Anatomie

Întrebarea 1.
Primele date anatomice aparţin:
Variante de răspuns:
1. Galenus din Roma (150 î.e.n.)
2. Hyppocrates din Cos (IV î.e.n.)
3. Andreas Vesarius din Basel (1543 e.n.)
4. Alcmenon din Crotona (500 î.e.n.)
Întrebarea 2.
Cine este autorul tratatului („De corporis humanis fabrica”):
1. Andreas Vesarius din Basel
2. Alcmenon din Crotona
3. Leonardo da Vinci
4. Claude Bourlegelat
Întrebarea 3.
În ce an a fost fondată prima şcoală veterinară din lume:
1. 1843
2. 1943
3. 1974
4. 1762
Întrebarea 4.
Cine este fondatorul primei şcoli veterinare din lume la Lyon:
1. Claude Bourlegelat
2. Andreas Vesarius
3. Alcmenon din Crotona
4. Hyppocrates din Cos
Întrebarea 5.
Anatomia este o ştiinţă care studiază:
1. procesele patofiziologice a organismului
2. forma şi structura normală a fiinţelor vii
3. procesele biochimice a organismului
4. forma şi structura patologică a fiinţelor vii
Întrebarea 6.
Unitatea anatomică şi funcţională a corpului animal este:
1. fibra
2. celula
3. spaţiul intracelular
4. lichidul
Întrebarea 7.
Aparatul de susţinere şi mişcare nu este alcătuit din:
1. sistemul exocrin
2. sistemul osos
3. sistemul ligamentar
4. sistemul muscular
Întrebarea 8.
Axul dorso-ventral având o direcţie verticală prezintă:
1. un pol anterior şi unul posterior
2. un pol dorsal şi unul posterior
3. doi poli laterali, drept şi stâng
4. un pol dorsal şi unul ventral
Întrebarea 9.
Axul longitudinal plasându-se orizontal are:
2. un pol cranial şi unul ventral
3. un pol anterior şi unul posterior
Întrebarea 10.
Axul lateral este orizontal şi prezintă:
1. doi poli caudal şi cranial
2. un pol rostral şi unul aboral
Întrebarea 11.
Planul sagital secţionează organismul în două jumătăţi simetrice şi este dispus:
1. vertical în sensul lungimii
2. vertical în sensul lărgimii
3. orizontal în sensul lungimii
4. vertical în sensul grosimii
Întrebarea 12.
Planul transversal trece:
1. vertical prin axul lateral
2. orizontal prin axul longitudinal şi lateral
3. orizontal prin axul lateral
4. vertical prin axul longitudinal
Întrebarea 13.
Planul dorsal trece:
1. orizontal prin axul longitudinal şi lateral
2. orizontal prin axul dorsoventral
3. vertical prin axul lateral
4. vertical prin axul longitudinal
Întrebarea 14.
Planul sagital secţionează organismul în:
1. două jumătăţi simetrice dreapta şi stângă
2. două segmente cranial şi caudal
3. două segmente rostral şi aboral
4. două jumătăţi dorsală şi ventrală
Întrebarea 15.
Planul transversal împarte organismul în:
1. segment cranial şi caudal
2. jumătăţi dreapta şi stânga
3. jumătăţi dorsală şi ventrală

4. jumătăţi proximală şi distală
Întrebarea 16.
Planul dorsal împarte organismul în:
1. segment rostral şi caudal
2. jumătatea dreaptă şi stângă
3. segment cranial şi caudal
4. jumătatea dorsală şi ventrală
Întrebarea 17.
Structura anatomo morfofuncţională a ţesutului osos este:
1. substanţa fundamentală
2. osteon
3. osteoblaste
4. osteocite
Întrebarea 18.
Periostul este o tunică fibroasă a osului care acoperă:
1. osul la nivelul la care se continuă cu ligamentele capsulare
2. osul la nivelul cartilajul sinovial
3. osul în întregime
4. osul la nivelul locurilor de inserţia tendinoasă
Întrebarea 19.
Endoostul este o membrană conjunctiv elastică care:
1. căptuşeşte sistemul fundamental intern la oasele lungi

2. acoperă osul la nivelul la care se continuă cu ligamentele capsulare
3. căptuşeşte suprafeţele articulare ale oaselor
4. acoperă osul la nivelul locurilor de inserţia tendinoasă
Întrebarea 20.
În componenţa scheletului axial întră:
1. coloana vertebrală, cutia toracală, oasele craniului
2. coloana vertebrală, cutia toracală şi oasele membrelor
3. coloana vertebrală, cutia toracală, oasele craniului şi oasele membrelor
4. coloana vertebrală, oasele membrelor
Întrebarea 21.
Vertebra ideală care înmănunchează caracterele morfologice ale tuturor vertebrelor, poartă
denumirea de:
1. vertebra atipică
2. vertebra axială
3. vertebra tip
4. vertebra flotantă
Întrebarea 22.
Corpul şi arcul vertebral participă la delimitarea:
1. orificiului transversal
2. orificiului alar
3. orificiului vertebral
4. orificiului lateral vertebral
Întrebarea 23.
Pe suprafaţa dorsală a arcului vertebrei tip se formează:

1. procesul spinos
2. procesul transversal
3. tubercul dorsal ventral
4. procesul mamilar
Întrebarea 24.
Găurile laterale vertebrale se formează la nivelul incizurilor caudale şi sunt prezente la:
1. cabaline
2. bovine
3. câine
4. ovine
Întrebarea 25.
La care specie la baza apofizei transversale a vertebrelor toracale orificiul transversal are o
direcţie dorso-ventrală:
1. suine
2. cabaline
3. bovine
4. carnivore
Întrebarea 26.
Vertebrele atipice a coloanei vertebrale sunt:
1. L1 - L6
2. C7 şi T1
3. C1 C2 şi C7
4. T13 la bovine
Grupul (tema): Tema02
Întrebarea 27.
Scheletul toracelui este format din:
1. oasele ilium, ischium şi pubis
2. coloana vertebrală, coastele şi sternul
3. spata, clavicula şi osul caracoid
4. coloana vertebrală, coastele şi membrul toracal
Întrebarea 28.
Numărul vertebrelor cervicale la erbivore constituie:
1. 5
2. 6
3. 7
4. 8
Întrebarea 29.
La cabaline vertebrele scheletului axial sunt prezente în număr de:
1. C7, Th13-14, L6, S5 şi Co18-21
2. C7, Th14-15, L6-7, S4 şi Co20-23
3. C7, Th12-13, L7, S3 şi Co22-24
4. C7, Th18-19, L6, S5 şi Co17-20
Întrebarea 30.
Formula vertebrală la bovine este:
1. C7, Th13, L6, S4 şi Co16-20

2. C7, Th18, L6, S5 şi Co17-20
3. C7, Th14, L6-7, S4 şi Co20-23
4. C7, Th13, L6, S5 şi Co18-21
Întrebarea 31.
La suine formula vertebrală este prezentată de către:
1. C7, Th12, L7, S4 şi Co14-16
2. C7, Th12-13, L7, S3 şi Co22-24
3. C7, Th14-15, L6-7, S4 şi Co20-23
4. C7, Th13-14, L6, S5 şi Co18-21
Întrebarea 32.
La carnivore coloana vertebrală este prezentată prin:
1. C7, Th12-13, L7, S3 şi Co22-24
2. C7, Th13-14, L6, S5 şi Co18-21
3. C7, Th12, L7, S4 şi Co14-16
4. C7, Th18, L6, S5 şi Co17-20
Întrebarea 33.
La răzătoarele (iepuri) formula vertebrală este următoarea:
1. C7, Th12, L7, S4 şi Co14-16
2. C7, Th12-13, L7, S3 şi Co2-24
3. C7, Th13, L6-7, S4 şi Co16-20
4. C7, Th13-14, L6, S5 şi Co18-21
Întrebarea 34.
Prima vertebră cervicală Atlasul este format din:

