala
comuna; si artera perineala superficiala, ram din artera pudendala interna; vascularizatie venoasa
superficiala este asigurata de venele superficiale ce merg prin venele pudendale externe spre vena safena
interna; si prin venele perineale catre venele pudendale interne, venele labiilor mici
- vascularizatia profunda – este asigurata de arterele pudendale interne prin ramurile sale: bulbara,
cavernoasa si dorsal clitorisului; venele profunde merg spre plexul venos a lui Santorini si spre venele
pudendale interne
Inervatia:
- nervii superficiali sunt reprezentati de filete genitale ale nervilor: genitofemurali, iliohipogastrici si
ilioinghinali; nervii profunzi isi au originea in nervul pudendal intern, care da nervul dorsal al clitorisului si
in plexul hipogastric inferior, care furnizeaza filete vegetative, ce ajung la vulva pe vasele sanguine