Sunteți pe pagina 1din 21

1

Anatomie I – LP 13
Ficatul

- este cea mai voluminoasa si complexa glanda din organism, anexata tubului digestiv
- secreta bila si asigura, in acelasi timp un numar mare de functii metabolice
- este un organ parenchimatos
- prezinta 2 feţe (fata diafragmatica si fata viscerala), 3 margini si 2 extremitati
- este plasat in partea dreapta a etajului supramezocolic unde ocupa loja hepatica, corespunzatoare
hipocondrului drept
- loja hepatica este delimitata:
 superior – bolta diafragmatica
 inferior – colonul transvers
 posterior – peretele abdominal posterior si organele aflate la acest nivel(esofagul abdominal, stomacul
si duodenul supramezocolic)
 la stinga – loja gastrica
 la drepta – peretele toracoabdominal drept
- scheletotopic – corespunde anterior ultimelor 7 coaste, iar posterior ultimelor 3 vertebre toracale
- ficatul are forma de ovoid (forma unui “ou”) sectionat, caruia ii lipseste partea sa inferioara si stinga
- culoarea ficatului variaza de la rosie-bruna la rosie-palida-verzuie
- greutatea ficatului este de aproximativ 1500-2400 de grame
- diametrul frontal este de 30 de cm, diametrul sagital este de 20 cm, diametrul vertical este de 8-10 cm(pe
partea dreapta) si de 3-4 cm(pe partea stinga)
- consistenta este moale

Mijloace de fixare:

- strinsa aderenta de vena cava inferioara


- plicile peritoneale
- presiunea abdominala
- ligamentul coronar al ficatului
- ligamentele triunghiulare
- ligamentul falciform
- ligamentele accesorii hepatice

Conformatia externa: ficatul prezinta 2 feţe, 3 margini si 2 extremitati

I.Fata diafragmatica(superioara)

- are o orientare anterosuperioara


- este convexa, neteda
- vine in raport intim cu diafragmul
- este impartita de ligamentul falciform in 2 zone inegale: lobul drept hepatic si lobul sting hepatic
- din punct de vedere al raporturilor, fata diafragmatica prezinta 4 parti:
 partea anterioara
 partea superioara
 partea dreapta
 partea posterioara
2

II.Fata viscerala(inferiora)
- este cuprinsa intre marginea anterioara si marginea posteroinferioara a ficatului
- este concava si prezinta numeroase santuri, in numar de 3 dispuse sub forma literei “H”: 2 santuri sagitale
si un sant transversal
 santul longitudinal drept(fosa veziculei biliare)
 santul longitudinal sting(fisura ligamentului rotund)
 santul transvers(hilar) al ficatului (poarta hepatica)

Santurile delimiteaza pe fata viscerala a ficatului 4 lobi:

1. lobul hepatic drept – se afla la dreapta veziculei biliare si prezinta urmatoarele impresiuni :
 impresiunea colica
 impresiunea renala
 impresiunea suprarenala
 impresiunea duodenala
2. lobul pătrat – se gaseste situat intre fosa veziculei biliare, la dreapta , fisura ligamentului rotund, la
stinga, si santul transversal, posterior; prezinta impresiunea duodenala si o proeminenta patrulatera,
alungita in sens sagital, denumita eminenta porta anterioara
3. lobul caudat( a lui Spiegel) – se afla posterior de santul transvers al ficatului
4. lobul hepatic sting – este situat la stinga fisurei ligamentului rotund; prezinta impresiunea gastrica

III.Marginea inferioara
- este situata la limita dintre fata diafragmatica si fata viscerala
- prezinta in partea sa laterala dreapta incizura veziculei biliare
3

- in partea mediala stinga prezinta incizura ligamentului rotund


-
IV.Marginea posteroinferioara
- delimiteaza partea posterioara a fetei diafragmatice de fata viscerala

V.Marginea posterosuperioara
- se afla la limita dintre partea superioara si dreapta a fetei diafragmatice cu partea sa posterioara

VI.Extremitatea dreapta – este voluminoasa

VII.Extremitatea stinga – are dimensiuni reduse

Vascularizatia ficatului:

- prezinta 2 sisteme vasculare:


 sistemul aferent
 sistemul eferent

A.Sistemul aferent

- este alcatuit din:


1. un sistem functional reprezentat de vena porta
2. un sistem nutritiv reprezentat de artera hepatica

I.Sistemul functional – este reprezentat de vena porta principala si venele porte accesorii

Vena porta – rezulta din confluarea a 3 trunchiuri venoase aferente :

- vena mezenterica superioara – aduna singele de la: jejunoileon, cec, apendice vermiform, colonel
ascendent, ½ dreapta a colonului transvers
- vena splenica – aduna singele venos de la: splina, mare curbura gastrica, omentul mare, pancreas si de la o
parte din duoden
- vena mezenterica inferioara – aduna singele venos de la: ½ stinga a colonului transvers, colonul
descendent, colonul sigmoid si rect

II.Sistemul nutritiv – este reprezentat de arterele hepatice ce provin din 2 surse: artera gastrica stinga si artera
hepatica comuna

- a. hepatica comuna – este ram din trunchiul celiac si se termina bifurcindu-se in: artera gastroduodenala si
artera hepatica proprie
- a. gastrica stinga - este ram din trunchiul celiac (a.gastrica stinga se distribuie pentru mica curbura a
stomacului, si da: a. hepatica stanga, rr cardioesofagiene anterioare, rr gastrice anterioara si
posterioara)

B.Sistemul eferent
- este reprezentat de venele hepatice sau suprahepatice, care transporta singele din capilarele sinusoide
hepatice in vena cava inferioara

Inervatia ficatului

- este vegetativa si provine din nodulii paravertebrali T7-T10 sub forma de nervi splahnici, ajung la nodulii
semilunari ai plexului celiac
- fibrele parasimpatice provin din nervii vagi – drept si sting
4

Splina

- este un organ parenchimatos, limfoid, in legatura intima cu sistemul venos port


- este situata profund in partea stinga a etajului supramezocolic
- este o glanda vasculara cu functie limfo- si hematopoietica (hemopoieză -formarea globulelor roșii și albe
din sânge)
- participa la distrugerea hematiilor imbatrinite
- are rol important in metabolismul fierului, bilirubinei, functie antitoxica si endocrina
- este un organ toracoabdominal, plasat in spatial subfrenic sting si ocupa loja splenica
- loja splenica este delimitata:
 superior – bolta diafragmatica
 posterior – bolta diafragmatica
 lateral – bolta diafragmatica
 anterior – stomac
 inferior – coasta XI, glanda suprarenala stinga, rinichiul sting
- forma splinei este ovoida
- greutatea splinei variaza de la 200 la 230 grame
- lungime 13 cm, largime 7 cm, grosime 3-5 cm
- are culoare rosie-violeta
- consistenta este friabila