1. un arc dorsal, din corpul vertebral şi procesele transversale
2. un arc dorsal şi corpul vertebral cu procesul odontoid
3. un arc dorsal, un arc ventral şi două aripi laterale
4. un arc dorsal, un arc ventral şi procesul spinos
Întrebarea 35.
Orificiile vasculo-nervoase a primei vertebrei cervicale la câine sunt prezente de:
1. or. vertebral, transversal, lateral vertebral şi incizura alară
2. or. vertebral, transversal şi incizura alară
3. or. vertebral, transversal, lateral vertebral şi alar
4. or. vertebral, lateral vertebral şi alar
Întrebarea 36.
La care specie din animale domestice procesul spinos nu este prezent la nivelul 3-a vertebră
cervicală:
1. rumegătoare
2. cabaline
3. câine
4. suine
Întrebarea 37.
La care specie procesele articulare caudale a axisului formează un corp comun cu baza crestei
axiale:
1. bovine
2. cabaline
3. ovine
4. suine
Întrebarea 38.
Vertebra 7-a cervicală la toate specii de animale domestice prezintă:
1. lipsa procesului spinos, lipsa de gaură transversală şi prezenţa crestei vertebrale ventrale
2. un proces spinos masiv, lipsa de gaură transversală şi prezenţa de două fosete costale caudale
simetrice
3. un arc dorsal, un arc ventral şi procesele transversale
4. un proces spinos masiv, prezenţa de gaură transversală şi prezenţa de două fosete costale
caudale simetrice
Întrebarea 39.
Vertebra torocală, a căreia proces spinos este aproape vertical se numeşte:
1. vertebra atipică
2. vertebra tip
3. vertebra anticlinală
4. vertebra flotantă
Întrebarea 40.
La cabaline vertebra anticlinală torocală este:
1. C7
2. L1
3. Th11
4. Th14-15
Întrebarea 41.
La care specie pentru consolidarea regiunii lombare procesele transversale ale vertebrelor L5 şi
L6 se articulează între ele:
1. bovine
2. suine
3. cabaline
4. câine
Întrebarea 42.
La care specie procesele spinoase ale osului sacru nu sunt complet sudate:
1. câine
2. bovine
3. cabaline
4. suine
Întrebarea 43.
La care specie procesele spinoase ale osului sacru formează o creastă sacrală mediană:
1. cabaline
2. bovine
3. câine
4. suine
Întrebarea 44.
La care specie incizura vertebrală cranială a axisului este foarte adâncă, datorită lipsei găurii
vertebrale laterale:
1. câine
2. bovine
3. suine
4. cabaline
Întrebarea 45.
Selectaţi corect numărul de coaste sternale specific pentru bovine:
1. 6
2. 8
3. 7
4. 9
Întrebarea 46.
Numărul coastelor sternale la carnivore constituie:
1. 10
2. 8
3. 9
4. 7
Întrebarea 47.
Coaste sternale la suine sunt în număr de:
1. 9
2. 8
3. 7
4. 10
Întrebarea 48.
La care specie marginea ventrală a sternului participă la formarea aşa numitei carenei sternale:
1. cabaline
2. bovine
3. carnasiere
4. suine
Întrebarea 49.
Numărul sternebrelor la bovine constituie:
1. 9
2. 7
3. 6
4. 8
Întrebarea 50.
Selectaţi numărul corect de sternebre la cabaline:
1. 6
2. 8
3. 9
4. 7
Întrebarea 51.
Numărul sternebrelor la carnivore constituie:
1. 7
2. 6
3. 8
4. 9
Întrebarea 52.
Neurocraniul include oasele care concură la formarea cavităţii craniene în număr de:
1. 10
2. 9
3. 7
4. 6
Întrebarea 53.
Oasele impare a neurocraniului sunt:
1. sfenoidul şi occipitalul
2. occipitalul şi frontalul
3. sfenoidul şi temporalul
4. temporalul şi etmoidul
Întrebarea 54.
Pe faţa endocraniană a bazioccipitalului se observă:
1. fosa pituitară
2. amprentele bulbilor olfactivi
3. amprentele pedunculilor cerebrali
4. amprentele bulbului rahidian şi a punţii lui Varole
Întrebarea 55.
La care specie de animale domestice creasta occipitală este înlocuită prin protuberanţa
intercornuală:
1. carnivore
2. suine
3. cabaline
4. bovine
Întrebarea 56.
La baza condililor a osului occipital se formează fosa condilienă inferioară în fundul căruia se
deschide gaura nervului hipoglos care este dublă la:
1. bovine
2. suine
3. cabaline
4. câine
Întrebarea 57.
Pe suprafaţa endocraniană a bazisfenoidului se observă:
1. amprenta bulbului rahidian
2. fosa pterigoidiană
3. amprenta chiasmei optice
4. fosa pituitară
Întrebarea 58.
Pe marginea anterioară a găurii sfâşiate la cabaline se disting:
1. incizurile incisive, rotunde şi optice
2. orificiile oval, optic şi rotund
3. incizurile carotidiană şi ovală
4. incizurile carotidiană, ovală şi spinoasă
Întrebarea 59.
La care specii din animale domestice baza aripilor bazisfenoidului este străbătută de canalul
pterigoidian:
1. suine
2. carnivore
3. ovine
4. bovine
Întrebarea 60.
Porţiunea timpanică a osului temporal este alcătuită din:
1. apofiza mastoidiană, conductul auditiv extern şi canalul facial
2. bula timpanică, organele urechii interne şi apofiza mastoidiană
3. bula timpanică, cavitatea timpanică şi conduct auditiv extern
4. conductul auditiv extern şi bula timpanică
Întrebarea 61.
Creasta galli a osului etmoidal este continuarea:
1. lamei papiracee
2. lamelelor perforate
3. maselor laterale
4. lamei perpendiculare
Întrebarea 62.
La care specii de animale domestice interparietalul este prezent ca un pinten, inclus în oase
parietale:
1. cabaline
2. bovine
3. suine
4. carnivore
Întrebarea 63.
La care specie apofiza zigomatică a frontalului se uneşte cu apofiza zigomatică a temporalului

delimitând marginea caudală a orbitei oculare:
1. bovine
2. suine
3. cabaline
4. carnivore
Întrebarea 64.
Selectaţi corect specia animalelor domestice la care apofiza zigomatică a frontalului se uneşte cu
apofiza frontală a zigomaticului delimitând cranial orbita oculară:
1. cabaline
2. câine
3. bovine
4. suine
Întrebarea 65.
La care specie apofiza zigomatică a frontalului se uneşte cu arcul zigomatic prin ligamentul
orbital, delimitând porţiunea caudală a orbitei oculare:
1. ovine
2. carnivore
3. bovine
4. cabaline
Întrebarea 66.
Apofiza zigomatică a frontalului este străbătută la baza sa de o gaură supraorbitală la:
1. bovine
2. cabaline
3. suine
4. carnivore
Întrebarea 67.
La care specie orificiul rotund şi fisura orbitală se uneşte într-un orificiul comun:
1. bovine
2. pisică
3. cabaline
4. câine
Întrebarea 68.
Orificiul supraorbital al porţiunii laterale osului frontal nu este prezent la:
1. câine
2. bovine
3. suine
4. cabaline
Întrebarea 69.
Selectaţi corect la care specie găurile supraorbitale sunt deplasate anterior şi continuate cu un
şanţ supraorbitar evident:
1. suine
2. carnivore
3. cabaline
4. ovine
Întrebarea 70.
Marginea posterioară a aripilor sfenoidale împreună cu marginea laterală a bazioccipitalului

delimitează o deschidere largă numită:
1. gaura sfâşiată
2. uvertura guturală
3. incizura orbitală
4. canalul pterigoidian
Întrebarea 71.
Uvertura guturală se formează la nivelul:
1. marginilor posterioare a aripilor sfenoidale cu marginile laterale a bazioccipitalului
2. contopirii proceselor pterigoide cu lama perpendiculară a palatinului şi osului pterigoid
3. volunetelor etmoidale
4. spaţiului intermandibular
Întrebarea 72.
La care specie pe marginea posterioară a aripilor sfenoidale se observ fose alare:
1. cabaline
2. suine
3. bovine
4. carnivore
Întrebarea 73.
Suprafaţa endocraniană a occipitalului este acoperită de:
1. circumvoluţiunile cerebeloase
2. fosa pituitară
3. circumvoluţiunile encefalice
4. amprentele lobului piriform
Întrebarea 74.
Pe suprafaţa endocraniană a aripilor sfenoidului, lateral de şanţul trochlear se află:
1. fosa lobului piriform
2. amprenta protuberanţei inelare
3. fosa hipofizară
4. fosa bulbului olfactiv
Întrebarea 75.
La care specie oasele parietale nu sunt sudate între ele:
1. suine
2. câine
3. cabaline
4. bovine
Întrebarea 76.
Oasele impare a splanchnocraniului sunt:
1. etmoidal
2. mandibula
3. cornet ventral nazal
4. hioid
Întrebarea 77.
Oaselor pare a splanchocraniului nu aparţin:
1. palatin
2. maxilar
3. frontal
4. zigomatic
Întrebarea 78.
Diastema prezintă:
1. incizura mandibulară
2. un spaţiu lipsit de dinţi înaintea primului molar
3. un spaţiu lipsit de dinţi la nivelul osului incisiv
4. marginea alveolară mandibulară
Întrebarea 79.
Porţiunea facială a osului lacrimal este absentă la:
1. suine
2. carnivore
3. bovine
4. cabaline
Întrebarea 80.
Selectaţi specia la care extremitatea anterioară a oaselor incisive este turtită de sus în jos şi lipsită
de alveole:
1. feline
2. suine
3. cabaline
4. bovine
Întrebarea 81.
La care specie pe marginea anterioară a orbitei oculare sunt prezente 2 orificii lacrimale:
1. bovine
2. suine
3. cabaline
4. feline
Întrebarea 82.
Numiţi specia, hioidul căruia prezintă un corp în formă de potcoavă lipsit de proces lingual:
1. carnivore
2. cabaline
3. suine
4. bovine
Întrebarea 83.
La care specie keratohioidul este egal în lungime cu epihioidul:
1. suine
2. câine
3. cabaline
4. bovine
Întrebarea 84.
Suprafaţa pterigopalatină a osului maxilar împreună cu procesele transversale a palatinului

participă la delimitarea fosei pterigopalatine unde sunt prezente:
1. orificiile optic, fisura orbitală şi orificiul rotund
2. orificiile palatin rostral, optic şi infraorbital
3. orificiile oval, maxilar şi carotidian
4. orificiile palatin aboral, maxilar şi pterigopalatin
Întrebarea 85.
Canalul infraorbital este delimitat de către:
1. orificiile ptreigopalatin şi infraorbital
2. orificiile ptrerigopalatin şi maxilar
3. orificiile lacrimal şi infraorbital
4. orificiile maxilar şi infraorbital
Întrebarea 86.
La care specie gaura infraorbitală este largă şi plasată în dreptul celui de al IV-lea molar:
1. bovine
2. suine
3. cabaline
4. ovine
Întrebarea 87.
Selectaţi specia la care sinusurile craniene sunt reduse fiind reprezentate de sinusul frontal şi
maxilar:
1. câine
2. cabaline
3. bovine
4. suine
Întrebarea 88.
La care specie creasta facială şi tuberculul facial este redus, fiind însă foarte evidentă fosa
canină, plasată sub orbită:
1. cabaline
2. carnivore
3. bovine
4. suine
Întrebarea 89.
Procesele palatine a osului incisiv, procesele palatine a maxilarului şi procesele orizontale a

palatinului, contopindu-se, participă la formarea:
1. palatinului moale
2. uverturii guturale
3. planşeului cavităţii bucale
4. palatinului dur
Întrebarea 90.
Cavitatea nazală este delimitată în două cavităţi egale prin:
1. septul nazal
2. corneţi dorsali nazali
3. corneţi ventrali nazali
4. volunetele etmoidale
Întrebarea 91.
La care specie canalul infraorbital este scurt şi se deschide la nivelul al 3-lea premolar:
1. câine
2. bovine
3. ovine
4. cabaline
Întrebarea 92.
Selectaţi specia la care orificiul infraorbital se poziţionează la nivelul primului premolar:
1. cabaline
2. bovine
3. suine
4. ovine
Întrebarea 93.
Grupa sinusurilor maxilare este prezentă prin două sinusuri caudal şi rostral complet separate
printr-un sept osos la nivelul 5-6 molar la următoarea specie:
1. cabaline
2. câine
3. suine
4. ovine
Întrebarea 94.
La care specie în procesele orizontale a osului palatin este prezent sinusul palatin:
1. bovine
2. câine
3. suine
4. cabaline
Întrebarea 95.
La care specie marginea anterioară a mandibulei este prevăzută cu 8 alveole pentru dinţi incisivi:
1. bovine
2. cabaline
3. rozătoare
4. suine
Întrebarea 96.
Selectaţi specia la care la nivelul unghiului mandibular este formată apofiza angulară:
1. ovine
2. cabaline
3. suine
4. câine
Întrebarea 97.
Prin intermediul căruia proces, os hioid, se articulează cu procesul stiloid al temporalului:
1. tireohioidul
2. prin unghiul stiloidului
3. epihioidul
4. timpanohioidul
Întrebarea 98.
Aparatul hioidian este:
1. osul par a splanchnocraniului
2. osul par a neurocraniului
3. osul impar a neurocraniului
4. osul impar a splanchnocraniului
Întrebarea 99.
Canalul alveolar mandibular este delimitat de către:
1. orificiile pterigoid şi mentonier
2. orificiile pterigopalatin şi infraorbital
3. orificiile infraorbital şi mentonier

