Universitatea de Medicină și Farmacie

“Nicolae Testemițanu”

Portofoliu
la Terminologia
Medicală Latină
„Bona valetudo melior est quam
maximæ divitiæ”

Elaborat: BORDENIUC Alina,

studentă a. I, grupa 1814

Coordonat: MÂRZĂ Eliza,

asistent universitar
 Chișinău, 2018

CUPRINS
I. O personalitate din Istoria Medicinei ............... 3-4
II. Nomenclatura anatomica
a) Termeni din MIOLOGIE ............................... 5-6
b)Termeni din OSTEOLOGIE .......................... 7
c) Originea termenilor anatomici ....................... 8
III. Terminologia farmaceutică
a) Forme farmaceutice solide, semisolide și
lichide ............................................................ 9-13
b)Verbul latin. Indicații medicale în textul
rețetei ............................................................ 14
c) Indicații medicale în latină ........................... 14
d)Modele recepturale standarde cu formele
fiat și fiant; ................................................... 14-15
e) Preparate medicamentoase (segmente de
frecvență, grupa chimică și farmacologică) ..15-16
f) Cuvinte auxiliare în latină ............................ 16-17
g)Denumiri de preparate galenice ....................17-20
h)Traduceți rețetele în latină cu abrevieri ....... 20-21
IV. Terminologia clinică
a) Termeni clinici cu elemente prepozitive ..... 21-22
b)Termeni clinic cu elemente postpozitive ..... 22
V. Aforisme ............................................................. 23

2
 O personalitate din Istoria Medicinei
William Harvey

William Harvey (1578-1657), marele chirurg englez care a

descoperit circulaţia sângelui şi funcţia inimii, s-a născut în 1578, în
oraşul Folkestone, din Anglia.
Lucrarea lui Harvey, „Tratat anatomic despre mişcarea inimii şi
sângelui la animale”, publicată în 1628, a fost pe drept numită cea mai
importantă carte din întreaga istorie a fiziologiei, stând la temelia ştiinţei
moderne.

Galenus, marele medic al lumii antice, care a efectuat multe disecţii

ale inimii şi ale vaselor sanguine, nu a bănuit niciodată că sângele ar
circula. Nici Aristotel nu a intuit acest lucru, deşi biologia era unul din
domeniile lui predilecte. Chiar şi după publicarea cărţii lui Harvey, mulţi
doctori respingeau ideea că sângele din corpul uman este constant
recirculat printr-un sistem închis de vase de sânge, inima reprezentând
forţa motrice a organismului.

Harvey a recurs la un simplu calcul aritmetic înainte de a elabora

noţiunea de circulaţie a sângelui. El a
estimat cantitatea de sânge pompată de
inimă la fiecare bătaie cam la un litru. În
condiţiile în care inima bate de şaptezeci şi
două de ori pe minut, o simplă înmulţire
conduce la concluzia că în fiecare oră inima
trimite în aortă o cantitate de 270 litri de
sânge. Dar această cantitate depăşeşte de
multe ori greutatea corpului omenesc
normal, iar pe cea a sângelui din acest corp
de şi mai multe ori. Prin urmare, lui Harvey
i s-a părut evident că acelaşi sânge era
recirculat şi ajungea din nou la inimă. După

3
formularea ipotezei, el a petrecut nouă ani făcând experienţe şi observaţii
atente pe marginea circulaţiei sângelui.

În cartea sa, Harvey arată clar că arterele poartă sângele care pleacă
de la inimă, iar venele pe cel care intră în inimă. În lipsa unui microscop,
Harvey nu a putut vedea capilarele, acele vase minuscule care transportă
sângele de la cele mai mici artere la vene, dar a dedus, corect, existenţa
lor.
Harvey a lucrat şi în domeniul
embriologiei. A fost un observator atent, a
cărui carte „Despre naşterea animalelor”,
publicată în 1651, a marcat începutul
studiului modern al embriologiei. Ca şi
Aristotel, de care a fost puternic influenţat,
Harvey s-a opus teoriei preformării - ipoteză
potrivit căreia embrionul, chiar în cele mai
timpurii faze, prezintă structura exterioară a
animalului adult, doar la o scară redusă.
Harvey a presupus, corect, că structura
finală a embrionului se dezvoltă treptat.