Mijloacele de fixare:

- legatura cu organele vecine prin: epiplonul pancreaticosplenic, epiplonul gastrosplenic


- ligamentul colofrenic sting
- consola osteoviscerala

Conformatie exterioara:

- prezinta 2 fete, 2 margini si 2 extremitati

Faţa diafragmatica (laterala) – este neteda si convexa in toate sensurile; vine in contact cu fata inferioara a
diafragmului

Fata viscerala(medial) – este subimpartita in 3 fete: fata gastrica, fata renala si fata colica

Marginea superioara – delimiteaza fata diafragmatica de fateta gastrica

Marginea inferioara – face separarea dintre fata diafragmatica si fateta renala

Extremitatea posterioara – vine in raport cu vertebrele toracale T10-T11 si cu gitul coastei XI

Extremitatea anterioara – prezinta faţeta colică

Vascularizatia splinei:

- artera splenica – este ram din trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
- vena splenica – se varsa in vena mezenterica inferiora, cu care formeaza apoi trunchiul splenomezenteric,
ce conflueaza cu vena mezenterica inferioara si formeaza vena porta

Inervatia splinei:

- este vegetativa si provine din plexul solar

Rinichii

- sunt organele care au rolul de a produce si elimina urina in mediul exterior


5

- sunt in numar de 2 , un rinichi drept si un rinichi sting


- sunt organe toracoabdominale, situate de o parte si de alta a coloanei vertebrale
- corespund ultimelor 2 vertebre toracale si primelor 3 vertebre lombare
- scheletotopic rinichii pot fi incadrati intr-un patrulater delimitat:
 superior – o linie ce trece prin procesul spinos al celei de-a XI-a vertebre toracale
 inferior – o linie dusa prin procesul spinos al celei de-a III-a vertebre lombare
 lateral – o latura verticala dusa prin extremitatea posterioara a coastei a XI-a la creasta iliaca
 medial – o verticala plasata la 5 cm de linia mediana
- sunt organe parenchimatoase
- au forma de” boabă de fasolă”
- lungimea este de 12 cm, latimea este de 6 cm, grosimea este de 3 cm, greutatea este de 150-170 grame
- rinichiul drept este putin mai voluminos decit rinichiul sting
- au o culoare rosie-bruna si consistenta ferma

Mijloace de fixare:
- capsula fibroasa renala – este o parte componenta a fasciei viscerale; capsula delimiteaza loja renala
- formatiunile conjunctive subperitoneale – sunt reprezentate de o serie de condensari ale tesutului conjunctiv
alcatuind: ligamentul hepatorenal, ligamentul colorenal si ligamentul duodenorenal
- vasele renale – constitue unul dintre mijloacele importante de fixare ale rinichilor
- presa abdominala

Conformatie externa:
- rinichii prezinta 2 fete, 2 margini si 2 extremitati

Fata anteroexterna
- este convexa si are raporturi diferite prin intermediul peritoneului parietal posterior

Rinichiul drept
- are raport cu colonul ascendent, flexura hepatica dreapta, fata viscerala a ficatului pe care determina
impresiunea renala si portiunea descendenta a duodenului

Rinichiul sting
- are raport cu segmentul sting al colonului transvers, cu ansele intestinale , cu fata posterioara a stomacului,
corpul pancreasului si cu splina

Fata posterointerna
- este plana sau usor convexa
- nu este acoperita de peritoneu
- incruciseaza coasta a XII-a
- prezinta raporturi superioare si inferioare

Raporturile superioare
- sunt toracice, cu fata inferioara a diafragmului, cu pleura si baza pulmonilor

Raporturile inferioare
- sunt abdominale si lombare : muschiul patrat lombar, nervii toracolombari, iliohipogastrici, ilioinghinali si
genitofemurali

Marginea laterala
- este convexa si neteda si are raporturi diferite:
 pentru rinichiul drept – superior cu ficatul, iar inferior cu colonul ascendent
 pentru rinichiul sting – superior cu splina, iar inferior cu colonul descendent

Marginea mediala
6

- este concava
- prezinta in centrul său hilul renal prin care se patrunde intr-o cavitate săpată in grosimea rinichilor
denumita sinusul renal; hilul renal este locul prin care patrunde in rinichi pachetul vasculonervos al
pediculului renal (artera renala, vena renala, limfaticele si nervii vegetativi)
- rinichiul drept are raport medial cu vena cava inferioara
- rinichiul sting are raport medial cu artera aorta abdominala

Extremitatea superioara
- are raport cu originea muschiului psoas si cu glanda suprarenala dreapta

Extremitatea inferioara
- are raport cu muschiul psoas

Vascularizatia rinchilor:
- arterele renale drepta si stinga – iau nastere din artera aorta abdominala la nivelul lui L1
- inainte de a patrunde in hilul renal arterele renale dau urmatoarele ramuri colaterale: artrera suprarenala
inferioara, ramuri ganglionare pentru nodulii limfatici lombari, artera ureterala superioara si arterele
capsuloadipoase
- ajunsa in hil, artera renala se imparte in 2 ramuri principale: un ram anterior (artera prepielica) si un ram
posterior (artera retropielica)

- venele renale – colecteaza singele ce provine din cele 2 retele venoase: renala si perirenala

Limfaticele rinichiului:
- se organizeaza in 2 retele: superficiala si profunda
- reteaua superficiala – este plasata sub capsula fibroasa proprie a rinichiului , dreneaza limfa in nodulii
lomboaortici
- reteaua profunda – incepe la nivelul glomerulilor renali si urmeaza acelasi traiect ca si vasele sanguine
Inervatia rinichilor:
- este vegetativa si provine din plexul solar, nervul splahnic mic si inferior

Căile excretorii

- primesc lichiul secretat de rinichi si il conduc in afara organismului


- se compun din: calice, pelvisul renal, uretere, vezica urinara si uretra

A.Calicele renale
- reprezinta primul compartiment al cailor excretorii
- sunt organe tubulare , situate in sinusul renal
- se impart in 2 categorii: calicele mici si calicele mari

1.Calicele renale mici


- au forma cilindrica
- se gasesc in sinusul renal si sunt in numar de 7-14

2.Calicele renale mari


- sunt in numar de 3:
 calicele superior
 calicele mijlociu
 calicele inferior
7

B.Pelvisul renal (bazinetul renal)