4. orificiile pterigoid şi incisiv
Întrebarea 100.
Zonoscheletul este alcătuit din:
1. spata, procesul caracoid şi lama claviculară (carnivore, rozătoare)
2. os sacrum şi oasele coxale
3. humerusul membrului toracic şi femurul membrului pelvin
4. spata, os caracoid şi clavicula
Întrebarea 101.
Bazipodiul include:
1. oasele gambei şi antebraţului
2. oasele centurii toracale şi pelvine
3. oasele falangelor digitale
4. regiunea carpiană şi tarsiană
Întrebarea 102.
La care specie sprijinul pe sol al extremităţilor membrelor se face pe faţa inferioară a falangei:
1. carnivore
2. ecvine
3. suine
4. rumegătoare
Întrebarea 103.
La iepure şi pisică clavicula este o piesă osoasă lungă de 2-3 cm şi plasată pe traiectul unei
intersecţii fibroase a muşchiului următor:
1. sternomandibular
2. brahiocefalic
3. infraspinos
4. cleidomastoidian
Întrebarea 104.
Spata prezintă o spina scapulară lipsită de acromion la:
1. cabaline
2. rozătoare
3. bovine
4. caprine
Întrebarea 105.
Paraacromion este o prelungire a acromionului sub forma unui cârlig şi este prezentă la:
1. caprine
2. cabaline
3. bovine
4. rozătoare
Întrebarea 106.
Selectaţi specia la care cartilajul suprascapular este redus la o buză epifizară, rugoasă şi uşor
convexă:
1. cabaline
2. carnivore
3. iepure
4. ovine
Întrebarea 107.
La care specie spina scapulară este prevăzută cu o voluminoasă tuberozitate orientată spre fosa
infraspinată:
1. ovine
2. iepure
3. suine
4. câine
Întrebarea 108.
Epifiza proximală a osului humerus este formată de:
1. capul articular, marele tubercul şi micul tubercul
2. capul articular, condilul medial şi condilul lateral
3. dintr-o trohlee humerală
4. capul articular, marele trocanter şi micul trocanter
Întrebarea 109.
Faţa laterală a osului humerus prezintă:
1. numeroase amprente musculare
2. un tubercul rugos (tuberozitatea teres)
3. fosa olecraniană
4. o excavitate largă (şanţul spiral), creasta humerală şi tuberozitatea deltoidă
Întrebarea 110.
Selectaţi specia la care fosa olecraniană comunică cu fosa coronoidă formând aşa numita gaura
supratrohleiană:
1. suine
2. ovine
3. câine
4. pisică
Întrebarea 111.
Numiţi specia la care gaura supratohleiană este înlocuită prin o gaură epitrohleară care străbate
epitroclea dintr-o parte în alta:
1. iepure
2. suine
3. câine
4. pisica
Întrebarea 112.
La care specie şanţul intertubercular este dublu, având în mijloc un tubercul intermediar:
1. suine
2. ovine
3. cabaline
4. carnivore
Întrebarea 113.
La care specie oasele antebraţului se sudează în poziţie de pronaţie:
1. carnivore
2. rozătoare
3. suine
4. bovine
Întrebarea 114.
Extremitatea proximală a radiusului este şlefuită de cavităţile articulare care la suine sunt în
număr de:
1. 1
2. 3
3. 2
4. 4
Întrebarea 115.
Rândul proximal a oaselor carpiene la animale domestice este prezent de către:
1. trapez, trapezoid, capitat şi unciform
2. scafoid, capitat, unciform şi pisiform
3. scafoid, semilunar, piramidal şi pisiform
4. astragal şi calcaneu
Întrebarea 116.
Rândul distal a oaselor carpiene la carnivore este prezent de oase:
1. scafoid, capitat, unciform şi pisiform
3. astragal, calcaneu şi cuboid
4. micul cuneiform, cuneiform mijlociu, cuneiform mare şi cuboid
Întrebarea 117.
Numărul oaselor carpiene la bovine constituie:
1. 5
2. 7
3. 8
4. 6
Întrebarea 118.
Numărul oaselor carpiene la cabaline prezintă:
1. 8
2. 6
3. 9
4. 7
Întrebarea 119.
Oasele carpiene a rândului proximal la câine sunt prezente în număr de:
1. 5
2. 2
3. 3
4. 4
Întrebarea 120.
Numărul oaselor carpiene la suine constituie:
1. 6
2. 7
3. 9
4. 8
Întrebarea 121.
La care specie între cele două rânduri complete a oaselor carpiene există şi un os central:
1. câine
2. iepure
3. suine
4. pisică
Întrebarea 122.
La cabaline oasele metacarpiene sunt prezente în număr de:
1. 3
2. 1
3. 4
4. 2
Întrebarea 123.
Sesamoidul mic la marginea palmară a falangei distale lipseşte la:
1. suine
2. cabaline
3. bovine
4. carnivore
Întrebarea 124.
Oasele bazipodiului al membrului toracic sunt:
1. calcaneu şi astragal
3. cuniform I,II,III şi cuboid
4. scafoid, cuniform şi cuboid
Întrebarea 125.
La bovine oasele carpiene rândului distal sunt prezente în număr de:
1. 4
2. 1
3. 2
4. 3
Întrebarea 126.
Selectaţi specia la care pe suprafaţa laterală a paletei iliace se evidenţiază linia gluteică:
1. cabaline
2. rozătoare
3. porcine
4. bovine
Întrebarea 127.
Marginea laterală a paletei iliace, devine cranială pe corp unde se îngroaşă prezentând:
1. creasta gluteină
2. linia gluteină
3. creasta iliacă
4. tubercul psoas şi linia iliopectinee
Întrebarea 128.
La care specie tuberozitatea ischiatică este tricuspidă:
1. cabaline
2. bovine
3. câine
4. pisică
Întrebarea 129.
Marginea cranială a osului ischium şi marginea caudală a osului pubis participă la delimitarea:
1. găurii rotunde
2. găurii sfâşiate
3. găurii pelvine
4. găurii obturată
Întrebarea 130.
Precizaţi corect la care specie tuberozitatea ischiatică este simplă şi bicuspidă:
1. suine
2. cabaline
3. pisica
4. bovine
Întrebarea 131.
Selectaţi specia la care în componenţa femurului între trohanterul III:
1. carnivore
2. bovine
3. cabaline
4. suine
Întrebarea 132.
La care specie deasupra fiecărui condil femural se află o suprafaţă articulară pentru sesamoizii
femurali:
1. câine
2. suine
3. ovine
4. cabaline
Întrebarea 133.
Pe extremitatea distală a femurului, se află fosa plantară care se înlocuieşte cu un tubercul