Harvey a avut o viaţă lungă,

interesantă şi plină de succese. Nici nu împlinise douăzeci de ani, când a
intrat la Caius College al Universităţii din Cambridge. În 1600 s-a dus în
Italia să studieze medicina la Universitatea din Padova, la vremea aceea
probabil cea mai bună şcoală medicală din lume. (De remarcat că, în
timpul studiilor lui Harvey, la Padova era profesor Galilei, dar nu se ştie
dacă cei doi s-au întâlnit vreodată.) Harvey şi-a luat diploma în medicină
la Padova, în 1602. Apoi s-a întors în Anglia, unde a făcut o lungă şi
foarte apreciată carieră de doctor. Printre pacienţii lui s-au numărat doi
regi ai Angliei (Iacob I şi Carol I), precum şi eminentul filozof Francis
Bacon.

Harvey a predat anatomia la Colegiul Medicilor din Londra, iar la

un moment dat a fost chiar ales preşedinte al colegiului; dar a refuzat
postul. Pe lângă practica sa privată, timp de mulţi ani a fost medic-şef al
spitalului Sfântul Bartolomeu din Londra. Publicarea cărţii sale despre
circulaţia sângelui, în 1628, l-a făcut celebru în întreaga Europă.

4
II. Nomenclatura anatomica

a. Termeni din MIOLOGIE

1. Vagina tendinis musculi tibialis posteriorius

 Vagina, ae, f – substantiv, d. I, caz Nom., nr. singular, subiect;
 Tendo, inis, m – substantiv, d. III, caz G., nr. singular, atribut
neacordat;
 Musculus, i, m – substantiv, d. II, caz G., nr. singular, atribut
neacordat;
 Tibialis, e – adjectiv, gen masculin, d. II, gr. II, caz G, nr. singular,
atribut acordat;
 Posterior, ius – adjectiv, gen masculin, d. II, gr. II, caz G., nr.
singular, atribut acordat.

2. Nervus cutaneus antebrachii medialis

 Nervus, i, m – substantiv, d. II, caz. Nom, nr. singular, subiect;
 Cutaneus, a, um – adjectiv, gen masculin, d II, gr. I, caz Nom., nr
singular, atribut acordat;
 Antebrachium, i, n – substantiv, d. II, caz G., nr. singular, atribut
neacordat;
 Medialis, e – adjectiv, gen masculin, d. II, gr. II, caz Nom., nr.
singular, atribut acordat.

5
3. Musculus flexor digitorum superficialis
 Musculus, i, m – substantiv, d. II, caz Nom., nr. singular, subiect;
 Flexor, oris, m – substantiv, d. III, caz Nom., nr. singular, subiect;
 Digitus, i, m – substantiv, d. II, caz G, nr. plural, atribut neacordat;
 Superficialis, e – adjectiv, d. II, gr. I, nr. plural, caz G., atribut
acordat;

4. Musculus levator scapulae anterior

 Musculus, i, m – substantiv, d. II, caz Nom., nr. singular, subiect;
 Levator, oris, m – substantiv, d. III, caz. Nom, nr. singular, subiect;
 Scapula, ae, f – substatntiv, d. I, caz. G., nr. singular, atribut
neacordat;
 Anterior, ius – adjectiv, gen masculin, d. II, gr. II, caz G., nr.
singular, atribut acordat.

5. Fascia musculi quadrati lumborum

 Fascia, ae, f - substantiv, d. I, caz Nom., nr. singular, subiect;
 Musculus, i , m – substantiv, d. II, caz. G, nr. singular, atribut
neacordat;
 Quadratus, i, m – substantiv, d. II, caz G, nr. singular, atribut
neacordat;
 Lumbus, i, m – substantiv, d. II, caz G., nr. plural, atribut
neacordat;

6
 b.Termeni din OSTEOLOGIE

1. Cingulum membri superioris – Centura scapulară;

2. Facies articularis tuberculi costae – Fața articulară a
tuberculului coastei;
3. Costae fluctuantes – Coaste flotante;
4. Facies temporalis alae majoiris ossis sphenoidalis – fața
temporală a aripii mari a sfenoidului;
5. Sulcus sinus sagittalis superioris – Șanțul sinusului sagital
superior;
6. Apertura externa aquaeductus vestibuli – Apertura externă
a apeductului vestibular;
7. Crista musculi supinatoris – Crista mușchiului supinator;
8. Sulcus tendinis musculi flexoris hallucis longi – Șanțul
tendinos al mușchiului flexor lung al halucelui;
9. Processus medialis tuberis calcanei – Apofiza medială a
calcaneului;
10. Fossa sacci lacrimalis – Fosa sacului lacrimal.