- este o formatiune cavitara, de forma triunghiulara , cu baza orientata lateral, iar virful, iesind prin hilul renal,
indreptat medial si inferior
- bazinetul se termina cu o portiune ingusta denumita coletul ureterului
- jumatate din bazinetul renal se gaseste intrarenal (in sinusul renal), iar cealalta jumatate se afla extrarenal
- bazinetul este un rezervor mic de urina
- are o inaltime de 10 mm, o largime de 20 mm si o capacitate fiziologica de 5-6 cm³

C.Ureterul
- este un conduct musculomembranos care se intinde de la extremitatea inferioara a pelvisului renal pina la vezica
urinara
- in traiectul sau ureterul parcurge regiunea lombara, partea mediala a regiunii iliace si pelvisul osos
- ureterul prezinta 2 portiuni: ureterul abdominal (compus din ureterul lombar si ureterul iliac) si ureterul pelvin
- lungimea ureterului este de 25-30 cm; calibrul său nu este uniform
- pe traiectul sau ureterul prezinta 3 ingustari:
 strimtoarea initiala (superioara) – se afla la originea ureterului; se mai numeste si coletul ureterului
 strimtoarea mijlocie – se afla la locul de incrucisare a ureterului cu vasele iliace (strimtoarea iliaca)
 strimtoarea inferioara (vezicala) – se gaseste la deschiderea ureterului in vezica urinara

Vascularizatie ureterului – provine din 3 surse:

 artera ureterala superioara, care isi are originea in ramul prepielic al arterei renale
 artera ureterala mijlocie, care provine fie din artera aorta, fie din arterele iliace commune sau artera
iliaca interna
 artera ureterala inferioara , care isi are originea in artera vezicogenitala la barbat si in artera uterina la
femeie

- venele sunt satelitele arterelor respective si se varsa in vena cava inferioara, in venele iliace si in venele
genitale

Inervatia:

– este asigurata de filete vegetative, provenite din plexul aorticorenal, plexul spermatic si plexul
hipogastric

D.Vezica urinara

- este un organ membranos, intermediar intre uretere si uretra, in care se depoziteaza urina
- este un organ cavitar, ovoidal care prezinta:
 virful vezicii(apex)
 corpul vezicii
 fundul vezicii(baza)
 colul vezici(gâtul)
- este un organ pelvin, asezata in partea anterioara a spatiului pelvisubperitoneal, superior planseului pelvin,
posterior simfizei pubiene si anterior aparatului genital, care il separa de rect
- loja vezicala este spatial ocupata de vezica urinara, delimitata: anterior de simfiza pubiana, posterior de
organele genitale , lateral de muschiul obturator intern si muschiul levator anal, superior de peritoneul
parietal si inferior de planseul pelvin
- vezica urinara goala are forma de “cupă” , iar plina are forma ovoidala
- vezica urinara plina are diametrul vertical de 10 cm, diametrul transversal de 9 cm, diametrul
anteroposterior de 7 cm si capacitatea de 250-300 ml

Mijloace de fixare:
8

- uracul – reprezinta restul supravezical al veziculei alantoide; este un cordon fibros intins de la virful vezicii
la cicatricea ombilicala, cu rol de suspendare a vezicii la peretele abdominal anterolateral
- ligamentul ombilical medial drept si sting
- ligamentele anterioare(pubovezicale)
- ligamentele posterioare(vezicogenitale)
- teaca viscerala vezicala(alantoidiana)
- aripioarele vezicale (sunt expansiuni celuloconjunctive ale vaselor vezicale)
- planseul vezical
- peritoneul pelvin

Raporturi:
- vezica urinara prezinta 4 feţe:
 fata anterioara – vine in raport cu fata posterioara a simfizei pubiene, peretele abdominal anterior
 fata posterioara – vine in raport cu organele din cavitatea peritoneala: ansele ileale, colonul pelvin,
uterul, colul uterin, fata anterioara a vaginului (la femeie); veziculele seminale, ductele deferente
si rectul pelvin subperitoneal(la barbat)
 fetele laterale – vin in contact cu arterele ombilicale; la barbat vin in raport cu ductele deferente

Virful vezicii – vine in raport cu peritoneul si cu uraculul, ce il fixeaza la ombilic

Baza vezicii urinare – au raporturi diferite:

- la sexul feminin – vine in raport cu fata anterioara a vaginului


- la sexul masculine – vine in raport cu baza prostatei si cu veziculele seminale

Conformatie interioara:
- vezica urinara prezinta 3 orificii:
 orificiul uretral(colul vezical) – este median, plasat in partea anterioara a vezicii urinare
 2 orificii ureterale – sunt situate posterolateral, la 3 cm de orificiul uretral si la 9 mm de linia
mediana
 Trigonul vezical – este spatial cuprins intre cele 3 orificii

Vascularizatia vezicii urinare:

- arterele provin din surse multiple:


 artera ombilicala
 artera iliaca interna
 artera rectala mijlocie
 artera pudendală interna
- venele anterioare se indreapta spre plexul venos al lui Santorini
- venele posterioare si laterale se indreapta spre plexurile vezicogenitale

Inervatia vezici:

- nervii vezicali provin din plexul hipogastric, care primeste nervii presacrali si simpaticii sacrali; fibre
senzitive de la primul si al doilea nerv lombar si de la ramurile anterioare ale nervilor sacrali II,III si IV

E.Uretra

- este canalul excretor al urinii, din vezica urinara la exterior


- la sexul masculin uretra devine un conduct mixt urogenital (la nivelul uretrei prostatice, pe peretele
posterior se gaseste pe linia mediana o ridicatura ovalara, alungita in lungul canalului , denumita coliculul
seminal sau verum montanum; de o parte si de alta a coliculului seminal se afla orificiile canalelor
ejaculatoare, in numar de doua)
9

a.Uretra masculina

- incepe la orificiul uretral (colul vezical) si se termina la meatul urinar


- uretra masculina prezinta 4 portiuni:
 uretra prostatica
 uretra membranoasa
 uretra spongioasa
 uretra peniană
- directia uretrei masculine este variabila: prezinta o portiune oblica, aproape verticala, la nivelul prostatei si
a traversarii spatiului perineal profund, descriind o curbura larga cu concavitatea spre simfiza pubiana;
patrunde apoi in corpul spongios, se indreapta anterosuperior, formeaza unghiul subpubian, dupa care
patrunde in penis; dupa aceea se incurbeaza inferior, alcatuind unghiul prepubian, cind penisul este in
repaus, sau se indreapta anterior si superior, daca penisul este in erectie
- din punct de vedere al mobilitatii, uretra masculina prezinta de-a lungul traiectului sau 2 segmente:
 uretra fixa – reprezentata de uretra prostatica, uretra membranoasa si uretra spongioasa
 uretra mobila – reprezentata de uretra peniana
- lungimea uretrei masculine este in medie 16 cm: 3 cm uretra prostatica, 1-1.2 cm uretra membranoasa si 12
cm uretra spongioasa si peniana
- diametrul uretrei masculine este variabil, avind in medie 6-7 mm
- la nivelul prostatei uretra se gaseste mai aproape de fata anterioara a prostatei
- la nivelul uretrei membranoase raporturile sunt: - anterior: vena dorsala profunda a penisului si plexul lui
Santorini; - posterior: muschiul transvers profund al perineului si glandele bulbouretrale
- dedesubtul uretrei membranoase , canalul excretor patrunde in corpul spongios al uretrei si vine in raport
cu corpii cavernosi prin intermediul unei teci