plantar la:
1. câine
2. suine
3. bovine
4. cabaline
Întrebarea 134.
Selectaţi specia la care, la extremitatea proximală a femurului, capul este bine detaşat cu o fosetă
ligamentară neregulată, situată medial:
1. carnivore
2. suine
3. cabaline
4. bovine
Întrebarea 135.
Extremitatea distală a femurului prezintă:
1. o suprafaţă articulară sub forma unei coclei
2. troclee cu o fosă glenoidală
3. o troclee la care se disting două buze şi doi condili
4. doi condili şi doi epicondili
Întrebarea 136.
La care specie unghiul lateral a rotulei este redus, iar cel medial, evident şi completat de un
fibrocartilaj:
1. porcine
2. cabaline
3. câine
4. bovine
Întrebarea 137.
Selectaţi specia la care faţa cutanată a rotulei, rugoasă, este reliefată şi străbătută în partea
superioară de două culise de alunecare tendinoasă:
1. bovine
2. cabaline
3. câine
4. porcine
Întrebarea 138.
Extremitatea proximală a tibiei prezintă o parte articulară formată din:
1. o suprafaţă articulară sub forma unei coclei
2. două suprafeţe condiloide, separate prin spina tibială
3. o troclee la care se disting două buze şi doi condili
4. o troclee cu o fosă glenoidală
Întrebarea 139.
La care specie os fibula este reprezentată la extremitatea proximală a tibiei de o apofiză stiloidă:
1. suine
2. cabaline
3. câine
4. bovine
Întrebarea 140.
Oasele tarsiene în rândul proximal sunt prezente prin:
2. cuniform I,II,III şi cuboid
3. calcaneu, astragal şi scafoid
4. calcaneu şi astragal
Întrebarea 141.
Oasele tarsiene în rândul distal sunt prezente prin:
1. scafoid, semilunar, piramidar, pisiform
2. cuniform I, II, III şi cuboid
3. cuniform II, III şi scafoid
Întrebarea 142.
Numărul oaselor tarsiene la cabaline este:
1. 7
2. 5
3. 6
4. 8
Întrebarea 143.
Numărul oaselor tarsiene la bovine:
1. 6
2. 5
3. 7
4. 4
Întrebarea 144.
Numărul oaselor tarsiene la câine:
1. 7
2. 6
3. 8
4. 5
Întrebarea 145.
Numărul oaselor tarsiene la iepuri:
1. 5
2. 7
3. 4
4. 6
Întrebarea 146.
La care specie os fibular este prezent la extremitatea sa distală prin un os maleolar:
1. bovine
2. câine
3. suine
4. cabaline
Întrebarea 147.
Selectaţi specia la care calcaneul nu formează articulaţie cu oasele gambei:
1. suine
2. ovine
3. cabaline
4. bovine
Întrebarea 148.
La care specie calcaneul, lateral, prezintă o suprafaţă cu aspect candiloid, pentru articularea cu
osul maleolar:
1. carnivore
2. cabaline
3. bovine
4. suine
Întrebarea 149.
Selectaţi specia la care extremitatea distală al calcaneului are o expansiune medială prevăzută cu
patru suprafeţe de articulare pentru astragal:
1. bovine
2. carnivore
3. suine
4. cabaline
Întrebarea 150.
Articulaţiile mobile se numesc:
1. amfiartroze
2. diartroze
3. sinartroze
4. suturi
Întrebarea 151.
Articulaţiile oaselor craniului sunt prezente prin:
1. sincondroza secundară
2. suturi
3. sindesmoza
4. simfiză
Întrebarea 152.
Articulaţiile imobile se numesc:
1. simfiza
2. amfiartroze
3. diartroze
4. sinartroze
Întrebarea 153.
Capsula sinovială este elementul constitutiv a:
1. amfiartrozelor
2. sinostozelor
3. diartrozelor
4. sinantrozelor
Întrebarea 154.
La nivelul coloanei vertebrale se întâlnesc următoarelor articulaţii:
1. simfizele
2. suturile
3. gomfoza
4. sincondroze secundare
Întrebarea 155.
La animale domestice centura membrului toracal se uneşte cu scheletul axial prin articulaţie
numită:
1. sindesmoza
2. sinostoza
3. sinsarcoza
4. sincondroza
Întrebarea 156.
Articulaţia, suprafeţele articulare ale căruia sunt congruente şi au forma unor calote cu segmente
sferice se numeşte:
1. sferoidală
2. trocleară
3. planiformă
4. pivotantă
Întrebarea 157.
Articulaţia care prezintă suprafeţele articulare în formă de scripete şi negativul acestuia este:
1. sferoidală
2. trocleară
3. pivotantă
4. condiliană
Întrebarea 158.
Funcţia care se caracterizează prin micşorarea unghiului dintre razele osoase participante se
numeşte:
1. abducţia
2. flexia
3. extensia
4. adducţia
Întrebarea 159.
Funcţia care măreşte unghiul format dintre razele osoase este:
1. adducţia
2. abducţia
3. flexia
4. extensia
Întrebarea 160.
Funcţia care se execută în jurul unui ax longitudinal paramedian şi are ca rezultat, îndepărtarea
extremităţii de planul median se numeşte:
1. flexia
2. extensia
3. adducţia
4. abducţia
Întrebarea 161.
Funcţia care se execută în jurul unui ax longitudinal paramedian şi are ca rezultat, apropierea
extremităţii de planul medial se numeşte:
1. flexia
2. extensia
3. adducţia
4. abducţia
Întrebarea 162.
Funcţia care se execută prin răsucirea osului în jurul propriului ax se numeşte:
1. circumducţia
2. rotaţia
3. alunecarea
4. adducţia
Întrebarea 163.
Articulaţia care se realizează între suprafeţele articulare ale proceselor articulare vertebrale
prezintă:
1. articulaţia diartrodială
2. sindesmoza
3. articulaţia sincondroză secundară
4. sinostoza
Întrebarea 164.
Articulaţia care se realizează între capul şi fosa corpului vertebral se numeşte:
1. articulaţia sincondroză secundară
2. sindesmoza
3. articulaţia diartrodială
4. sinostoza
Întrebarea 165.
Selectaţi specia la care procesele spinoase a vertebrelor se unesc prin muşchiul interspinos:
1. cabaline
2. suine
3. câine
4. bovine
Întrebarea 166.
La care specie ligamentul nucal nu este prezent:
1. carnivore
2. bovine
3. suine
4. cabaline
Întrebarea 167.
Selectaţi specia ligamentul nucal a căreia este format numai din porţiunea funiculară:
1. suine
2. cabaline
3. bovine
4. câine
Întrebarea 168.
La care specie porţiunea funiculară a ligamentului nucal se începe de la 1-2 proces spinos a
vertebrelor toracale şi se continue cranial unde se înseră pe os occipital:
1. câine
2. cabaline
3. bovine
4. suine
Întrebarea 169.
Selectaţi specia la care porţiunea funiculară a ligamentului nucal se începe de la 3-4 proces
spinos a vertebrelor toracale şi se inseră cranial pe porţiunea nucală a osului occipital:
1. câine
2. cabaline
3. suine
4. ovine
Întrebarea 170.
La care specie porţiunea funiculară a ligamentului nucal se înseră cranial pe apofiza spinoasă a
axisului:
1. câine
2. ovine
3. suine
4. cabaline
Întrebarea 171.
Ligamentul vertebral comun inferior are un traiect cuprins între:
1. de la 6-7 vertebra toracală până la os sacrum pe procesele spinoase a arcurilor vertebrali
2. de la 6-7 vertebra toracală până la os sacrum pe suprafeţele medulare a corpurilor vertebrali
3. de la 6-7 vertebra toracală până la os sacrum pe crestele inferioare a corpurilor vertebrali
4. de la 1-2 vertebra toracală până la os sacrum pe crestele inferioare a corpurilor vertebrali
Întrebarea 172.
Selectaţi specia la care ligamentul odontoid este mai redus, în schimb apare un ligament
transversal:
1. bovine
2. ovine
3. câine
4. cabaline
Întrebarea 173.
La care specie articulaţia condro-costală se uneşte prin diartroză:
1. cabaline
2. pisica
3. bovine
4. câine
Întrebarea 174.
Numiţi specia la care prima sternebră se articulează diartrodial cu a doua sternebră:
1. câine
2. iepure
3. suine
4. cabaline
Partea 2 30%: Număr de întrebări - 120, (32,88%).
Întrebarea 175.
La care specie este prezentă articulaţia cleido-scapulo-humerală:
1. câine
2. suine
3. iepure
4. pisică
Întrebarea 176.
La nivelul membrului toracal se evidenţiază următoarele articulaţii:
1. scapulo-humerală; humero-radio-ulnară; carpo-ulnară; antibrahio-carpo-metacarpiană şi art.

acropodiale
2. scapulo-humerală; humero-radio-ulnară; tibio-fibulară; antibrahio-carpo-metacarpiană şi art.

acropodiale
3. scapulo-humerală; coxo-femurală; carpo-ulnară; femuro-tibio-petelară şi art. acropodiale
4. coxo-femurală; femuro-tibio-patelară; tibio-fibulară; tibio-tarso-metatarsiană; şi art.

acropodiale
Întrebarea 177.
Selectaţi specia la articulaţia radio-ulnară proximală ale căreia se formează ligamentul anular:
1. iepure
2. porc
3. pisica
4. cabaline
Întrebarea 178.
La care specie fasciculii ligamentului colateral lateral sunt încrucişate:
1. suine
2. câine
3. bovine
4. cabaline
Întrebarea 179.
Ligamentul olecranian este prezent la:
1. cabaline
2. bovine
3. suine
4. câine
Întrebarea 180.
După forma suprafeţelor articulare şi după mişcările ce le permit articulaţia humero-scapulară

este:
1. sferoidală
2. condiliană
3. pivotantă
4. planiformă
Întrebarea 181.
După forma suprafeţelor articulare şi după mişcările ce le permit articulaţia humero-radială la

carnasiere este:
1. sferoidală
2. condiliană
3. pivotantă
4. planiformă
Întrebarea 182.
Selectaţi specia la care în porţiunea distală a oaselor antebraţului se formează articulaţia distală
radio-ulnară:
1. bovine
2. caprine
3. cabaline
4. câine
Întrebarea 183.
După forma suprafeţelor articulare şi după mişcările ce le permit articulaţia humero-radială la
ongulate este:
1. planiformă
2. în şa
3. pivotantă
4. ginglim (trocleană)
Întrebarea 184.
În funcţie de suprafeţele articulare de contact şi de gradul mişcărilor ce le permit articulaţia

radio-ulnară proximală este:
1. diartrodială
2. sinartrodială
3. sinostoză
4. sincondroză
Întrebarea 185.
Articulaţia antebrahio-carpo-metacarpiană este formată din subarticulaţii în număr de:
1. 6
2. 5
3. 7
4. 4
Întrebarea 186.
Selectaţi specia la care ligamentele intercarpiene interosoase încrucişate la nivelul articulaţiei

medio-carpiene nu sunt prezente:
1. suine
2. câine
3. bovine
4. cabaline
Întrebarea 187.
La care specie ligamentul scafo-ulnar la nivelul articulaţiei antibrahio-carpiene este înlocuit de

lig. radio-piramidal şi lig. ulno-piramidal:
1. suine
2. cabaline
3. bovine
4. câine
Întrebarea 188.
Articulaţiile acropodiale sunt prezente de către:
1. art. intermetacarpiană; art. prima interfalangiană şi art. a doua interfalangiană
2. art. metacarpo-sesamo-falangiană şi art. intermetacarpiană
3. art. metacarpo-sesamo-falangiană; art. prima interfalangiană şi art. a doua interfalangiană
4. art. prima interfalangiană şi art. a doua interfalangiană
Întrebarea 189.
Articulaţia carpiană permite mişcările de flexiune, extensiune şi alunicare şi se consideră o

articulaţie:
1. diartroza pivotantă
2. diartroza în şa
3. diartroza condiliană
4. diartroza sferoidală
Întrebarea 190.
Din care număr de subarticulaţii este constituită articulaţia buletului:

1. 3
2. 5
3. 2
4. 4
Întrebarea 191.
Numărul oaselor metacarpiene care participă la formarea articulaţiei carpo-metacarpiană la

cabaline constituie:
1. 5
2. 4
3. 3
4. 2
Întrebarea 192.
Selectaţi specia la care la nivelul articulaţiei distale interfalangiane se formează ligamentul

elastic anterior (dorsal):
1. suine
2. cabaline
3. ovine
4. câine
Întrebarea 193.
Numiţi specia la care toate articulaţiile intermetacarpiene sunt unite prin sindesmoza:
1. suine
2. cabaline
3. bovine
4. câine
Întrebarea 194.
Ligamentul interdigital distal la bovine este prezent la nivelul între:
1. suprafeţele axiale ale falangelor medii şi distale degetului III-IV
2. suprafeţele axiale ale falangelor medii degetului II-III
3. suprafeţele axiale ale falangelor medii degetului III-IV
4. suprafeţele axiale ale falangelor medii şi proximale degetului III-IV
Întrebarea 195.
La care specie sunt prezente ligamentele falangosesamoidiene interdigitale:
1. bovine
2. cabaline
3. iepure
4. câine
Întrebarea 196.
La câine ligamentele transversale a oaselor sesamoizi a articulaţiei falangei distale se află între:
1. III-V degete
2. IV-V degete
3. II-IV degete
4. I-III degete
Întrebarea 197.
Selectaţi specia la care ligamentele laterale a oaselor sesamoizi se înseră pe suprafeţele

falangelor digitale I, II şi pe fibrocartilage a cuzinetului palmar:
1. bovine
2. suine
3. cabaline
4. câine
Întrebarea 198.
La care specie capsule sinoviale ale articulaţiei proximale interfalangiene la nivelul feţei palmare
comunică între ele:
1. câine
2. suine
3. cabaline
4. bovine
Întrebarea 199.
Articulaţiile membrului pelvin sunt prezente prin următoarele articulaţii:
1. coxo-femurală; femuro-tibio-patelară; radio-ulnară; tibio-tarso-metatarsiană; şi art.

