Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

“ Nicolae Testemițanu “

Portofoliu
La limba latină și bazele terminologiei medicale
Facultatea Farmacie

Student: Diaconu ION

Grupa F1803
Lector superior: Svetlana Cravcenco
 Chișinău 2018-2019

Cuprins:

• Istoria medicinei și farmaciei;

• Fonetica;

• Terminologia anatomică;

• Terminologia farmaceutică;

• Rețete;

• Segmente de frecvență;

• Abrevieri in reteta

• Aforism
 Istoria medicinei și farmaciei
Istoria medicinei se ocupă atât de evoluția medicinei ca știință, cât și de contribuțiile
diverselor personalități în acest domeniu. Medicina nu a apărut ca știință așa cum
este cunoscută astăzi. De la arta vracilor și șamanilor, care pretindeau că alungă
duhurile rele și de la medicina sacerdoților care practicau în umbra templelor, până
la medicina modernă este o cale lungă. Dacă medicul medieval și renascentist era un
erudit, bun cunoscător atât al textelor clasice, cât și al astrologiei și alchimiei,
medicul modern trebuie să fie atât savant, cât și cetățean, care să aplice știința
actuală în scopul modificării pozitive a condițiilor de mediu natural și social.

Carl Linné
Carl Linné, cunoscut și drept Carolus (n. 23 mai 1707 Råshult,Suedia – d. 10 ianuarie
1778Linnaeus Hammarby, Suedia)a fost un botanist, medic și zoolog de origine
[Link] considerat părintele taxonomiei și tatăl ecologiei moderne.
 Linnæus s-a născut în satul Råshult din Småland, Suedia, pe 23 mai 1707. A
fost primul copil al lui Nils Ingemarsson Linnæus și Christina Brodersonia.
Tatăl său a fost primul din neamul său care a adoptat un nume de familie
permanent. Înainte de aceasta, strămoșii săi utilizau sistemul de nume
patronimice din Scandinavia: tatăl lui a primit numele de familie Ingemarsson
după tatăl său Ingemar Bengtsson. Când Nils a fost admis la Universitatea din
Lund, el a avut ocazia de a-și alege un nume de familie, moment în care el a
adoptat numele latinizat Linnæus, după un tei gigant (lind în suedeză) care
creștea în gospodăria familiei.

Acest nume a fost ortografiat inițial cu ligatura æ. Carl Linné (Linnæus) și-a
scris numele mereu cu ligatura æ, atât în manuscrise cât și în publicații.
Patronimul său a fost Nilsson, iar numele său complet în suedeză ar fi Carl
Nilsson Linnæus.
C. Linne împarte lumea plantelor în 24 de clase, 116 ordine, 1000 de genuri şi
cca 10000 de specii. În sistemul lui C. Linne, 23 de clase cuprind plante cu
flori - fanerogame şi o clasă - plante fară flori - criptogame. C. Linne a propus
în sistemul său nomenclatura binară, unde denumirea fiecărei specii reprezintă
un binom în limba latină: primul indică numele genului, iar al doilea împreună
cu primul - al speciei. Nomenclatura binară a exclus conflictele şi încurcăturile
din sistematică. De exemplu, măceşul a fost numit de C. Linne Rosa canina,
pe când până la el numele acestei spccii era compus din 6 cuvinte, iar în
fiecare ţară se numea diferit. Sistemul elaborat de C. Linne este adoptat şi
utilizat astăzi în biologie în toate ţările lumii. După lucrările lui C. Linne,
sistemele de clasificare ale plantelor au fost perfecţionate în baza progreselor
ştiinţelor biologice, însă nici până în prezent nu există un sistem unanim
acceptat, ci doar sisteme perfectabile, printre care sistemele propuse de Bessy -
SUA (1915), Engler - Germania (1936), Zimmerman - Germania (1959),
Thome (1976), Taktadjan - Uniunea Sovietică (1980), Cronquist - SUA (1981),
Ehrendorfcr - Austria (1991) etc.