Vascularizatia uretrei:

– provine din arterele prostatice, arterele rectale inferioare , bulbare si vezicale inferioare , pentru uretra
membranoasa; iar pentru uretra spongioasa ramuri arteriale din artera bulbara, bulbouretrala si dorsala
penisului
- vene le uretrei se varsa in vena dorsala profunda a penisului sau in plexul venos al lui Santorini si in
plxurile seminale

Inervatia uretrei:

- provine din plexul hipogastric, din nervul bulbouretral si din nervul dorsal al penisului

b.Uretra feminina

- reprezinta echivalentul uretrei prostatice si membranoase de la uretra masculina


- se afla dedesubtul vezicii urinare, posterior de simfiza pubiana, si se plaseaza anterior de vagin, pe care se
aplica
- lungimea uretrei feminine este in medie de 3-4 cm; creste in timpul saricinii, cind vezica urinara se
abdominalizeaza
- originea uretrei feminine este la nivelul orificiului uretral (colului vezical), orificiu care este plasat la 2-3
cm posterior de simfiza pubiana
- se indrepta oblic anteroinferior, aproape paralel cu traiectul vaginului
- se termina la orificiul uretral extern (meatul urinar), plasat la 2 cm posterior de glandul clitoridian si
imediat anterior de tuberculul vaginal; meatul urinar are diametrul de 3-4 mm
- din punct de vedere topografic uretra feminina prezinta 2 segmente: segmental pelvin si segmental perineal
- segmentul pelvin reprezinta 4/5 din lungimea totala a uretrei feminine
- segmentul perineal reprezinta 1/5 din lungimea totala a uretrei feminine, fiind unit intim de peretele
anterior al vaginului, prin septul uterovaginal
10

Vascularitatie:

- segmenul pelvin al uretrei feminine este vascularizat arterial de arterele vaginale mijlocii si inferioare
- segmental perineal este vascularizat de ramul uretral al arterei pudendale interne
- venele dreneaza in plexul lui Santorini, pentru segmental pelvin, si in venele bulbare si cavernoase, pentru
segmental perineal

Inervatia :

- provine din ramura perineala a nervului pudendal intern

Organele genitale

- sunt organele care asigura functia de reproducere

A.Organele genitale masculine

- constitue aparatul genital masculin, alcatuit din:

 gonada(testiculul)
 caile spermatice
 organele genitale externe

1.Testiculul

- este glanda sexuală masculina cu rol in secretia testosteronului


- impreuna cu epididimul alcatuieste complexul epididimotesticular
- este un organ pereche, ce prezinta 2 fete (fata mediala si fata laterala), 2 margini (marginea anterioara si
marginea posterioara) si 2 extremitati (extremitatea superioara si extremitatea inferioara)
- testiculii sunt situati in burse, dependinţe ale perineului anterior, situatie pe care o capătă dupa coborirea lor
completa
- testiculii au forma ovoidala, cu lungimea de 4-5 cm, largimea de 2,5 cm si grosimea de 3 cm; greutatea lor
este de 18-20 grame fiecare
- au o culoare alba-sidefie, datorita invelisului lor exterior denumit albuginee
- consistent testiculului este ferma

Mijloace de fixare:

- funiculul spermatic
- tunicile de invelis
- ligamentul scrotal

Conformatie exterioara:

Extremitatea superioara – este voluminoasa si vine in raport cu epididimul


Extremitatea inferioara – este mica si are raport cu coada epididimului, nivel la care se gaseste si
ligamentul scrotal, ce solidarizeaza testiculul de tunicile sale de invelis
Marginea anterioara – este neteda, rotunjita, libera, in raport cu seroasa vaginala

Marginea posterioara – este in raport cu corpul epididimului, cu care are lagaturi strinse de aderenta
Fata mediala – prezinta raport cu marginea corespunzatoare a epididimului si cu vasele sanguine
Fata laterala – vine in raport cu seroasa vaginala, care formeaza, intre testicul si epididim, un fund de sac,
numit sinusul epididimar sau epididimotesticular
11

- testiculii sunt organe parenchimatoase, cu structura glandulară, adaptata pentru functia externa cit si pentru
cea interna
- la exterior testiculul prezinta un invelis, denumit albugineea, iar la interior prezinta parenchimul testicular

Albugineea – este un invelis alb-sidefiu, gros, lucios si putin elastic; in partea posterioara prezinta o
ingrosare numita mediastinul testicular sau corpul lui Highmore, de la care pornesc, catre periferia
testiculului, septurile testiculului, care impart parenchimul in 200-500 de lobuli testiculari;
- continutul fiecarui lobul testicular este reprezentat de:
 1-3 tubi seminiferi contorţi(canelele seminifere)
 ţesutul interstitial

× tubii seminiferi contorţi reprezinta componenta exocrină a testiculului


- fiecare tub are lungimea de 0,9 metri , ceea ce face ca lungimea totala a tubilor seminiferi contorti pentru
un testicul sa fie de aproximativ 800 de metri
- interiorul tubilor seminiferi contorti este ocupat de celulele sexuale masculine, in diferite etape ale
spermatogenezei, iar peretii tubilor sunt altcatuiti din celulele lui Sertoli
× tesutul interstitial reprezinta componenta endocrina a testiculului, cu rol in secretia testosteronului
- tubii seminiferi contorti, la iesirea lor din lobulii testiculari se continua cu tubii seminiferi drepti, care dupa
un scurt traiect, ajung la reteaua testiculara a lui Haller;
- calea spermatica este reprezentata de ductele eferente testiculare, sau conurile eferente testiculare, care se
deschid in epididim

Tunicile testiculului:

- testiculul, epididimul, ductul deferent si portiunea incipienta a funiculului spermatic sunt invelite in mai
multe paturi suprapuse, care constitue tunicile (bursele) de invelis
- tunicile sunt elemente component ale peretelui abdominal anterolateral, mobilizate o data cu coborirea
testiculului
- tunicile se gasesc plasate inferior penisului si regiunii pubiene si anterior de perineul anterior

De la suprafata spre profunzime se descriu urmatoarele tunici:


1).Scrotul – sau pielea burselor
- este subtire
- prezinta pe linia mediana rafeul scrotal
2).Dartorsul – este un strat foarte subtire, alcatuit din fibre musculare netede
- are culoare alb-rozie
- este aderent pe fata profunda a scrotului
- pe linie mediana formeaza septul scrotal
- anterior fibrele septului scrotal se continua cu ligamentul suspensor al penisului, iar posterior cu
ligamentul suspensor al scrotului
3).Fascia spermatica externa - este o foita subtire alcatuita din tesut celular lax, care inlesneste alunecarea
planurilor superficial pe cele profunde
4).Muschiul cremaster(eritroideea) – este constituit din fibre musculare striate si are strinse legaturi cu
muschiul oblic intern
5).Fascia spermatica interna (fibroasa) - este alcatuita din tesut conjunctiv care inveleste testiculul si
inconjura funiculul spermatic
6).Tunica vaginala a testiculului – este un invelis seros al testiculului si epididimului

2.Epididimul

- este o componenta a cailor spermatice, plasata pe marginea posterioara a testiculului, in continuarea


ductelor eferente testiculare
- este o formatiune de aspect neregulat, care prezinta:
 capul epididimului
 corpul epididimului
12

 coada epididimului
- este situate de-a lungul marginii posterioare a testiculului si este plasat in interiorul tunicilor, care invelesc
testiculul si funiculul spermatic
- are forma de “virgulă” , cu marea extremitate orientata aterosuperior; are o lungime de 5 cm si o grosime
de 1-1,2 cm
- are o culoare alb-rozie
- consistenta este moale, elastica si depresibila

Mijloace de fixare:

- funiculul spermatic
- tunicile de invelis, ce invelesc si testiculul
- 2 ligamente epididimare (superior si inferior) care il solidarizeaza la testicul

Conformatie exterioara:

- epididimul prezinta raporturi diferite pentru cele 3 segmente ale sale


 capul epididimului – este asezat deasupra extremitatii superioare a testiculului, in raport cu
mediastinul testicular si cu ductele eferente ale testiculului, fiind legat prin ligamentul epididimar
superior
 corpul epididimului – este triunghiular pe sectiune, aderent la marginea posterioara a testiculului,
si separate de aceasta margine in partea laterala prin sinusul epididimotesticular
 coada epididimului – ajunge la extremitatea inferioara a testiculului, de care este legata prin
ligamentul epididimar inferior; de la acest nivel calea spermatica(ductul) se recurbeaza, devine
ascendenta si se continua cu ductul deferent
- epididimul este inconjurat la exterior de o capsula conjunctiva, care se afla in continuitate cu albugineea
testiculara; capsula conjunctiva este mai putin groasa decit albugineea

Vascularizatia complexului epididimotesticular:

- circulatia arteriala este asigurata de 1 artera principala si 2 artere accesorii:


 artera testiculară(spermatica)
- este un ram colateral al aortei abdominale;
- locul sau de emergenta se afla sub originea arterelor renale;
- are traiect descendent si ajunge la fata mediala a epididimului, in apropierea capului
epididimului;
- se termina pe marginea posterioara a testiculului
- aproape de extremitatea inferioara a testiculului, artera testiculara se termina prin bifurcare si
da: un ram medial si un ram lateral
- ramurile terminale patrund in parenchimul testicular
 artera deferenţială – este un ram colateral al arterei vezicale inferioare; la nivelul epdidimului se
anastomozeaza cu ramuri din artera testiculara
 artera funiculară – se desprinde din artera epigastrica inferioara profunda; merge pina la coada
epididimului, unde se anastomozeaza cu arcada arteriala formata de artera testiculara si artera
deferentiala
- circulatia venoasa isi are originea in capilarele testiculare, prin venele scurte care converg catre
mediastinul testicular, numite venele centrale
- in funiculul spermatic venele se dispun in 2 pachete:
 pachetul venos posterior, care merge la vena epigastrica inferioara profunda
 pachetul venos anterior numit si pachetul spermatic, ce se varsă in vena cava
inferioara(la dreapta) si in vena rectala stinga(la stinga) (terminarea pachetului venos
spermatic sting in vena renala stinga explica dilatarea frecventa a acestor vene, denumita
varicocel)
13

Inervatia complexului epididimotesticular:

- provine din: plexul spermatic situat la nivelul aortei abdominale si din plexul deferential, care se distribuie
epididimului si canalului deferent

3.Ductul deferent

- este portiunea din caile spermatice care se intinde de la coada epididimului pina la ductul ejaculator
- lungimea este de 40-45 cm, iar diametrul canalicular este de 0,5 mm
- are aspect regulat, consistent ferma
- prezinta 4 segmente:
 segmentul epididimotesticular
 segmentul funicular
 segmentul pelvin
 segmentul retrovezical

a. Segmentul epididimotesticular – se afla pe partea superomediala a epididimului, de la coada spre


capul epididimului si are o lungime de aproximativ 2-3 cm

b. Segmentul funicular – este cuprins in grosimea funiculului spermatic intre pachetul venos anterior si
artera testiculare(situate anterior), si pachetul venos posterior(situat posterior)

Funiculul spermatic (cordonul spermatic)

– este o formatiune cilindroida, care se intinde de la extremitatea superioara a testiculului, pina la


orificiul inghinal profund; in componenta funiculului spermatic intra: ductul deferent, artera
testiculara, artera diferentiala, artera funiculara, pachetul venos testicular anterior, pachetul venos
testicular posterior, ligamentul Cloquet, vasele limfatice si fibre nervoase somatic si vegetative. Aceste
elemente sunt cuprinse intr-o teaca conjunctiva, denumita fascia spermatica interna

c.Segmentul pelvin – tine de la orificiul inghinal profund si pina la fata laterala a vezicii urinare

d.Segmentul retrovezical – tine de la marginea latera a vezici urinare pina la nivelul prostatei;
inconjura marginea laterala a veziculei seminale, devine mai gros si mai neregulat, se apropie de cel de
pe partea opusa, delimitind triunghiul interdeferential cu virful inferior(la prostata) si baza superior(la
vezica urinara)

Vascularizatia:

- vascularizatia arteriala este asigurata de artera vezicala inferioara, artera testiculara, artera deferentiala si
artera funiculara
- vascularizatia venoasa se distribuie plexului venos prostatic si seminal

Inervatia:

- provine din plexul hipogastric inferior

4.Veziculele seminale

- reprezinta depozitul spermatozoizilor, maturati si expulzati din testicule


- se afla intre vezica urinara si rect, superior prostatei, lateral de ampulele ductelor deferente
- scheletotopic veziculele seminale se proiecteaza posterior pe laturile coccigelui
- veziculele seminale au forma de “pară”; capacitatea fiziologica este de 2 ml
- mijloacele de fixare sunt reprezentate de continuarea veziculelor seminale cu canalele ejaculatorii si prin
alipirea de rect si sprijn pe baza prostatei
14