acropodiale
2. coxo-femurală; femuro-tibio-patelară; tibio-fibulară; tibio-tarso-metatarsiană; şi art.

acropodiale
3. coxo-femurală; humero-radio-ulnară; tibio-fibulară; tibio-tarso-metatarsiană; şi art.

acropodiale
4. scapulo-humerală; femuro-tibio-patelară; tibio-fibulară; tibio-tarso-metatarsiană; şi art.

acropodiale
Întrebarea 200.
Articulaţia oaselor coxale între ele se efectuează prin:
1. sindesmoza
2. simfiza
3. gomfoza
4. diartroza
Întrebarea 201.
Porţiunea funiculară a ligamentului sacro-iliac superior se înseră pe:
1. în jurul suprafeţelor articulare auriculare
2. pe creasta supraacetobulară
3. marginea laterală a sacrului
4. apofizile spinoase sacrale
Întrebarea 202.
Ligamentul sacro-iliac inferior este situat:
1. marginea laterală a sacrului
2. în jurul suprafeţelor articulare auriculare a oaselor ilium şi sacrum
Întrebarea 203.
Porţiunea lamelară a ligamentului sacro-iliac superior se înseră pe:
3. marginea laterală a sacrului şi pe treimea superioară a marginii interne a iliului
Întrebarea 204.
Ligamentul sacro-isciatic se poziţionează între:
1. marginea laterală a sacrului, creasta supraacetabulară şi pe tuberozitatea ischiatică
3. marginea laterală a sacrului şi pe treimea superioară a marginii interne a iliului
4. marginea laterală a iliului, creasta supraacetabulară şi pe tuberozitatea ischiatică
Întrebarea 205.
Selectaţi specia la care este prezent ligamentul prepubian (lig. teres accesoriu:
1. suine
2. bovine
3. cabaline
4. câine
Întrebarea 206.
La care specie este prezent ligamentul ischiofemural:
1. cabaline
2. rumegătoare
3. suine
4. carnasiere
Întrebarea 207.
Ligamentul pubofemural nu este prezent la:
1. carnivore
2. suine
3. bovine
4. cabaline
Întrebarea 208.
Ligamentul teres accesoriu este format din:
1. aponevroza muşchiului transversal abdominal şi ligamentului inghinal
2. aponevroza muşchiului oblic intern abdominal şi ligamentului inghinal
3. aponevroza muşchiului oblic extern abdominal şi ligamentului inghinal
4. fibrele elastice din porţiunile caudale a tendonul muşchiului rect abdominal şi ligamentului
inghinal
Întrebarea 209.
După forma suprafeţelor articulare şi după mişcările ce le permit articulaţia femuro-tibială este:
1. pivotantă
2. condiliană
3. trocleană
4. planiformă
Întrebarea 210.
Câte capsule sinoviale posedă articulaţia femuro-tibio-patelară:
1. 3
2. 2
3. 4
4. 1
Întrebarea 211.
Selectaţi specia la care se întâlneşte numai un singur ligament tibio-rotulian:
1. bovine
2. câine
3. cabaline
4. ovine
Întrebarea 212.
La care specie ligamentul capsular posterior este întărit de un ligament oblic posterior care
include doi sesamoizi femurali:
1. câine
2. suine
3. cabaline
4. bovine
Întrebarea 213.
Numiţi specia la care fibula este înlocuită cu un cordon fibros, care foarte rar poate fi osificat:
1. suine
2. rumegătoare
3. carnivore
4. cabaline
Întrebarea 214.
După forma suprafeţelor articulare şi după mişcările ce le permit articulaţia tibio-tarsiană este:
3. diartroza planiformă
4. diartroza trocleană
Întrebarea 215.
După forma suprafeţelor articulare şi după mişcările ce le permit articulaţia oaselor tarsiene din
al doilea rând este:
3. diartroza planiformă
4. diartroza trocleană
Întrebarea 216.
Selectaţi specia la care fibula se articulează mobil la ambele extremităţi:
1. cabaline
2. ovine
3. suine
4. bovine
Întrebarea 217.
La care specie există articulaţia maleolo-calcanee:
1. suine
2. bovine
3. pisica
4. câine
Întrebarea 218.
În perioada postnatală porţiunile acetabulare ale oaselor ilium, ischium şi pubis sunt unite prin:
1. sindesmoza
2. simfiza
3. sinostoza
4. sincondroza primară
Întrebarea 219.
Selectaţi specia la care ligamentul dorsal tarsian nu este prezent:
1. câine
2. cabaline
3. bovine
4. suine
Întrebarea 220.
În perioada prenatală porţiunile acetabulare ale oaselor ilium, ischium şi pubis sunt unite prin:
1. simfiza
2. sinostoza
3. sincondroza primară
4. sindesmoza
Întrebarea 221.
La care specie membrana interosoasă între oasele tibia şi fibula se prelungeşte cu un cordon
fibros până la maleola laterală a tibiei:
1. bovine
2. cabaline
3. suine
4. câine
Întrebarea 222.
Prin gaura obturată a osului coxal pătrund:
1. tendonul muşchiului obturator intern
2. tendonul muşchiului gracilis
3. vase sanguine şi fibre nervoase

4. tendonul muşchiului obturator extern
Întrebarea 223.
Care sunt funcţiile principale a sistemului muscular:
1. contractilitatea
2. depozitarea
3. transport
4. conductibilitatea
Întrebarea 224.
Formaţiunile fibroase ale muşchilor sunt reprezentate prin:
1. tendoane şi aponevroze
2. teci sinoviale tendinoase
3. pungi seroase
4. fascii
Întrebarea 225.
Formaţiunile complexe care au rolul de a facilita alunecarea tendoanelor, prezentând în

componenţa lor o teacă şi sinovie, se numesc:
1. fasciile
2. tecile sinoviale tendinoase
3. pungile seroase
4. aponevrozele
Întrebarea 226.
Membranele fibroase inextensibile care acoperă grupele musculare sau muşchii individuali, se
numesc:
1. fasciile
2. pungile seroase
3. tecile sinoviale tendinoase
4. aponevrozele
Întrebarea 227.
Unitatea morfofuncţională a ţesutului muscular este:
1. tecile conjunctivale
2. miofibrila
3. miocit
4. discuri intercalare
Întrebarea 228.
Elementul contractibil a ţesutului muscular striat este:
1. miocitul
2. aponevroze
3. fibra musculară (miofibrila)
4. tendonul
Întrebarea 229.
Muşchiul pielos al capului este:
1. m. digastric
2. m. zigomatic
3. m. genitohioidian
4. m. milohioid
Întrebarea 230.
Muşchiul levator nazolabial are rolul:
1. intervine la supt şi băut
2. ridică aripa nasului, buza superioară şi comisura buzelor
3. trage comisura buzelor înapoi şi în jos
4. ridică şi susţine buza inferioară
Întrebarea 231.
Muşchiul orbicular al buzelor cel mai bine este dezvoltat la:
1. suine
2. bovine
3. câine
4. ovine
Întrebarea 232.
Selectaţi specia la care muşchiul depresor buzei inferioare lipseşte:
1. suine
2. bovine
3. câine
4. cabaline
Întrebarea 233.
Muşchiul zigomatic are funcţie:
1. trage comisura buzelor înapoi
2. ridică buza superioară

