Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LE ÎN
MEDICINa
dentarĂ
BAZELE FIZICE
• Undele acustice - clasificate în
funcţie de domeniul de
audibilitate umană (cuprins
între 16 şi 20.000 Hz)
– frecvenţa < 16 Hz → infrasunete
– frecvenţa > 20.000 Hz (20 KHz)
→ ultrasunete
• Sunetele cu frecvenţă peste
200 MHz - hipersunete.
• Hz = unitatea de măsură
pentru frecvenţă
(oscilaţii/secundă
sau cicli/secundă)
ULTRASUNETELE
• Oscilaţii ale unui mediu elastic → se
propagă în spaţiu sub formă de unde
longitudinale şi au o frecvenţă cuprinsă
între 20 kHz şi 200 MHz.
– Limita superioară a frecvenţei
ultrasunetelor - impusă de considerente
de ordin practic legate de generarea lor.
– Limita inferioară a frecvenţei
ultrasunetelor - definită subiectiv, fiind
legată de domeniul de audibilitate umană,
deoarece spectrul de frecvenţe audibile
este specific fiecărui individ în parte.
• Ultrasunetele folosite pentru imagistica
medicală au frecvenţa cuprinsă între 1
MHz şi 20 MHZ
Istoricul ultrasunetelor
• Piezo – de la verbul grecesc piezein (a presa)
• Piezoelectricitatea – descoperită de Jacques şi
Pierre Curie (1880) – au observat că aplicarea
de presiune asupra unui cristal de cuarţ duce
la apariţia unei sarcini electrice în cristal.
• SONAR-ul – utilizat prima dată în anii primului
război mondial în Franţa pentru dedectarea
submarinelor inamice (1912 s-a încercat
localizarea nereuşită a vasului Titanic)
• Aplicaţiile medicale – la sfârşitul anilor 1950
Efectele ultrasunetelor
• Fenomenul de cavitaţie
• Efectul acustic
• Efectul chimic
• Efectul optic
• Efectul termic
• Efectul antiinflamator
Fenomenul de cavitaţie
Cavitaţia – fenomen care
constă în ruperea unui
lichid în anumite zone şi
refacerea imediată a
acestuia sub acţiunea
unor tensiuni ridicate
apărute ca urmare a
destinderilor şi
comprimării succesive ale
mediului, determinate de
propagarea undei.
• În locurile unde lichidul se
rupe apar goluri (cavităţi)
spre care se îndreaptă
gazele şi vaporii din lichid.
• În urma comprimării ulterioare, volumul cavităţilor se
micşorează, dezvoltându-se în interiorul acestora
presiuni de ordinul miilor de atmosfere.
• Datorită acestei presiuni ridicate, cavităţile se distrug →
şocuri hidraulice foarte puternice sau unde de şoc.
• Apariţia fenomenului de cavitaţie presupune folosirea
unor frecvenţe mari (de ordinul MHz) şi a unor
intensităţi acustice mari (W/cm2).
• Cavitaţia produce o serie de efecte mecanice, optice,
chimice, biologice.
Efectul acustic
• zgomotul ce se produce în momentul
spargerii bulelor de cavitaţie.
Efectul chimic
Se manifestă numai în lichidele în care
sunt dizolvate gaze
Constau în:
apariţia de ioni
apariţia de radicali liberi
producerea de reacţii de oxido-reducere
polimerizări sau depolimerizări
Favorizează intensificarea sau apariţia
unor reacţii chimice
Efectul optic (sonoluminiscenţa)
• Constă în apariţia unei
emisiuni slabe de
lumină în timpul
procesului de cavitaţie.
• Parametri fizici care
influenţează
sonoluminiscenţa:
– frecvenţa şi
intensitatea https://www.youtube.com/watch?v=vumk_qNQgZU
ultrasunetelor
– vâscozitatea şi
temperatura lichidului
Efectul optic (sonoluminiscenţa)
• Explicarea fenomenului:
- teoria chimică - luminiscenţa → rezultatul
recombinării radicalilor chimici care iau
naştere după implozia bulelor de cavitaţie
- teoria termică - fenomenul de luminiscenţă
→ determinat de incandescenţa gazelor din
bulele de cavitaţie
- teoria microdescărcărilor electrice -
fenomenul de luminiscenţă → rezultatul unor
descărcări electrice în interiorul bulelor de
cavitaţie
Efectul termic
• Efectul termic al US
utilizate în scop
diagnostic medical este
neglijabil;
• Datorită intensităţii
acustice reduse (0,1
w/cm2), încălzirea
ţesuturilor este
neglijabilă.