Fonetica
Termeni cu ortogramă Termeni cu accent
Āequus [ekvus] - egal; Pópŭlus- popor;
Ūnguis [ungvis]- Aúctor- autor;
unghie;
Homo [homo] - om; Amicítĭa-prietenie;

Oeconōmia [ekonomia] Hódĭe-astăzi;

- economie;
Aqua [acua ]- apă. Barbátus-barbă.
Digrafi:
• Ch [h] charta
• Th [t] thea
• Ph [f] phosphorus
• Rh [r] Rheum

Grupe de litere
1)ngu urmat de vocala ngv- lingua
urmat de consoana ngu- lingula
2)qu[cv]-aqua
3)su[sv]-suavis
4)sch[ș]-schiosophrenia
5)tiurmat de vocale [ț]-solutio
[t] cînd în față este s,t,x, - mixtio

Terminologia anatomică

[Link] gelatinosa- capsula gelatinoasa

[Link] alba-ceara alba
[Link] flavum-vaselina galbena
[Link] album-sreptocit alb
[Link] aquosa-tinctura apoasa
[Link] eterica-tinctura eterica
[Link] oleosum-emulsie uleioasa
[Link] visum-vaccina vie
[Link] oftalmicum-unguent oftalmic
[Link] rubra-picatura rosie

[Link] medicinalis-capsula medicinala

[Link] sublingualis-tabuleta sublinvala
[Link] pectoralis-specie pectorala
[Link] amarus-elexir amar
[Link] simplex-sirop simplu
[Link] naturalis-suc natural
[Link] nervosum centrale-sistema nervoasa centrala
[Link] rectale et vaginale-supozitor rectal si
vaginal
[Link] molle-liniment moale
[Link] lactatis-suc lactat

Terminologia farmaceutică

[Link] - a vindeca
[Link] – a prepara
[Link] – a streriliza
[Link] - a pastra
[Link] – a filtra
[Link] – a indica
[Link] – a forma
[Link] – a lucra
[Link] – a judeca
[Link] – a spera
 Etimologia

• aloe arborescens –aloe

Din franceză aloès < latină aloē. Provine din greacă antică ἀλόη
(aloē)

2. Armeniaca vulgaris- cais

Derivat regresiv din caisă sau din turcă kayısı.Cuvântul turc provine
la rândul său din greacă ϰασσία (kassía).

3. Mandragora officinarum – mandragora

Termenul „mandragoră” provine în limba română din slavonul
manŭdragora, latinul mandragoras și totodată din grecul
μανδραγόρας (mandragoras). Acești trei termeni denumesc aceeași
plantă în aceste limbi diferite. Etimologia cuvântului grec este
obscură. Cu certitudine, grecul „mandragoras” provine de la numele
mătrăgunei (în arameică asiriană nam. tar. ira, morfologic „drogul
(rău) de Namta”, Namta fiind un demon pestilențial provocator de
maladii. Printre altele, originea vine din sanscritul mandros care
însemnă „somn” și agora care însemnă „substanță”.
4. Berberis vulgaris – dracila
Origine incertă.Ar putea proveni din slavă dračĭ („mur”) (Miklosich,
Slaw. Elem., 21; Cihac, II, 100; Tiktin; Conev 46), confer bulgară
dračka, rusă dračije, derivat ca racilă de la [Link]ă G. Meyer,
Neugr. St., II, 26 și Pascu, Arch. Rom., VI, 231, din bulgară dračka,
de unde și neogreacă δράτσινον (drátsinon).Mai puțin probabilă
este originea tracică presupusă de Iordan, Dift., 254, urmându-l pe
Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 276, care se gândea la un cuvânt dac,
*drocila.

[Link] verrucosa- mesteacan

Din latină mastichinus < greacă μαστίχινος (mastíchinos), datorat
sevei sale dulcege, care a fost comparată cu masticul, din greacă
μαστίχη (mastíchi).Dificultatea trecerii -ci- > -că-, care s-a explicat
printr-o analogie cu cearcăn și leagăn, dispare dacă se pornește de la
un *mestecen, după al cărui pluralul mesteceni, s-a reconstituit
singularul actual, prin analogie cu seamăn, semeni, țeapăn, țepeni
etc.