7
 c. Originea termenilor anatomici

I. Choana – latinizare a termenului grec χοάνη, "choanē", ce

înseamnă tunel.
II. Clavicula – termen utilizat în latina clasică cu definiția de cheie
mică, șurub. La fel, în termenologia anatomică a fost atestată și
proviniența greacă - ”kleis” cu aceeași semnificație.
III. Palpebra – termen latin care derivă de la verbul palpitare,
având semnificația de a tremura sau a pulsa. Astfel, știind că
pleoapa e cunoscută pentru acest tremur, termenul i-a fost
atribuit.
IV. Petrous – Acest adjectiv derivă din substantivul latin “petra” cu
definiția de piatră sau rocă. Este aplicat anatomic unei părți a
craniului – osului temporal, care se caracterizează prin duritate.
V. Clinoid – Apofiza clinoidă înconjoară anterior și posterior șaua
turcească ca 4 colțuri ale patului. Astfel, Cline, este termenul
grec pentru pat, iar ”–oid” este terminația care arată
similaritatea.
VI. Chiasm, chiasma – Acest termen a fost folosit pentru a
evidenția stuctura cruciformă, de la litera grecească chi (X).
VII. Fonticuli – proviniența de la cuvântul latin  fontana, cu
semnificația unei fântâni mici. O posibilă explicație pentru
numirea zonelor craniului la nou născuți în așa fel, este pentru
pulsațiile care au loc aici.
VIII. Mental – Acest adjectiv poate avea două rădăcini latine. Când
se aplică procesului de gândire, rădăcina este mens, ce înseamnă
minte sau intelect. Când este folosită pentru bărbie, rădăcina
este mentum.
IX. Os temporale – Denumirea pentru partea laterală a craniului,
provine din cuvântul latin pentru timp, tempus. Conexiunea
poate fi legată cu trecerea timpului și încărunțirea în această
8
 zonă. La fel, o ipoteză este legată de pulsațiile ritmice ale arterei
temporale superficiale. O altă conexiune este cu verbul grecesc
temnion, cu semnificația de a fi rănit în luptă, întrucât
temporalul este o zonă vulnerabilă pentru lovituri puternice.
X. Processus mastoideus -  apofiza osului temporal care și-a
primit denumirea din cauza similarităților vizuale cu glanda
mamară, și anume mastos, cuvânt grecesc.

III. Terminologia farmaceutică

a) Forme farmaceutice solide, semisolide și lichide;

SOLIDE

Denumirea Varianta Definiția Exemplu

română
Aspersio, onis, f Pudră Pulbere extrafină Aspersio
pentru uz extern Streptocidi

Tabuletta, ae, f Comprimat, Formă farma- Tabuletta

pastilă, ceutică solidă, Papaverini
tabletă dozată, obținută
prin presarea
principiilor active
șu subst. auxiliare

Capsula, ae, f Capsulă Înveliș solubil Capsulae

pentru a păzi de gelatinosae
lumină și umezeală
subst. medicament.

Dragee Drajeu Formă medica- Dragee

mentoasă dozată, Aminazini
pentru uz extern,
obținută prin
învelirea multiplă
substanței
9
 medicamentoase și
adjuvante

Membranula, Peliculă, film Formă medica- Membranulae

ae, f sau plăcuță mentoasă solidă ophthalmicae
constituită din cum Pilocarpini
principiu activ și hydrochlorido
excipient Membranulae
”Trinitrolong”
Briketum, i, n Brichet Presărarea sau Briketum
brichetarea unor herbae Origăni
pulberi din plante
medicinale

Caramel, is , n Caramelă Formă farmaceuti- Caramel

că solidă preparată Decamini
din zahăr, melasă
și o substanță
medicamentoasă.
Stilus, i , m Creion Bastonașe obținute Stilus Lapidis;
din unele substanțe Stilus haemo-
compresate sau din staticus;
amestecul lor cu
parafină și alți
compuși solizi

Species, erum, f Specie Amestecuri Species

uniforme de plante sedativae;
sau părți din plante Species
medicinale în pectorales;
pulbere grosieră,
folosite în ceaiuri

Granulum, i , n Granulă Forma medica- Granula

mentoasă în care Plantaglucidi;
substanța activă și Granulae
cea auxiliară se ”Urodanum”;
10
 combină în stare
umedă, trecute prin
sită și uscate
Pulvis, eris, m Pulbere Forma medica- Pulvis foliorum
mentoasă solidă cu Digitalis
aspect pulverulent

SEMISOLIDE

Denumirea Varianta Definiția Exemplu

română
Suppositorium, Supozitor Formă farmaceuti- Suppositoria
i, n că dozată care se ”Bethiolum”
topește la tempera-
tura corpului,
eliberând substan-
țele active

Pasta, ae, f Pastă Varietate de Pasta Zinci;

unguent în care Pasta Lassari;
substanțele pulve-
rulente ocupă de la
25% până la 65%,
formând o suspen-
sie în unguent

Emplastrum, i, Emplasture Forma medica- Emplastrum

n mentoasă plastică Plumbi simplex;
care la temperatura Emplastrum
pielii se înmoaie și adhaesivum;
aderă la epiderm

Unguentum, i, Unguent Formă medicamen- Unguentum

n toasă de ”Phthorocort”
consistență
11
 păstoasă, obținută
prin amestecarea
diferitor substanțe
medicamentoase
cu excipienți.

LICHIDE

Denumirea Varianta Definiția Exemplu

română
Infusum, i, n Infuzie Soluție extractivă Infusum foliorum
apoasă preparată Digitalis;
din părțile fine ale Infusum florum
plantei, la tempera- Chamomillae;
tura fierberii,
pentru ca
principiile active
din plantă să treacă
în apă

Emulsum, i, n Emulsie Sistem dispersat Emulsum olei

format din 2 Ricini
lichide insolubile

Solutio, onis, f Soluție Forma Solutio

farmaceutică Furacilini;
lichidă obținută la Solutio
dizolvarea sub- Camphorae
stanței medica- oleosa;
mentoase în
solvent (apa
purificată, mai rar
alcool etilic, gli-
cerină și uleiuri)
12
Aerosolum, i, n Aerosol Sistem dispers în Aerosolum
care mediul disper- ”Vinisolum”
sant este aerul sau
un gaz, iar faza
este constituită din
parti-cule fine de
substan-ță
medicamentoasă
Extractum, i, n Extract Forma Extractum
farmaceutică Belladonnae
obținută prin con- spissum
centrarea până la
un anumit grad a
sol. extractive
căpătate din drog
vegetal

Sirupus, i, m Sirop Soluție concentrată Sirupus Rubi

de zahăr în apă, în idaei
sucuri vegetale
fermentate sau în
amestecurile lor cu
tincturi, extracte,
etc

Gutta, ae, f Picătură Soluție sau suspen- Oleum Men-thae

sie care se dozează piperitae guttae
în picături II

Linimentum, i, Liniment Unguent lichid sau Linimentum

n semisolid care se Aloes;
topește la tempera- Linimentum
tura corpului și ”Naphthalginum”
este destinat pentru
fri-cțiuni sau
aplicații locale

13
Decoctum, i, n Decoct Forma medicament Decoctum radicis
oasă lichidă care e Sanguisorbae;
o soluție extractivă Decoctum
apoasă, preparată rhizomatis
prin fierberea dro- Tormentillae;
gului vegetal: rădă-
cini, rizomi, etc.

b) Verbul latin. Indicații medicale în textul rețetei;

 Misce. Amestecă;
 Da. Dă. (Eliberează)
 Signa. Indică.
 Sterilisa. Sterilizează.
 Repete. Repetă.
 Adde. Adaugă.
 Recipe. Ia.
 Divide. Divizează.

c) Indicații medicale în latină;

 Da tales doses Nr. 6 in ampullis.

 Repete curatio decimo die.
 Misce pulvis foliorum Digitalis cum saccharo.
 Da tabulettae contra tussim Nr. 30.
 Divide tabulettae in partes aequales;
 Da tales doses Nr. 2 in vitro nigro;
 Da in capsulis Amylacei;
 Repete per diem tertiam;
 Praepare aether pro narcosi.
 Da tales doses Nr. 10 in capsulis gelatinosis.

14
 d) Modele recepturale standarde cu formele fiat și
fiant;

 Misce, ut fiant pilulae Nr. 10. (Amestecă, ca să fie obținute

10 pilule);
 Misce, fiat suppositoria rectalia. (Amestecă, să fie obținute
supozitorii rectale.)
 Misce, ut fiant globuli vaginales. (Amestecă, ca să fie
formate globule vaginale.)
 Misce, ut fiat pulvis subtilissimus! (Amestecă, ca să fie
obținută pulbere foarte măruntă.)
 Misce, fiat Unguentum ”Phthorocort”. ( Amestecă, să fie
obținut unguent ”Ftorocort”.
 Misce, ut fiant species sedativae. (Amestecă, ca să fie
obținute specii sedative.)
 Misce, ut fiat Sirupus Althaeae. (Amestecă, ca să fie
obținut sirop de altei.)

e) Preparate medicamentoase (segmente de

frecvență, grupa chimică și farmacologică);

 Benzbromaronum
1. –benz – derivați ai acidului benzoic;
2. –brom – prezența bromului;

 Acidum hydroiodicum
1. Acidum + icum – acizi neoxigenați;
2. Hydro – prezența hidrogen sau apă;

 Theobrominum
1. Theo – alcoloizi;
2. – brom – prezența bromului;

 Analginum
15
 1. An – segmentul de frecvență ce atestă lipsa;
2. Algos – segmentul de frecvență ce atestă durerea;

 Spasmalgon
1. Spasmus – prezența spasmelor;
2. Algos – segmentul de frecvență în termenologia
farmaceutică ce atestă analgezicile;

 Methyltestosteronum
1. Meth – preparate de sinteză chimică ce conțin metil;
2. – yl – componentă a radicalilor acizi și hidrocarburilor;
3. – test – androgene;

 Methylcyclobarbitalum
1. Meth – preparate de sinteză chimică ce conțin metil;
2. – yl – componentă a radicalilor acizi și hidrocarburilor;
3. Cycl – structura ciclică;
4. – barb – apartenența grupei preparatelor barbiturice;
 Erythromycinum
1. Erythr – culoarea roșie;
2. Mycin – apartenența la grupa antibioticelor ce conțin
produse ale activitățoo vitale ale actinomicetelor;

 Algopyrinum
1. Algos - segmentul de frecvență ce atestă durerea;
2. Pyr – apartenența grupei preparatelor antipiritice;

 Suprastin
1. Supra – segmentul de frecvență ce prezintă poziția
superioară;
2. Astin- antihistaminice;

16
 f) Cuvinte auxiliare în latină;

 Ad usum externum – pentru uz extern;

 Ad usum internum – pentru uz intern;
 Ad usum proprium – pentru uz propriu;
 Ana – în părți egale;

 Ante operationem – înăinte de operație;

 Ante partum – înăinte de naștere;
 Cito!Statim! – Repede! Imediat!
 Contra tussim – contra tusei;
 Da in ampullis – dă în ampule;
 Da in capsulis amylacei – dă în capsule de amidon;
 Da in capsulis gelatinosis – dă în capsule gelatinoase;
 Da in tabulettis – dă în tablete;
 Da in vitro nigro – dă în flacon negru;
 Diagnosis intra vitam – diagnoză în timpul vieții;
 Diagnosis post mortem – diagnoză după moarte;
 Divide în partes aequales – divizează în părți egale;
 In vivo/ In vitro – experimental;
 Per diem – în decurs de zi;
 Per noctem – în decurs de o noapte;
 Per os/ per rectum/ per vaginum – pentru cavitatea bucală/
rect/vagin;
 Per se – fără amestecuri;
 Post factum – cu întârziere;
 Post operationem – după operație;
 Post partum – după naștere;
 Post scriptum – text adaugat după semnătură;
 Pro dosi – pentru o singură doză;
 Pro infantibus – pentru copii;
17
 Pro inhalatione – pentru inhalații;
 Pro injectionibu – pentru injecții;
 Pro me. Pro auctore – pentru mine/ autor;
 Pro narcosi/ pro die – pentru narcoză/ pentru o zi;
 Pro suspesione – pentru suspensie;
 Quantum santis – cât e necesar;
 Sub lingua – sub limbă;
 Tales doses – asemenea doze;

g) Denumiri de preparate galenice;

 SCUTELLARIA, ae, f - scutelaria;

Decoctum radicis Scutellaria

18
 SAPONARIA, ae, f – săpunărița;
Decoctum herbae Saponariae
Infusum rhizomatis et radicis Saponariae

HYOSCYAMUS NIGER – măselăriță;

Unguentum Hyoscyami

 Hippophae, es, f – cătină albă

19
 Infusum baccarum Hippophaes 200 – 500 ml
Decoctum baccarum Hippophaes 10.0 – 200 ml

 ANISUM, i, n – anason
Infusum seminum Anisi 150 – 300 ml

20
 h) Traduceți rețetele în latină cu abrevieri.