TERAPIA CU ULTRASUNETE
Datorită efectului antiinflamator produs,
ultrasunetele → folosite ca tratament adjuvant în:
• Afecţiuni reumatice:
– reumatism degenerativ
– reumatism inflamator cronic
– reumatism abarticular
– sechele posttraumatice
• Afecţiuni ale sistemului nervos periferic:
– nevralgii
– neuromialgii
• Afecţiuni cardiovasculare:
– tulburări ale circulaţiei periferice venoase ale membrelor
• Afecţiuni ale aparatului digestiv:
– periviscerite
– sindroame aderenţiale
• Afecţiuni ale aparatului urogenital:
– hipertrofii de prostată
– colici nefretice
– metroanexite şi parametrite cronice
– mastite
• Afecţiuni ORL:
– sinuzite
– rinite
• Afecţiuni dermatologice:
– furuncule
– panariţii
– hidrosadenite
În aplicaţiile terapeutice acţiunea
ultrasunetelor asupra pacienţilor poate fi:
Directă:
• Sursa de ultrasunete este plasată
– într-o baie de apă în faţa tegumentului → pentru
tratamentul zonelor profunde
– într-un unghi ascuţit cu tegumentul, în terapia zonelor
superficiale.
• Pentru a se evita producerea fenomenului de
cavitaţie suprafaţa tegumentului trebuie să fie
degresată.
• Sursa de ultrasunete vine în contact cu tegumentul
prin intermediul unei pelicule de ulei mineral,
glicerină, diverse unguente, geluri
În aplicaţiile terapeutice acţiunea
ultrasunetelor asupra pacienţilor poate fi:
Indirectă (prin producerea de aerosoli):
• Un fascicul de ultrasunete care traversează un lichid
spre interfaţa cu aerul poate produce pulverizarea
lichidului dacă intensitatea fasciculului ultrasonic este
suficient de mare pentru a produce cavitaţie.
• Acest tip de terapie este utilizat în tratamentul
afecţiunilor din sfera ORL.
IMAGISTICA CU
ULTRASUNETE
Ecografia
• Unda sonoră se propagă numai prin mişcare
longitudinală, nu şi laterală.
• Se poate face comparaţia cu nişte greutăţi
legate între ele cu arcuri.
• Reprezintă o metodă de obţinere a imaginii
unui organ prin captarea şi vizualizarea
undei ultrasonice reflectate (ecou) la
suprafaţa acestuia
• Imaginea reprezintă proprietăţile mecanice
ale ţesuturilor (ca densitatea şi elasticitatea),
puse în evidenţă de interacţiunile dintre
undele mecanice şi ţesuturi.
• Interacţiunile - convertite în semnale
electrice, procesate şi apoi transformate în
imagine.
• Zone în care imaginile ultrasonice sunt utile:
– sistemul vascular
– structurile cardiace
– fătul şi uterul
– ochiul
– organele abdominale
• Zone în care ultrasunetele nu creează
imagini de calitate:
– pungile cu aer (reflectoare pentru ultrasunete)
→ ultrasunetele nu pot pătrunde în plămâni şi
intestin
– oasele atenuează fasciculul ultrasonic → dificilă
explorarea cu ultrasunete a creierului la adult
• Sistemele de creare a unor imagini în interiorul
corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor, formează
imaginea pornind de la ecourile provenite de la
structurile interne iradiate de fasciculul ultrasonic.
• Imaginea este creată pornind de la două ipoteze :
– ultrasunetele se propagă liniar
– viteza de propagare în ţesuturi este constantă.
• De aceea, oasele plasate în calea fasciculului ultrasonic
fac imposibilă obţinerea unor imagini de calitate.
Cauze:
– reflexia puternică
– refracţia însemnată
– falsificarea distanţelor datorită vitezei de propagare diferită
în os.
• La fel, straturile de ţesut adipos acţionează ca lentile
mecanice provocând devieri ale fasciculului ultrasonic.
Înregistrarea semnalelor ecou poate fi realizată
în condiţii tehnice diferite, ducând la
reprezentări grafice diferite, numite moduri
ecografice:
• Modul A (amplitudine) sau ecografia
unidimensională
• Modul B sau ecografia bidimensională, scan
ecografia
• Modul D sau ecotomografia dinamică sau
ecografia timp – mişcare
Ecografia modul A (amplitudine)
sau ecografia unidimensională
• Principiul metodei - captarea ecourilor reflectate de interferenţele
biologice excitate prin ultrasunete, prelucrarea ecourilor şi
vizualizarea lor.