[Link] nivalis – ghiocel

Din ghioc + sufixul -el.

[Link] sativa – orez

 Din neogreacă ỏρύζι (órýzi) < greacă antică ὄρυζα (óryza). Confer
latină oriza, slavă (veche) orizu.

8. Pinus silvestris – pin

Din latină pĭ[Link] italiană pino, spaniolă pino, provensală pi,
catalană pi, franceză pin și portugheză pinho.

9. Urtica dioica – urzica

Din latină urtīca (Pușcariu 1840; REW 9090), confer italiană ortica,
provensală ortiga, catalană ortiga, spaniolă ortiga, portugheză ortiga
și franceză ortie.
Trecerea lui ti > zi este anormală, totuși confer dialectul din Abruzzi
ardica, siciliană firdica, aragoneză jordiga, xordiga < latină *urdica,
care s-a vrut să se explice printr-o contaminare cu greacă ἀδίϰη
(adíki, „urzică”).

10. Quercus petraea – stejar

Origine incertă. Poate din limba dacică *sthagara sau un cuvânt
balcanic.

Rețete

1. Rp .:
 Tincturae Convallariae
Tincturae Valerianae anna 10 ml
Solutio Nitroglycerini 1%-1ml
Validol 2ml
Misce . Da .
Signa : Cite 15 picaturi de 3 ori pe zi
Ia :
Tinctura de lacrimioara
Tinctura de valeriana cite 10ml
Solutie de nitroglicerina1%-1ml
Validol 2 ml
Sa fie amestecat . Sa fie eliberat.
Sa fie indicat: Cite 15 picaturi de 3 ori pe zi

2. Rp.:
Tabuletta Furacilini 0.02
Da tales doses Nr.10
Signa : cite 1 comprimat la 1 pahar cu apa pentru gargara

Ia :
Un comprimat de furacilina 0.02
Elibereaza asemenea doze Nr.10
Indica : cite 1 comprimat la 1 pahar cu apa pentru gargara

3. Rp.:
Iodi puri 0.02
Kalii iodidi 0.2
Calcii glycerophosphatis
Phytini aa 4.0
Extr. et. pulv. r. Liquiritiae q.s. ut. f. pil. Nr.40
D.
S. Cite 1 pilula de 2 ori pe zi
Ia:
Iod pur 0.02
Iodura de potasiu 0.2
Glicerofosfat de calciu
Phytini cite 4.0
Extract de pulbere de radacina de Liquiritae cit e necesar ca sa
fie obtinute pilule de numarul 40
Elibereaza
 Indica : cite 1 pilula de 2 ori pe zi

[Link].:
Kalii iodidi 5.0
Natrii hyposulfatis 0.1
Aq. des. 4.4ml
Lanolini anhydrici 13.5
Adipis suili dep.27.0
M. f. ung.
D.
S. Unguent

Ia:
Iodura de potasiu 5.0
Hiposulfat de natriu 0.1
Apa distilata 4.4ml
Anhidrida de lanolina 13.5
Grasime de porc porificata 27.0
Mesteca sa fie obtinut unguent
Elibereaza
 Indica: Unguent

[Link].:
Ol. Terebinthinae
Chloroformii aa 10.0
Linim . volat. Ad 60.0
M. [Link].
D.
[Link] frictiune

Ia:
Ulei de terebentina
Cloroforma cite 10.0
Liniment volatil pentru 60.0
Mesteca sa fie format liniment
Elibereaza
Indica : pentru frictiune
[Link].:
Sulfuris pct.(praec.)
Ol. Rusci aa 1.0
Zinci oxydi
Amyli Tritici aa 2.5
Vaselini 20.0
M. f. ung.
D.
S. Unguent

Ia :
Precipitat de sulfura
Ulei de Rusci cite 1.0
Oxid de zinc
Amidon de porumb cite 2.5
Vaselina 20.0
Mesteca sa fie obtinut unguent
Elibereaza
Indica : unguent

[Link].:
 Camphorae tr.0.1
Sacchari 0.25
M. f. pulv.
D. t. d. Nr.10 in ch .cer.
S. cite 1 doza de 3-4 ori pe zi.