3. ridică şi susţine buza inferioară, producând zgomotul de clopotaj
4. trage buza superioară în jos
Întrebarea 234.
La care specie muşchiul canin trage comisura buzelor înapoi şi sus şi ca în urmare se observă
dintele canin:
1. bovine
2. cabaline
3. câine
4. suine
Întrebarea 235.
Funcţia muşchiului frontal este:
1. roteşte pavilionul înainte
2. tremurător al pielii şi ridicătorul pleoapelor superioare
3. închide pleoapele
4. trage urechea înainte
Întrebarea 236.
Care din muşchii enumerate mai jos nu aparţin muşchilor rostrali a pavilionului urechii:
1. m. frontoscutular
2. m. zigomatoauricular
3. m. scutuloauricular superficial
4. m. parotidoauricular
Întrebarea 237.
Muşchiul zigomaticoauricular are funcţia de:
1. scurtează conductul auditiv
2. trage urechea înainte
3. roteşte pavilionul urechii înainte
4. abductor al pavilionului urechii
Întrebarea 238.
Muşchiul scutuloauricular profund îndeplineşte funcţia:
1. roteşte deschiderea pavilionului în afara şi înapoi
2. trage pavilionul înainte
3. trage pavilionul medial
Întrebarea 239.
Muşchiul parotidoauricular are o formă unei panglici subţiri cu funcţia:
1. roteşte pavilionul urechii înapoi
2. trage pavilionul medial
4. rotator lateral şi înapoi al pavilionului urechii
Întrebarea 240.
Muşchiul buccinator are funcţia de a:
1. ridicător al mandibulei şi deviator lateral
2. coborâtor al mandibulei
3. ridicător, propulsor şi uşor deviator lateral al mandibulei
4. reduce bolul alimentar între arcadele dentale
Întrebarea 241.
Selectaţi specia la care este prezent muşchiul jugulomandibular:
1. cabaline
2. suine
3. câine
4. bovine
Întrebarea 242.
Muşchiul maseter este cel mai voluminos din muşchi masticatori şi are rolul:
2. coborâtor al mandibulei
3. readuce bolul alimentar între arcadele dentare
4. deviator lateral când acţionează singur
Întrebarea 243.
Muşchiul pterigoid lateral are funcţie:
2. coborâtor al mandibulei şi trage hioidul înapoi
3. ridicător al mandibulei şi deviator lateral
4. propulsor al mandibulei când acţionează cu simetricul său, deviator lateral când acţionează
singur
Întrebarea 244.
Muşchiul biventer este o porţiune a muşchiului:
1. digastric
2. pterigoid medial
3. maseter
4. temporal
Întrebarea 245.
Muşchiul molar este o formaţiune a muşchiului:
1. zigomatic
2. canin
3. digastric
4. buccinator
Întrebarea 246.
Muşchilor masticatori nu aparţine:
1. m. maseter
2. m. biventer
3. m. digastric
4. m. orbicular a buzelor
Întrebarea 247.
Care din următorii muşchi aparţine muşchilor pieloşi a trunchiului?
1. m. omobrahial
2. m. sphincter colli superficial
3. m. pielos cervical
4. m. sphincter colli profund
Întrebarea 248.
Selectaţi specia la care este prezent muşchii sphincter colli superficial:
1. solipede
2. carnivore
3. suine
4. rumegătoare
Întrebarea 249.
La care din specie muşchiul pielos cervical prezintă o inserţie pe manubriul sternal:
1. carnivore
2. cabaline
3. rumegătoare
4. leporide
Întrebarea 250.
Care din următorii muşchi aparţin muşchilor pieloşi a gâtului?
1. muşchiul pielos omobrahial
2. muşchiul brahiocefalic
3. muşchiul marele plat (Platysma)
4. muşchiul cleidomastoidian
Întrebarea 251.
Care din următoarele formaţiuni anatomice nu fac parte din elementele ce aparţin aparatului
pasiv al trunchiului la ecvine:
1. aponevroza muşchiului dinţat dorsal toracal
2. ligamentul cervical
3. tunica abdominală
4. muşchii intercostali
Întrebarea 252.
Care din următorii muşchi se inseră pe circumferinţa tuberculului muşchiului marele rotund:
1. muşchiul marele dorsal
2. muşchiul caracobrahial
3. muşchiul infraspinos
4. muşchiul splenius
Întrebarea 253.
Muşchiul romboid toracal este un muşchi:
1. al peretelui costal
2. al episomei din stratul I
3. al episomei din stratul II
4. al episomei din stratul III
Întrebarea 254.
Care muşchi are rol de inspiraţie:
1. muşchiul multifid dorsal
2. muşchiul iliospinal
3. diafragma
4. muşchiul iliocostal
Întrebarea 255.
Care din următorii muşchi nu aparţine grupei muşchilor cu rolul de expiraţie:
1. muşchiul ridicător al coastelor
2. muşchiul retractor al coastelor
3. muşchiul iliocostal al toracelui

4. muşchiul transversal al toracelui
Întrebarea 256.
Care din următorii muşchi cu aponevroza lui, trece peste jumătatea caudală a cartilajului
suprascapular sub muşchiul trapez şi se inseră pe ligamentul supraspinos?
1. muşchiul dinţat dorsal
3. muşchiul marele lung
4. muşchiul trapez toracal
Întrebarea 257.
Care din următorii muşchi are fibrele orientate oblic dorso-caudal şi se inseră pe marginea
caudală a coastelor 11-18 la cabaline:
1. muşchiul marele lung
2. muşchiul spinal toracal
3. muşchiul romboid toracal
4. muşchiul dinţat dorsal-caudal
Întrebarea 258.
Muşchiul marele lung este un muşchi:
1. care ocupă în totalitate jgheabul vertebro-costal
2. are inserţia cu aponevroza sa pe tuberozitatea marelui rotund a humerusului
3. muşchiul care participă în procesul de expiraţie
4. este un muşchi al stratului II al episomei
Întrebarea 259.
Selectaţi specia la care muşchii rotători lipsesc:
1. ecvine
2. suine
3. carnivore
4. bovine
Întrebarea 260.
Care din următorii muşchi nu este încadrat în grupa muşchilor pectorali:
1. muşchiul dinţat toracal ventral
2. muşchiul pectoral prescapular
3. muşchiul pectoral transvers
4. muşchiul pectoral ascendent
Întrebarea 261.
Muşchiul pectoral prescapular lipseşte la:
1. cabaline şi suine
2. rumegătoare şi suine
3. cabaline şi carnivore
4. rumegătoare şi carnivore
Întrebarea 262.
Muşchiul dinţat ventral toracal la care specie prezintă şase dinţături inserate pe coastele 4-9:
1. cabaline
2. câine
3. suine
4. bovine
Întrebarea 263.
Selectaţi specia la care muşchiul dinţat dorsal cranial prezintă doar trei dinţături pe coastele 6-8:
1. ovine
2. suine
3. cabaline
4. bovine
Întrebarea 264.
Muşchiul dinţat dorsal cranial lipseşte la:
1. carnivore
2. feline
3. ovine
4. bovine
Întrebarea 265.
La care specie muşchiul serat ventral toracal este puternic şi inserat pe coastele 3-9:
1. cabaline
2. suine
3. câine
4. bovine
Întrebarea 266.
Muşchiul dinţat ventral toracal cu originea pe unghiul toracal al spetei se inseră pe primele 7-8
coaste la:
1. feline
2. rumegătoare
3. solipede
4. canide
Întrebarea 267.
Care din următorii muşchi nu fac parte din grupul muşchilor peretelui costal:
1. muşchilor dinţat ventral toracal
2. muşchiul drept al toracelui
3. muşchiul ridicătorul al coastelor
4. muşchiul intercostal
Întrebarea 268.
Orificiul cav diafragmal este plasat în:
1. centrul frenic, spre vârful pilierului medial drept
2. porţiunea sternală, inserată pe faţa superioară a cartilajului xifoid
3. între porţiunile pilierului stâng
4. între cei doi pilieri mediali
Întrebarea 269.
Orificiul esofagian diafragmal este plasat:
2. în centrul frenic spre vârful pilierului medial drept
4. porţiunea sternală, inserată pe faţa superioară a cartilajului xifoid
Întrebarea 270.
Hiatul aortal diafragmal se plasează:

3. porţiunea sternală inserată pe faţa superioară a cartilajului xifoidian
4. în centrul frenic spre vârful pilierului medial drept
Întrebarea 271.
Care din muşchi nu este încadrat în categoria muşchilor ventrali abdominali:
1. muşchiul oblic extern al abdomenului
2. muşchii iliopsoas
3. muşchiul oblic intern al abdomenului
4. muşchiul transvers al abdomenului
Întrebarea 272.
Selectaţi muşchiul care cu porţiunea sa musculară îşi are originea pe tuberculul coxal:
2. muşchiul micul psoas
4. muşchiul oblic extern al abdomenului
Întrebarea 273.
Inelul superficial inghinal este un orificiu eliptic situat în:
1. aponevroza oblicului intern
2. aponevroza oblicului extern
3. aponevroza muşchiului transvers al abdomenului
4. muşchiul drept al abdomenului
Întrebarea 274.
Selectaţi speciile la care aponevroza muşchiului oblic intern, cranial cicatriciului ombilical, se
clivează în două lame:
2. rumegătoare şi cabaline
3. suine şi cabaline
4. carnivore şi suine
Întrebarea 275.
La cabaline şi suine lama externă a tecii muşchiului drept al abdomenului este formată din:
1. aponevroze oblicului extern şi oblicului intern al abdomenului
2. aponevroze oblicului extern şi transversal al abdomenului
3. aponevroze muşchiului transversal al abdomenului
4. aponevroze oblicului intern şi transversal al abdomenului
Întrebarea 276.
Lama internă a tecii muşchiului drept al abdomenului cranial cicatriciului ombilical la

rumegătoare şi câine se formează din:
1. lama aponevrotică internă oblicului intern cu aponevroza muşchiului transversal al

abdomenului
2. aponevroza oblicului extern cu aponevroza muşchiului transversal al abdomenului
3. lama aponevrotică externă oblicului intern cu aponevroza muşchiului transversal al

abdomenului
4. aponevroza muşchiului transversal al abdomenului
Întrebarea 277.
Care din muşchii abdominali dorsali este dezvoltat la carnivore şi redus la restul speciilor
domestice:

2. muşchiul marele psoas
3. muşchiul iliac
4. muşchiul pătrat al lombelor
Întrebarea 278.
Cel mai profund muşchi din cadrul muşchilor abdominali ventrali este:
1. muşchiul transversal al abdomenului
2. muşchiul iliopsoas
Întrebarea 279.
Selectaţi specia la care muşchii sacrocaudali ventrali, medial şi lateral sunt plasaţi pe faţa
ventrală a vertebrelor caudale până la vârful cozii:
1. cabaline
2. bovine
3. carnivore
4. ovine
Întrebarea 280.
Muşchii extrinseci ai cozii sunt prezentaţi de către:
1. muşchiul coccigian
2. muşchiul intertrasversali caudali
3. muşchiul sacrocaudal dorsal
4. muşchiul sacrocaudal ventral
Întrebarea 281.
Muşchiul omotransvers lipseşte la:

1. cabaline
2. câine
3. suine
4. bovine
Întrebarea 282.
Selectaţi specia la care muşchiul romboid cervical este amplasat de la unghiul cervical al spetei
până la creasta nucală a occipitalului:
1. suine
2. bovine
3. carnivore
4. cabaline
Întrebarea 283.
Care din muşchii cervicali dorsali se împart în porţiunea superioară poligastrică şi inferioară
semipenată:
1. muşchiul omotransvers
3. muşchiul brahiocefalic
4. muşchiul semispinal al capului
Întrebarea 284.
Care din muşchii următori sunt încadraţi în stratul II al muşchilor cervicali dorsali:
1. muşchiul semispinal al capului
3. muşchiul spinal cervical

4. muşchiul trapez porţiunea cervicală
Întrebarea 285.
La care specie muşchiul iliocostal cervical are un traiect de pe prima coastă pe procesul transvers
VII şi până la aripa atlasului:
1. bovine
2. suine
3. cabaline
4. câine
Întrebarea 286.
Selectaţi speciile la care este prezent muşchiul intertransversal lung:
1. rumegătoare şi porc
3. suine şi carnivore
4. rumegătoare şi cabaline
Întrebarea 287.
Muşchiul marele drept dorsal al capului este plasat:
1. procesul spinos al axisului şi aripele atlasului
2. dorsal complexului articularoccipo-atlo-axoidian
3. între aripa atlasului şi procesul paracondilian al occipitalului
4. procesele transverse II-VI a vertebrelor cervicale
Întrebarea 288.
Care din următorii muşchi are un traiect între procesul spinos al axisului şi aripile atlasului:
1. muşchiul marele drept dorsal al capului