- prezinta raporturi cu:


 anterior - cu vezica urinara
 posterior – cu fata anterioara a rectului pelvin subperitoneal
 inferior – cu baza prostate
 superior – cu fundul de sac vezicorectal si cu ductul deferent
- vascularizatia – este asigurata arterial din artera rectala mijlocie si artera vezicala inferioara;
vascularizatia arteriala se indreapta spre plexurile vezicale si prostatice
- inervatia – este asigurata de plexul hipogastric inferior

5.Ductul ejaculator

- ductele ejaculatorii sunt organe canaliculare infundibuliforme, care iau nastere din unirea veziculelor
seminale si ampula ductului deferent
- se varsa in uretra prostatica, la nivelul verului montanal (veru montanum = mic relief al peretelui posterior
al uretrei prostatice, unde se deschid canalele ejaculatoare)
- se gasesc in grosimea prostatei

6.Prostata

- este o glanda anexa a organelor genitale masculine


- este situata dedesubtul veziculei urinare , in partea anteroinferioara a pelvisului, inaintea si dedesubtul
cailor spermatice, anterior de rect si deasupra diafragmului urogenital, ocupind loja prostatica
- loja prostatica este limitata de:
 anterior – simfiza pubiana
 posterior – rectul pelvin subperitoneal
 lateral – muschiul obturator intern si diafragmul pelvin
 superior – ligamentele pubovezicale, colul si trigonul vezical
 inferior – diafragmul urogenital

- are forma unei “castane” sau a unui con cu baza in sus, turtit anteroposterior
- are o lungime de 3-4 cm, o grosime de 2,5 cm, si o largime la nivelul bazei de 4 cm
- are culoare alb-galbuie, este neteda si prezinta o consistent elastic
- mjloacele de fixare se datoreaza formatiunilor fibroase care delimiteaza loja prostatica

Conformatie exterioara:

- prostata prezinta o baza, un virf si 4 fete(anterioara, posterioara si 2 fete inferolaterale)


Baza
- este aderenta de partea anterioara de vezica urinara, la nivelul colului vezical
Virful
- ajunge la 0,5 cm sub planul inferior al simfizei pubiene, la 2 cm indaratul ei; are raport inferior cu
diafragmul urogenital
Fata anterioara
- vine in raport superior cu fibrele sfincterului striat al uretrei, iar inferior cu plexul venos a lui Santorini si
simfiza pubiana
Fata posterioara
- are raport cu ductele deferente si veziculele seminale
Fata inferolaterala
- are raport cu segmentul anterior al tecilor sacrorectogenitopubiene, cu plexurile venoase periprostatice si cu
fascia de invelis a muschiului levator anal
- prostata are o structura glandulara, alcatuita la periferie dintr-o capsula fibromusculoelastica proprie, iar in
profunzime de parenchimul glandular, constituit din acini glandulari, dispusi in lobi
- prostata prezinta 4 lobi: anterior, mijlociu si 2 lobi laterali
15

 lobul anterior se numeste lob priuretral


 lobul mijlociu se numeste lobul prespermatic
 lobii laterali sunt in numar de 2, situati indaratul uretrei si a ductelor ejaculatorii

Vascularizatia:

- arterele prostatei provin din artera iliaca interna prin arterele vezicale inferioare si rectale mijlocii, ce dau
ramuri vezicoprostatice
- venele formeaza plexuri periprostatice, ce comunica anterior cu venele uretrale, vezicale si cu plexul lui
Santorini, iar posterior cu venele rectale mijlocii; toate venele se indreapta spre venele iliace interne

Inervatia:

- provine din plexul hipogastric inferior

7.Penisul

- reprezinta organul copulatiei la barbat


- prezinta 2 parti:
 o parte posterioara, perineala, fixa, orientata oblic anteroposterior
 o parte anterioara, libera sau penisul propriu-zis, alcatuita din corpul si glandul penisului
- este situat in partea anterioara a perineului
- in stare de flaciditate, partea anterioara a penisului este moale, descendenta vertical
- in starea de erectie, partea anterioara a penisului este turgescenta, mai lunga si mai voluminoasa

Mijloace de fixare:

- partea posteriora constituie singura portiune fixa, ancorata prin insertia corpilor cavernosi la ramurile
ischiopubiene si a ligamentului suspensor al penisului, care se insera pe simfiza pubiana

Conformatie exterioara:

- penisul prezinta o extremitate posterioara, o extremitate anterioara si un corp cu 4 fete

Extremitatea posterioara

- este in continuare cu radacina corpilor cavernosi, fixata la simfiza pubiana prin ligamentul suspensor al
penisului

Corpul
- prezinta 4 fete:
 fata dorsala – este usor aplatizata si corespunde fetelor superioare ale corpilor cavernosi
 fetele laterale – sunt rotunjite si corespund corpilor cavernosi
 fata inferioara(uretrala) – prezinta proeminenta corpului spongios al uretrei

Extremitatea anterioara(glandul penian)


- are forma conica si prezinta la virf un orificiu vertical, denumit meatul uretral

Organele erectile:

- sunt reprezentate de corpii cavernosi si corpul spongios

Corpii cavernosi
16

- sunt in numar de 2, situati simetric, bilateral, cu o lungime de 15 cm in stare de flaciditate si 20 cm in stare


de turgescenta
- - fiecare corp prezinta o extremitate posterioara sau radacina, o portiune mijlocie si o extremitate
anterioara

Corpul spongios

- este o formatiune erectila, asezata in jurul uretrei, in santul inferior al corpilor cavernosi cu o lungime de
14-16 cm si este impartit in 3 parti:
 bulbul penisului – este extremitatea posterioara a corpului spongios penian
 corpul corpului spongios – este strabatut de uretra
 glandul penisului – reprezinta extremitatea anterioara a corpului spongios

Vascularizatia:

- arterele provin din artera pudendala interna


- venele merg spre vena dorsala profunda a penisului

Inervatia:

- filete senzitive si motorii provenite din nervul pudendal intern si de la plexul vegetativ hipogastric inferior

B.Organele genitale feminine

- constitue aparatul genital feminin, alcatuit din gonada(ovar), trompele(tubele) uterine, uter si organele genitale
externe(vaginul si vulva)