Ia:
Camfora trecurata 0.1
Zahar 0.25
Mesteca sa fie obtinut pulbere
Elibereaza asemenea doze Nr. 10 in hirtie cerata
Indica: Cite 1 doza de 3-4 ori pe zi.
[Link].:
Theophyllini 0.2
But. Cacao 2.0
M. f. supp.
D. t. d. Nr. 10
S. Cite 1 supozitor de 2 ori pe zi

Ia:
Teofilina 0.2
 Unt de cacao 2.0
Mesteca sa fie obtinute supozitoare
Elibereaza asemenea doze Nr.10
Indica: Cite 1 supozitor de 2 ori pe zi

[Link].:
Dct. rad . Senegae ex 6.0-200ml
Liq. Ammonii anis . 2ml
Sir. simpl. 15.0
M. D.S. Cite 1 lingura o data in 2 ore

Ia:
Decoct de radacina de Senagae 6.0-200ml
Lichid de amoniu 2 ml
Sirop simplu 15.0
Mesteca . Elibereaza . Indica: cite 1 lingura o data in doua ore

[Link].:
Sol. Oestradioli depropionatis oleosae 0.1% 1ml
 D. t. d. Nr. 6 in amp.
S. Cite 1 ml intratisular de 2 ori pe zi

Ia:
Solutie estradiolului depropionatis gras 0.1% 1ml
Elibereaza asemenea doze Nr.6 in fiola
Indica: Cite 1 ml intramuscular de 2 ori pe zi
Segmente de frecvență
Segmentul Semnificația Exemple
de
frecvență
-cillin- Antibiotice Epicillinum, Ampicillinum
peniciclinice
-dorm-,- Hipnotice, Dormicum,Rohypnol,Somnafin
somn-,- sedative
hypn-
-vir- Antivirale Aciclovirum, Adefovirum
-arol- Anticoagulanți, Syncumar, Acenocoumarolum
grupa
dicumarolului
-stat- Inhibitori ai Orlistatum, Cervastatinum
enzimelor
-chol Colagene Cholosasum, Allocholum
-morphin- Morfină Morphinum, Apomorphinum
-vit- Vitamine Picovit, Dragee „Undevitum”
-sept- Antiseptice Septolete, Eurosept
-anth- Floare,alcaloizi Helianthinum, Strophanthinum
heterozide
 Aforism
„Medicus nihil aliud est quam animi consolatio”

Încă din cele mai vechi timpuri medicul întruchipa artistul.

Arta sa consta din a trata sufletele omenești care reprezintă,
de fapt, cea mai frumoasă capodoperă de artă, unică și
irepetabilă.
Medicul este ființa superioară care poate depăși limitele
normalului( aspect fizic, comportament),darul lui constă din
a penetra în sufletul uman, de a-i descifra durerea ,gândurile,
emoț[Link] nostru reflectă aspectul stării noastre
sufletești, iar boala nu este altceva decât o consecință a
suferinței interioare cauzată de mediul înconjurător ( mass-
media, starea socială, economia și politica țării etc.)
Cineva spunea ”Dacă pacientul pleacă din cabinetul
medicului mai indispus decât era , înseamnă că acesta nu
este un medic adevărat”. Această afirmație accentuează
ideea că totul începe din subconștient, din trăirile și emoțiile
noastre. Prin urmare, primul scop al oricărui Artist este de a
vindeca rănile spirituale, de a detașa bolnavul de grijile și
durerile infame și de a-i dărui fericirea, împăcarea și iubirea
de viață.
 De aceea putem afirma cu certitudine faptul că Medicul nu
este decât un mângâietor al sufletului.

Abrevieri in reteta
Denumirea romana Denumirea latina Abrevierea
apa aqua aq .
compus compositus com., cpc., cpt.
emulsie emulsum emuls.
extract extractum extr.
fiola ampulla amp.
iarba herba h., hb.
mucilagiu mucilago mucil.
pilula pilula pil.
sirop sirupus sir.
ulei oleum ol.