Rp.: Rp.:
Kalii bromidi Norsulfazol aa 1,5
Natrii bromidi aa 4,0 Benzylpenicillini – Natrii
Amonnii bromidi 1,0 25000 UA
Aq. distilattae ad 20 ml Ephidrini hydrochloridi 0,1
M. M. fiat pulv.
D. D.
S: S;

Rp.: Rp.:
Hydrargyri salicylatis 1,0 Riboflavini 0,03
Olei Persicorum ad 10 ml
Glucosi 0,3
M. Steril.!
D. M., ut fiat pulv.
S: Câte 1 ml.intramuscular D. t.d. Nr. 20
1 injecţie pe zi timp de 5 zile. S.: Câte un praf de 3 ori pe zi.

Rp.:
Acidi Arsenicosi anhydrici
0,06
Ferri lactatis 6,0
Extr. et pulv. Glycyrrhizae q.s.,
ut fiant pil. Nr. 60
D.
S.: Câte o pastilă de 2 ori pe zi
după masă

21
IV. Terminologia clinică
a) Termeni clinici cu elemente prepozitive

 Erytrodermia – înroșirea pielii în urma unei inflamații;

 Polyneuritis – inflamația mai multor nervi;
 Dolichocephalia – cap anormal de lung;
 Bradycardia – ritm cardiac lent;

 Cataphoresis – capacitatea electricității de a transfera

substanța de la anod la catod;
 Eurhythmia – ritm cardiac normal;
 Hyperaesthesia – sensibilitate mărită;
 Heteroplastica – transplantarea organelor de la animal la
om;
 Xerodermia – uscarea și descuamarea pielii;
 Platycephalia – cap plat;

b) Termeni clinici cu elemente postpozitive

 Pylorostenosis – îngustarea canalului piloric;

 Cheiloschisis – fisura congenitală a bolții palatine;
 Haemopoesis – procesul formării elementelor sângelui;
 Atherosclerosis – îngroșarea și întărirea pereților vasculari;
22
  Salpingocele – hernie a trompei uterine;
 Nephrolithiasis – acumulare de calculi la rinichi;
 Gastromalacia – lichifierea și rămolirea stomacului;
 Bradypepsia – digestie lentă;
 Oesophagorraphia - coaserea esofagului;
 Caecopexia - fixare a cecului.

V. Aforisme

1. Summum bonum medicinae sanitas.

(Sănătatea este bunul cel mai de preț al medicinei.)
2. Doctrina est fructus dulcis radicis amarae.
(Învățătura este fructul dulce al rădăcinii amare.)
3. Medicina fructuosior ars nulla.
(Nici o artă nu e mai rodnică ca medicina.)
4. Nulla est terra patria melior.
(Nici un pământ nu e mai bun ca patria.)
5. Usus est optimus magister.
(Experiența este cel mai bun învățător.)
6. Felix qui qoud amat, defendere fortiter audet.
(Este fericit cel ce cutează să apere din răsputeri ceea ce iubește.)
7. Salus aegroti – suprema lex medicorum.
(Sănătatea bolnavului este legea supremă a medicilor.)
8. Non scholae, sed vitae discimus.
(Învățăm nu pentru școală, dar pentru viață.)
23
9. Mens sana in corpore sano.
(Minte sănătoasă în corp sănătos.)
10. Rem enim opinor spectari apportere, non verba.
(Trebuie să apreciem faptele și nu vorbele.)
11. Veritatem dies aperit.
(Adevărul iese la iveală cu timpul.)
12. Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum.
(Mă îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist.)
13. Omnium artium medicina nobilissima est.
(Medicina este cea mai nobilă artă.)
14. Prævenire melius est quam præveniri.
(A preveni e mai ușor decât a trata.)
15. Si tacuisses, philosophus mansisses.
(Dacă tăceai, filosof rămâneai.)

24