• Ecourile captate sunt vizualizate sub forma unor deflexiuni
– axa orizontală - distanţa la care se află fiecare ţesut faţă de sonda emiţătoare.
– axa verticală - marcată amplitudinea fiecărui ecou.
Polip
intrasinusal
Aceste modificări au următoarele caracteristici:
• reducerea pneumatizării din cauza acumulării de
lichid sau ţesut sau din cauza existenţei unui corp
străin sau a unei fermaţiuni tumorale;
• lărgirea moderată a spaţiului plin cu aer din cauza
atrofiei mucoasei sinusale sau a deplasării traumatice
a unei părţi din cavitate;
• întreruperea continuităţii în interiorul sinusului
produse de procese infiltrative sau expansive ori de
traumatisme.
Explorarea ultrasonică furnizează date în plus faţă de
cea radiografică, deosebit de utile pentru stabilirea
diagnosticului.
Vizualizarea pe secţiune a articulaţiei
temporo-mandibulare
• Cunoaşterea mişcărilor articulaţiei temporo-
mandibulare în timpul funcţionării corpului mandibular
este deosebit de importantă pentru stabilirea planului
protetic în confecţionarea protezelor dentare.
• Expunerea repetată a pacientului la examene
radiologice nu este lipsită de risc. Acesta constituie un
motiv în plus pentru utilizarea investigaţiei ultrasonice
a articulaţiei temporomandibulare.
• Imaginile obţinute în dinamică, printr-o explorare în
secţiune verticală permit interpretarea mişcărilor
armonioase ale deschiderii.
• Imaginile obţinute în secţiune orizontală permit
interpretarea deviaţiilor laterale ale capului mandibulei
Bibliografie
1. Baker K.G., Robertson V.J., Duck F.A. (2001). A Review of Therapeutic
Ultrasound: Biophysical Effects. Physical Therapy. 81(7), 1351–1358
2. Hashish I, Harvey W, Harris M. (1986). Anti-inflammatory effects of
ultrasound therapy: evidence for a major placebo effect.
British Journal of Rheumatology, 25(1), 77-81
3. Hashish I., Hai H.K., Harvey W., Feinmann C., Harris M. (1988).
Reduction of postoperative pain and swelling by ultrasound
treatment: a placebo effect. Pain, 33(3), 303-311.
4. Pooh RK. (2008). Fetal Neuroimaging of Neural Migration Disorder.
Ultrasound Clinics, 3(4), 541-52.
5. http://en.clinident.pl/Dental-Scaling/ - acces: 05.02.2015
6. Gundogan M., Fong K., Keating S., Pierre-Louis J., Chitayat D. (2006).
First trimester ultrasound diagnosis of lethal multiple pterygium
syndrome. Fetal Diagnosis and Therapy, 21(5), 466-470
Bibliografie
7. Cicero S., Avgidou K., Rembouskos G., Kagan K.O., Nicolaides K.H. (2006). Nasal
bone in first-trimester screening for trisomy 21. American Journal of Obstetrics and
Gynecology, 195, 109-114.
8. http://www.althea.si/category/novice_center_zdravja_harmonije_althea%C2%AE/
- acces: 5.02.2015
9. Rembouskos G., Cicero S., Longo D., Vandecruys H., Nicolaides K.H. (2004).
Assessment of the fetal nasal bone at 11-14 weeks of gestation by three-
dimensional ultrasound. Ultrasound in Obstetrics and Gynecology, 23, 232-236.
10. www.laica.com.ro/ - acces: 5.02.2015
11. Scheven BA, Shelton RM, Cooper PR, Walmsley AD, Smith AJ. (2009).
Therapeutic ultrasound for dental tissue repair. Medical Hypotheses, 73(4), 591-593
12. Ohwatashi A., Ikeda S., Harada K., Kamikawa Y., Yoshida A., Inoue K., Yanagida N.,
Fukudome K., Kiyama R., Ohshige T. (2015). Temperature changes caused by the
difference in the distance between the ultrasoundtransducer and bone during 1
mhz and 3 mhz continuous ultrasound: a phantom study. Journal of Physical
Therapy Science, 27(1), 205-208.
VĂ MULȚUMESC!