2. muşchiul micul drept dorsal al capului
3. muşchiul oblic caudal al capului
4. muşchiul oblic cranial al capului
Întrebarea 289.
La care specie porţiunea dorsală a muşchiului cleidocefalic nu ajunge să se insere pe craniul , şi

se inseră pe procesele transversale ale primelor cinci vertebre cervicale:
1. câine
2. cabaline
3. suine
4. bovine
Întrebarea 290.
Muşchiul sternocefalic este un muşchi lung, aproape fusiform, plasat la:
1. se atârnă musculaturii subhioidiene
2. dorsal jgheabului jugular
3. marginea inferioară a jgheabului jugular
4. marginea ce întretaie coloana cervicală şi jgheabul jugular
Întrebarea 291.
Selectaţi specia la care inserţia cranială a muşchiului sternocefalic este dublă, astfel pe procesul
mastoid şi pe occipital:
1. cabaline
2. taurine
3. carnivore
4. porcine
Întrebarea 292.
Muşchiul sternohioidian şi sternotiroidian sunt plasaţi:
1. între coloana vertebrală şi jgheabul jugular
2. pe faţa dorsală a traheei
3. pe faţa ventrală a traheei
4. se inseră pe creasta nucală a occipitalului
Întrebarea 293.
La care specie muşchiul omohioidian lipseşte:
1. rumegătoare
2. suine
3. carnivore
4. cabaline
Întrebarea 294.
Muşchiul scalen ventral lipseşte la:
1. cabaline
2. carnivore
3. rumegătoare
4. suine
Partea 3 40%: Număr de întrebări - 71, (19,45%).
Întrebarea 295.
Care din următorii muşchi sunt încadraţi în grupul muşchilor laterali ai spetei:
2. muşchiul marele rotund
3. muşchiul articular
4. muşchiul biceps brahial
Întrebarea 296.
Care din următorii muşchi are o inserţie distală dublă pe vârful tuberculilor mare şi mic a
humerusului:
1. muşchiul intraspinos
2. muşchiul supraspinos
3. muşchiul micul rotund
4. muşchiul subscapular
Întrebarea 297.
Care din următorii muşchi se inseră pe circumferinţa tuberculului muşchiului marele rotund?
2. muşchiul micul rotund
3. muşchiul caracobrahial
Întrebarea 298.
Selectaţi specia la care nu este prezent muşchiul articular al spetei:
1. cabaline
2. bovine
3. feline
4. suine
Întrebarea 299.
Care din următorii muşchi sunt încadraţi în grupul muşchilor craniali ai braţului?
2. muşchiul coracobrahial
3. muşchiul triceps brahial
4. muşchiul anconeus
Întrebarea 300.
Muşchiul cu mai multe capete este:
3. muşchiul oblic extern
Întrebarea 301.
La care specie muşchiul triceps brahial prezintă o porţiune accesorie?
1. suine
2. ovine
3. bovine
4. cabaline
Întrebarea 302.
Muşchiul tensor a fasciei antebraţului este încadrat în categoria:
1. muşchii caudali ai antebraţului
2. muşchii caudali ai braţului
3. muşchii craniali ai braţului
4. muşchiul lateral al spetei

Întrebarea 303.
Muşchiul extensor corpo-radial face parte din categoria muşchilor:
1. muşchii caudali ai antebraţului cu acţiune proximală
2. muşchii cranio-laterali ai antebraţului cu acţiune distală
3. muşchiul cranial al antebraţului cu acţiunea proximală
4. muşchii caudali ai antebraţului cu acţiune distală
Întrebarea 304.
Care din următorii muşchi are inserţie pe marele burelet glenoidal:
1. muşchiul flexor profund
2. muşchiul extensor digital comun
3. muşchiul extensor digital lateral
4. muşchiul flexor digital superficial
Întrebarea 305.
Care din următorii muşchi este prezent numai la feline?
1. muşchiul extensor carpo-radial
2. muşchiul abductor lung al policelui
3. muşchiul flexor carpo-radial
4. muşchiul brahio-radial
Întrebarea 306.
Selectaţi specia la care muşchiul abductorul lung al policelui se inseră distal pe extremitatea
proximală a metacarpului II:
1. cabaline
2. canide
3. bovine
4. feline
Întrebarea 307.
Care din următorii muşchi la carnivore este format din patru burţi?
1. muşchiul extensor digital comun
3. muşchiul extensor al degetului I şi II
4. muşchiul flexor digital comun
Întrebarea 308.
Muşchiul extensor digital comun face parte din:
1. muşchii caudali ai antebraţului cu acţiunea proximală
2. muşchii craniali a braţului
3. muşchii cranio-laterali ai antebraţului cu acţiune proximală
4. muşchii cranio-laterali ai antebraţului cu acţiune distală
Întrebarea 309.
Care din următorii muşchi are inserţia distală pe osul pisiform?
1. muşchiul pronator rotund
2. muşchiul extensor carpo-radial
4. muşchiul flexor carpo-ulnar
Întrebarea 310.
Care din următorii muşchi este flexor al autopodiului la ecvine?
1. muşchiul extensor carpo-ulnar
4. muşchiul brahial
Întrebarea 311.
Care din următorii muşchi în componenţa sa are trei porţiuni ulnară, humerală şi radială?
1. muşchii interflexori
4. muşchiul flexor digital profund
Întrebarea 312.
Care din următorii muşchi au rolul de flexori auxiliari ai articulaţiei buletului?
1. muşchii lumbricali
2. muşchiul flexor digital profund
4. muşchiul flexor digital scurt
Întrebarea 313.
Selectaţi specia la care muşchii lumbricali nu sunt prezenţi:
1. canide
2. feline
3. rozătoare
4. suine
Întrebarea 314.
Care din următorii muşchi nu fac parte din muşchii scurţi ai autopodiului toracic?
2. muşchiul flexor digital scurt
3. muşchii interosoşi
4. muşchii lumbricali
Întrebarea 315.
Care din următorii muşchi este aşezat în partea caudală a fosei olecraniene, pe care o acoperă?
1. muşchiul tensor al fasciei
2. muşchiul brahial
3. muşchiul anconeu
Întrebarea 316.
La rumegătoare muşchiul flexor digital profund:
1. se ramifică în două ramuri ce se inseră pe procesele palmare ale falangelor distale a degetelor
III şi IV
2. tendonul muşchiului rămâne unitar şi străbate inelul flexorului superficial
3. se ramifică în cinci ramuri pentru falangele distale degetelor principale şi secundare
4. se ramifică în patru ramuri pentru falangele distale degetelor principale şi secundare
Întrebarea 317.
Muşchiul brahial este un muşchi profund care:
1. parcurge un traiect spiral prin gutiera de torsiune
2. are inserţie pe tuberozitatea deltoidă
3. extensor al cotului şi protector al fundului de sac caudal articulaţiei

4. este extensor al antebraţului
Întrebarea 318.
Muşchiul pronator pătrat este prezent la:
1. canide
2. suine
3. caprine
4. cabaline
Întrebarea 319.
Selectaţi specia la care fascia dorsală a autopodiului în regiunea tarsului formează prin
aglomerări transversale de fibre trei inele:
1. cabaline
2. canide
3. feline
4. suine
Întrebarea 320.
Care din următorii muşchi nu întră în grupa muşchilor bazinului?
1. muşchi iliopsoas
2. muşchi pătrat al lombelor
3. muşchiul glutein superficial
4. muşchi psoas mic
Întrebarea 321.
Care din muşchii gluteici este alcătuit dintr-o porţiune musculară în formă de „V” şi o
aponevroză?
1. muşchiul gluteu accesoriu
2. muşchiul gluteu profund
3. muşchiul gluteu mijlociu
4. muşchiul gluteu superficial
Întrebarea 322.
Care din muşchi are o inserţie dublă pe vârful trocanterului mare al femurului şi creasta
intertrocantică?
1. muşchiul tensor al fasciei late
2. muşchiul gluteu profund
3. muşchiul gemen
Întrebarea 323.
Care din următorii muşchi este încadrat în categoria muşchilor craniali a coapsei?
1. muşchiul extern al abdomenului
3. muşchiul tensor al fasciei late
4. muşchiul iliopsoas
Întrebarea 324.
Care este rolul muşchiului cvadriceps femural?
1. muşchiul extensor al gambei
2. muşchiul extensor al autopodiului
3. muşchiul extensor al coapsei
4. muşchiul flexor al gambei

Întrebarea 325.
Care din următorii muşchi are inserţia pe patelă?
1. muşchiul graţios
2. muşchiul triceps sural
3. muşchiul semimembranos
4. muşchiul cvadriceps
Întrebarea 326.
Extremitatea distală a cărui muşchi se inseră printr-o aponevroză pe faţa cranială a rotulei şi
ligamentul tibiorotulian lateral?
3. muşchiul semitendinos
4. muşchiul biceps femural
Întrebarea 327.
La care specie muşchiul semimembranos se inseră pe condilul medial al femurului?
1. canide
2. cabaline
3. bovine
4. suine
Întrebarea 328.
Porţiunea caudală a muşchiului biceps femural este dublă la:
1. ovine
2. suine
3. bovine
4. cabaline
Întrebarea 329.
Care din următorii muşchi cu aponevroza proximală se inseră pe faţa inferioară a simfizei
ischiopubiene şi cu aponevrozele distale pe faţa medială a tibiei?
2. muşchiul cvadriceps
4. muşchiul gracilis
Întrebarea 330.
Trigonul femural este spaţiul intermuscular delimitat de:
1. muşchiul croitor, muşchiul biceps, muşchiul popliteu
2. muşchiul biceps, muşchiul semimembranos, muşchiul pectineu
3. muşchiul croitor, muşchiul graţios, muşchiul popliteu
4. muşchiul croitor, muşchiul graţios, muşchiul pectineu
Întrebarea 331.
Care din următorii muşchi, distal prin porţiunea lui scurtă se inseră pe suprafaţa aspră a
femurului, delimitând în apropierea găurii vasculare un mic spaţiu denumit „inelul muşchiului
adductor”?
1. muşchiul croitor
2. muşchiul adductor mare
3. muşchiul adductor scurt
Întrebarea 332.
Care muşchi are rol de crabrator la ecvine?