1.Ovarul
- este glanda sexual feminina cu rol in maturarea ovulelor si in secretia hormonilor sexuali
- este un organ pereche si simetric, care prezinta: extremitate tubara, extremitate uterina, fata mediala, fata laterala,
marginea mezovariana, marginea libera si hilul ovarului
- se gaseste in cavitatea abdomino-pelvina, fixat la fata posterioara a ligamentului larg
- se proiecteaza pe peretele abdominal anterolateral, la mijlocul liniei care uneste simfiza pubiana cu spina iliaca
anterosuperioara
- lugimea unu ovar este de 1,5 cm, grosimea de 1 cm, greutatea de 4-8 grame
- culoarea este alb-rozie; consistenta este ferma(dupa menopauza consistenta lor devine lemnoasa, din cauza
procesului de scleroza ce se instaleaza)
Mijloacele de fixare:

- ovarul este un organ mobil


- este mentinut in pozitie prin 4 ligamente:
 ligamentul lomboovarian
 ligamentul tuboovarian
 ligamentul uteroovarian
 mezovarium (este un ligament scurt care uneste ovarul pe foita posterioara a ligamentului larg)

Conformatie exterioara:

- ovarul are raporturi multiple cu:


 anterior – ligamentul larg
 superior si medial – mezosaplinxul (este mezoul trompei uterine; se insera la partea superioara a
ligamentutui larg)

Ovarul prezinta:

a)extremitate tubara(polul superior)


b).extremitate uterina(polul inferior)
17

c).fata mediala – este convexa si priveste spre uter


d).fata laterala – este convexa si are raport cu peretele lateral al pelvisului

- ovarul este un organ parenchimatos, cu structura glandulara polimorfa


- pe sectiune ovarul prezinta 2 zone:
 zona periferica – corticala
 zona central – medulara

Vascularizatia:

- arterele provin din 2 surse:


 artera ovariana – ram din aorta abdominala
 artera uterina, ram din artera iliaca interna
- venele se aduna in plexul pampiniform, ce se indreapta spre vena ovariana, ce se varsa in vena cava
inferioara la drepta si in vena renala stingă la stinga

Inervatia:

- provine din 2 surse vegetative: pleuxul hipogastric si plexul ovarian

2.Trompele uterine (tubele uterine) a lui Fallope


- trompa unterina este un conduct musculomembranos cu functia de duct pentru ovul, spermatozoid si zigot
- trompele sunt 2 conducte, simetrice(dreapta si stinga), care se dispun transversal intre ovar si uter
- fiecare trompa uterina prezinta:
 orificiul abdominal al tubei uterine
 infundibulul tubei uterine sau pavilionul trompei
 ampula tubei uterine
 istmul trompei uterine
 portiunea uterine sau interstitiala
 orificiul uterin al tubei

- trompa uterina se afla plasata in aripioara superioara a ligamentului larg, numita mezosalpinx
- tubele uterine au in general o directie transversala, de la uter la extremitatea uterina a ovarului, dupa care
urca aproape vertical de-a lungul marginii anterioare a ovarului, se incurbeaza si ajung pe marginea libera a
ovarului
- forma este asemanatoare unei “trompete”, cu extremitatea uterina ingustata, iar cea ovariana largita
- au o lungime de 12-14 cm, cu un diametru care variaza intre 8-9 mm, in portiunea ampulara si 2 mm in
portiunea uterina

Mijloace de fixare:

- trompele uterine sunt mentinute in pozitie prin continuarea lor cu uterul, prin cele 2 foite ale ligamentului
larg si prin ligamentele tuboovariene

Conformatie exterioara:

- trompa uterina prezinta urmatoarele segmente, de-a lungul traiectului ei:


 infundibulul trompei uterine(pavilionul trompei) – are aspectul unei pilnii;
 ampula trompei uterine – continua infundibulul, fiind portiunea cea mai lunga a trompei(7-8cm)
si ce a mai voluminoasa
 istmul trompei uterine – are directia transversala-mediala si o lungime de 3-4 cm
 partea uterina(interstitiala) – este portiunea intraparietala, situata in grosimea muschiului uterin

Vascularizatia:
18

- arterele provin din 2 surse:


 artera ovarică
 artera uterina, ram din artera iliaca interna
- venele dau arcada venoasa subtubara, ce dreneaza in venele ovariene si in venele uterine

Inervatia:

- este asigurata de plexul ovarian si de plexul uterin

3.Uterul

- este organul gestatiei si al parturiţiei (parturitie = naștere)


- este un organ musculos cavitar, ce prezinta urmatoarele segmente:
 corpul uterului
 istmul uterin
 colul uterin
- este un organ impar, median, situat in centrul pelvisului, intre vezica urinara(anterior), rect(posterior) si
superior vaginului
- are forma de “trunchi de con”, turtit anteroposterior, cu baza mare orientata superior
- are o lungime de 6,5 cm, largime de 4 cm, iar grosime de 2 cm(la nulipare); la multipare lungimea este de
7-8 cm, largimea de 5 cm, iar grosimea de 3 cm
- consistenta uterului este ferma; in timpul sarcinii consistenta devine moale
- directia uterului este adaptata gestatiei si staticii pelvine
- versiunea este inclinatia uterului, in totalitate, fata de axa pelvisului
 anteversia - cind uterul este inclinat anterior
 retroversia – cind uterul este inclinat posterior
 lateroversia dreapta sau stinga – cind uterul este inclinat lateral
- flexiunea este inclinatia axului corpului fata de axa colului uterin
 anteflexiune – cind unghiul este deschis anterior
 retroflexiune – cind unghiul este deschis posterior
- normal uterul se afla in anteversie si anteflexie

Mijloacele de fixare:

- sunt clasificate in 3 grupe:


 mijloace de suspensie
 mijloace de sustinere
 mijloace de orientare
- mijloacele de suspensie sunt reprezentate de: ligamentele rotunde, ligamentele largi, ligamentul lombo-
ooforouterin, presiunea hidrostatica a viscerelor abdominal si presiunea scazuta din cavitatea peritoneala
 ligamentul rotund – porneste de la partea anterolaterala a coarnelor uterine, dedesubtul si inaintea
trompei uterine si se insera pe pubis, muntele lui Venus si in grosimea labiilor mari
 ligamentele largi(late) ale uterului(lig.latum uteri) – se intind de la marginile uterului la peretii
laterali pelvini, cu rol in mentinerea pozitiei central a uterului si impiedicarea lateroversiei
 ligamentul lombo-ooforouterin – provine de la ligamentul lomboovarian si se continua cu
ligamentul uteroovarian
- mijloacele de sustinere – reprezinta elementele cele mai active in mentinerea uterului; sunt reprezentate de
suportul visceroperitoneal si de retinaculum uteri; retinaculum uteri prezinta urmatoarele ligamente:
ligamentele pubovezicouterine, parametrele(ligamentele cardinale), ligamentele genitosacrate
- mijloacele de orientare (de ancorare) – sunt reprezentate de tecile sacrorectogenitopubiene

Conformatie exterioara:
19

- uterul are 3 segmente si prezinta raporturi diferite pentru fiecare in parte:


 corpul uterin prezinta 2 fete, o baza si o extremitate inferioara
 Fata viscerala(anterioara) – are raport cu vezica urinara si uneori cu ansele
intestinale
 Fata intestinala(posterioara) – are raport cu fata anterioara a rectului pelvin, cu
ansele intestinale, colonul pelvin, trompa uterina si ovarul
 Marginea uterului dreapta si stinga - vine in raport cu mezenterul
 Fundul uterului – vine in raport cu ansele intestinale si cu colonul pelvin
 Extremitatea inferioara – corespunde istmului uterului
 istmul uterin – reprezinta jonctiunea dintre corpul si colul uterin
 colul uterin – este segmentul inferior al uterului; pe colul uterin se insera vaginul; in functie de
insertia vaginului, colul uterin prezinta 2 portiuni: o portiune supravaginala si o portiune vaginala

- uterul prezinta 3 tunici:


 tunica seroasa (perimetrium) – situata la exterior
 tunica musculara (miometrium) – prezinta 3 straturi: extern, mijlociu si intern
 tunica mucoasa (endometrium) – este foarte subtire si friabila

Vascularizatia:

- arterele provin din:


 artera uterina, ram din artera iliaca interna
 artera retrograda – vascularizeaza fundul uterului
 artera tubara interna
 artera ovariana interna
- venele dreneaza in plexurile uterine (pentru reteaua corporeala) si in plexurile cervicovaginale (pentru
reteaua cervicala)

Inervatia:

- provine din plexul hipogastric inferior, din simpaticul sacrat si din plexul uteroovarian

4.Vaginul

- este organul copulatiei la sexul feminin si serveste la evacuarea produsului de conceptie cit si a singelui
menstrual
- este un conduct musculomembranos, care se intinde de la uter la vulva si prezinta: peretele anterior,
peretele posterior, peretii laterali, extremitatea superioara si extremitatea inferioara
- este un organ impar, median situat in pelvis si in grosimea perineului anterior
- se gaseste cuprins intre vezica urinara si uretra(anterior) si rect(posterior)
- directia vaginului este oblica si formeaza cu orizontala un unghi de 65-70°
- este turtit anteroposterior
- lungimea medie este de 8 cm (variaza intre 8 si 14 cm)

Mijloacele de fixare:

- se impart in:
 mijloace de suspensie – reprezentate de continuitatea cu uterul
 mijloacele de sustinere – reprezentate de planşeul pelvin si de chinga muschilor levatori anali
 mijloacele de orientare – reprezentate de portiunea mijlocie e tecilor sacrorectogenitopubiene

Conformatia exterioara:
20

- prezinta 4 pereti si 2 extremitati


 peretele anterior – vine in raport cu fata posterioara a portiunii joase a aparatului urinar (trigonul
vezical si uretra)
 peretele posterior – prezinta 3 segmente:
 segmentul superior – participa la constituirea fundului de sac Douglas, care este punctul
cel mai decliv al cavitatii peritoneale, unde se aduna colectiile hemoragice sau purulente
 segmentul mijlociu – se afla inferior fundului de sac Douglas
 segmentul inferior – are raport cu central tendinos perineal
 peretii laterali – prezinta 3 segmente:
 segmentul de deasupra diafragmului pelvin
 segmentul de la nivelul diafragmului pelvin
 segmentul de dedesubtul diafragmului pelvin
 extremitatea superioara a vaginului – prezinta un orificiu circular, denumit fornixul vaginal
 extremitatea inferioara a vaginului – adera prin marginile sale la diafragmul urogenital si la
muschiul transvers profund al perineului
- peretii vaginali prezinta 3 tunici:
 tunica externa
 tunica musculara
 tunica mucoasa

Vascularizatia:

- arterele provin din artera iliaca interna prin arterele rectale mijlocii sau din artera uterina , ce furnizeaza
ramuri cervicovaginale
- venele se varsa in vena iliaca interna

Inervatia:

- provine din plexul hipogastric inferior, de la nervul pudendal intern si de la nervii pelvini

5.Vulva

- constitue componenta perineala a organelor genitale feminine


- ocupa perineul anterior, numit si regiunea urogenitala
- vulva prezinta:
 2 repliuri tegumentare, numite labiile mari
 2 repliuri mai mici, numite labiile mici(nimfele)
 o deschizatura anteroposteriora numita fanta vulvara

Conformatie externa:

- labiile mari sunt 2 repliuri anteroposterioare, simetrice ce prezinta:


 o fata laterala, cutanata
 o fata mediala, corespunde santului interlabial
 o margine inferioara
 o margine superioara
 o extremitate anterioara – se indreapta spre muntele lui Venus
 o extremitate posteriora
- labiile mici(nimfele) – sunt 2 repliuri orientate anteroposterior
- vestibulul vaginal – este un spatiu triunghiular delimitat anterior de clitoris, lateral de fetele mediale ale
labiilor mici, iar posterior de orificiul inferior vaginal
- clitorisul – reprezinta unul dintre organele erectile feminine
- bulbul vestibulului – in numar de doi, sunt formatiuni spongioase asezate de o parte si de alta a fantei
vulvare, deasupra marginii superioare a labiilor mici
21

- orificiul ureteral extern(meatul urinar)- se gaseste situate la 4 cm deasupra si anterior de tuberculul genital
si indaratul glandului clitoridian
- glandele vestibulare mici( a lui Bartholin) – sunt situate de o parte si de alta a jumatatii posterioare a
orificiului vaginal
- orificul vaginal inferior – se gaseste in partea posterioara a vestibulului vaginal

Vascularizatia:

- vascularizatia superficiala este asigurata de arterele pudendale externe, ramuri din artera femurala
comuna; si artera perineala superficiala, ram din artera pudendala interna; vascularizatie venoasa
superficiala este asigurata de venele superficiale ce merg prin venele pudendale externe spre vena safena
interna; si prin venele perineale catre venele pudendale interne, venele labiilor mici
- vascularizatia profunda – este asigurata de arterele pudendale interne prin ramurile sale: bulbara,
cavernoasa si dorsal clitorisului; venele profunde merg spre plexul venos a lui Santorini si spre venele
pudendale interne

Inervatia:

- nervii superficiali sunt reprezentati de filete genitale ale nervilor: genitofemurali, iliohipogastrici si
ilioinghinali; nervii profunzi isi au originea in nervul pudendal intern, care da nervul dorsal al clitorisului si
in plexul hipogastric inferior, care furnizeaza filete vegetative, ce ajung la vulva pe vasele sanguine

S-ar putea să vă placă și