2. muşchiul cvadriceps femural
3. muşchiul croitor
Întrebarea 333.
Care din următorii muşchi este încadrat în grupul muşchilor craniali ai gambei cu acţiune
proximală?
1. muşchiul adductor mare
2. muşchiul popliteu
3. muşchiul tibial cranial
Întrebarea 334.
Selectaţi specia la care muşchiul fibular al treilea lipseşte:
1. bovine
2. suine
3. carnivore
4. cabaline
Întrebarea 335.
La cabaline din muşchii cranio-laterali ai gambei nu este prezent:
1. muşchiul fibular lung
2. muşchiul extensor lung al degetelor
3. muşchiul tibial cranial

Întrebarea 336.
Muşchiul fibular scurt este prezent numai la:
1. ovine
2. suine
3. cabaline
4. carnivore
Întrebarea 337.
Care din următorii muşchi aparţine tricepsului sural?
1. muşchiul pectineu
2. muşchiul solear
3. muşchiul piriform
4. muşchiul popliteu
Întrebarea 338.
Care din următorii muşchi nu se inseră pe calcaneu?
3. muşchiul triceps sural
Întrebarea 339.
Tendonul comun al calcaneului sau coarda jaretului este alcătuit din:
1. tendoanele tricepsului sural, tendonul flexorului digital superficial şi bridele bicepsului

femural şi semitendinos
2. tendonul tricepsului sural şi bridele muşchiului semimembranos şi muşchiul semitendinos

3. tendoanele tricepsului sural, tendonul flexorului digital superficial şi bridele bicepsului
femural şi semimembranos
4. tendonul cvatricepsului, tendonul flexorului digital superficial şi bridele bicepsului femural şi

semitendinos
Întrebarea 340.
Selectaţi specia la care nu este prezent muşchiul extensor lung al halucelui:
1. suine
2. ovine
3. taurine
4. carnivore
Întrebarea 341.
Care din muşchi încadraţi în grupul muşchilor caudolaterali ai copsei sunt despărţite printr-un
şanţ intermuscular adânc, vizibil la exterior prin transversul pielii:
1. muşchiul biceps femural cu muşchiul semimembranos
2. muşchiul gracilis cu m. semitendinos
3. muşchiul biceps femural cu muşchiul semitendinos
4. muşchiul croitor cu m. gastrocnemian
Întrebarea 342.
Care din următorii muşchi la cal este format din porţiunea semipenată şi flabeliformă:
2. muşchiul gastrocnemian
3. m. obturator intern
4. muşchiul glutein mijlociu
Întrebarea 343.
În structura pielii se deosebesc (de la exterior spre interior):
1. epidermul, hipodermul şi dermul
2. epidermul, dermul şi arahnoida
3. dermul, hipodermul şi epidermul
4. epidermul, dermul şi hipodermul
Întrebarea 344.
Epidermul este reprezentat de:
1. epiteliu pseudostratificat
2. epiteliu simplu prismatic
3. epiteliul pluristratificat pavimentos keratinizat
4. epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat
Întrebarea 345.
În care strat al pielii sunt poziţionate glandele sebacee, sudoripare şi rădăcinile firului de păr?
1. epidermul
2. hipodermul
3. ţesutul adipos hipodermic
4. dermul
Întrebarea 346.
Care din formaţiuni nu se încadrează în grupul producţiilor cornoase ale pielii?
1. coarnele
2. părul lânos
3. glanda mamară
4. castanetele
Întrebarea 347.
Selectaţi specia la care din fiecare bulb pilos se detaşează câte trei fibre de păr:
1. bovine
2. câine
3. caprine
4. cabaline
Întrebarea 348.
Castanele sunt plăcuţe cornoase de formă ovală la ecvine, localizate:
1. pe faţa laterală a antebraţului
2. pe faţa ventro-laterală a tarsului
3. pe faţa palmară a buletului
4. pe faţa medială a antebraţului
Întrebarea 349.
La care specie se întâlnesc coarnele pur cornoase?
1. antilope
2. rinoceri
3. bovine
4. cervide
Întrebarea 350.
Ce stă la baza dezvoltării coarnelor cu dublă natură?
1. protuberanţa osoasă a frontalului

2. tubi cornoşi
3. nucleul epidermal
4. mugur cornual
Întrebarea 351.
Pentru care tip de coarne este caracterizat prezenţa în interiorul cornului cavităţii sinusale ce
comunică cu vastul sinus frontal?
1. coarnele cu dublă natură
2. coarnele pur cornoase
3. coarnele pur osoase
4. nici pentru una
Întrebarea 352.
Selectaţi specia la care glandele sudoripare există numai în pielea în jurul buzelor:
1. carnasiere
2. ovine
3. suine
4. bovine
Întrebarea 353.
La care specie sunt prezente glandele carpale sudoripare?
1. suine
2. câine
3. pisica
4. ovine
Întrebarea 354.
Glandele sinusului infraorbital sunt prezentate la:

1. câine
2. cabaline
3. bovine
4. ovine
Întrebarea 355.
Selectaţi specia la care sunt prezentate glandele perianale:
1. ovine
2. suine
3. carnasiere
4. cabaline
Întrebarea 356.
În structura peretelui cutiei de corn întră (din plan superficial spre profunzime):
1. periopla, tubii cornoşi, cherafilul şi ţesutul intertubular
2. periopla, tubii cornoşi cu ţesutul intertubular şi cherafilul
3. cherafilul, ţesutul intertubular cu tubii cornoşi, periopla
4. periopla, tubii cornoşi şi ţesutul velutos
Întrebarea 357.
O formaţiune fibro-elastică cu aspect piramidal interpusă între fascia de întărire a aponevrozei

palmare şi faţa superioară a furcuţei se numeşte:
1. bureletul perioplic
2. furcuţa
3. bureletul cutidural
4. cuzinetul palmar
Întrebarea 358.
O formaţiune de aspect piramidal, situată înapoia tălpii, între cele două bare a peretelui cutiei de
corn şi constituită din corn moale elastic se numeşte:
1. fibrocartilaj complementar
2. cuzinet palmar
4. furcuţa
Întrebarea 359.
Care din următoarele formaţiuni întră în componenţa aparatului de amortizare a copitei?
1. bureletul perioplic
3. furcuţa
4. cuzinetul palmar
Întrebarea 360.
Ongloanele sunt lipsite de:
1. porţiunea soleară
2. furcuţa şi bare
3. cuzinetul palmar
4. lamele cherafiloase
Întrebarea 361.
Selectaţi specia la care părul lânos este lipsit de măduvă:
1. bovine
2. oaie
3. cabaline
4. suine
Întrebarea 362.
La care specie mamela posedă două sinusuri galactofore, ambele fiind dotate de canale
galactofore şi papilare proprii:
1. cabaline
2. bovine
3. ovine
4. suine
Întrebarea 363.
Ce tip de excreţie are glanda mamară?
1. mixtă
2. merocrină
3. apocrină
4. holocrină
Întrebarea 364.
Ce tip de excreţie au glandele sebacee?
1. apocrin
2. merocrin
3. holocrin
4. mixt
Întrebarea 365.
La care specie la membrele anterioare se mai găseşte câte o periniţă carpiană situată pe partea
mediană a articulaţiei şi care nu are nici o legătură cu sprijinul pe sol?
1. bovine
2. caprine
3. suine
4. câine

Anatomie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anatomie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Întrebarea 1.

Primele date anatomice aparţin:

1. Galenus din Roma (150 î.e.n.)

2. Hyppocrates din Cos (IV î.e.n.)

3. Andreas Vesarius din Basel (1543 e.n.)

4. Alcmenon din Crotona (500 î.e.n.)

Cine este autorul tratatului („De corporis humanis fabrica”):

1. Andreas Vesarius din Basel

2. Alcmenon din Crotona

În ce an a fost fondată prima şcoală veterinară din lume:

Cine este fondatorul primei şcoli veterinare din lume la Lyon:

4. Hyppocrates din Cos

Anatomia este o ştiinţă care studiază:

1. procesele patofiziologice a organismului

2. forma şi structura normală a fiinţelor vii

3. procesele biochimice a organismului

4. forma şi structura patologică a fiinţelor vii

Unitatea anatomică şi funcţională a corpului animal este:

Aparatul de susţinere şi mişcare nu este alcătuit din:

Axul dorso-ventral având o direcţie verticală prezintă:

2. un pol dorsal şi unul posterior

3. doi poli laterali, drept şi stâng

4. un pol dorsal şi unul ventral

Axul longitudinal plasându-se orizontal are:

1. doi poli laterali, drept şi stâng

2. un pol cranial şi unul ventral

3. un pol anterior şi unul posterior

4. un pol dorsal şi unul ventral

Axul lateral este orizontal şi prezintă:

1. doi poli caudal şi cranial

2. un pol rostral şi unul aboral

3. doi poli laterali, drept şi stâng

4. un pol dorsal şi unul ventral

Planul sagital secţionează organismul în două jumătăţi simetrice şi este dispus:

1. vertical în sensul lungimii

2. vertical în sensul lărgimii

3. orizontal în sensul lungimii

4. vertical în sensul grosimii

1. vertical prin axul lateral

2. orizontal prin axul longitudinal şi lateral

3. orizontal prin axul lateral

4. vertical prin axul longitudinal

Planul dorsal trece:

1. orizontal prin axul longitudinal şi lateral

2. orizontal prin axul dorsoventral

3. vertical prin axul lateral

4. vertical prin axul longitudinal

Planul sagital secţionează organismul în:

1. două jumătăţi simetrice dreapta şi stângă

2. două segmente cranial şi caudal

3. două segmente rostral şi aboral

4. două jumătăţi dorsală şi ventrală

Planul transversal împarte organismul în:

1. segment cranial şi caudal

2. jumătăţi dreapta şi stânga

3. jumătăţi dorsală şi ventrală

Planul dorsal împarte organismul în:

1. segment rostral şi caudal

2. jumătatea dreaptă şi stângă

3. segment cranial şi caudal

4. jumătatea dorsală şi ventrală

Structura anatomo morfofuncţională a ţesutului osos este:

Periostul este o tunică fibroasă a osului care acoperă: