Tema 4.

Eficienţa utilizării energiei în organism şi unităţile de măsură a

valorii nutritive energetice

4.1. Rolul energetic al nutreţurilor şi schema transformărilor

energetice in organismul animal.
4.2. Aprecierea valorii nutritive a nutreţurilor pe baza conţinutului lor
în energie digestibilă.
4.3. Aprecierea valorii nutritive a nutreţurilor pe baza energiei
metabolizabile.
4.4. Aprecierea valorii nutritiva a nutreţurilor pe baza energie netă.

Bibliografie
Stoica I. cu col. Bazele nutriţiei şi alimentaţiei animalelor. - Bucureşti:
Ed. Coral SANIVET, 2001.
Popa O. cu col. Alimentaţia animalelor domestice. - Ed. Didactică şi
Pedagogică,1984.
Haţieganu P. cu col. Bazele nutriţiei animalelor şi controlul sanitar-
veterinar al furajelor. - Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică,1984.
Pop M. cu col. Nutriţia şi alimentaţia animalelor. - Iaşi: Tipo Moldova,
2006.
 4.1.Rolul energetic al nutreţurilor şi schema transformărilor
energetice în organismul animal

Energia este cel mai important component cantitativ al nutriţiei şi

alimentaţiei animalelor. Toate funcţiile şi procesele biochimice
presupun consum de energie.

Nu se pot concepe procese vii şi activităţi ale animalelor precum:

deplasarea, prehensiunea şi mestecarea hranei, digestia,
menţinerea temperaturii corpului, sinteza hepatică a glucozei,
absorbţia în tubul digestiv, stocarea glicogenului şi a grăsimilor,
sinteza proteinelor, fără consum de energie.

Sursa de energie pentru organism o constituie substanţa nutritivă

din hrană, a căror energie este eliberată în corp în urma
transformărilor ce au loc.
În organism au loc 2 tipuri de reacţii:

a) exergonice, respectiv cu eliberarea de energie

care poate fi de tip:
- caloric, folosită de animal pentru menţinerea
temperaturii corpului;
- dinamic, care se foloseşte pentru întreţinere şi
formarea de producţii.

b) endergonice, care permit acumularea de energie,

având loc în procesele de biosinteză şi care asigură
formarea proteinei corporale sau a grăsimii de
rezervă.
 Energia brută (E.B.)

Energia în fecale Energia digestibilă (E.D.)

Energia în urină Energia în gaze Energia metabolizabilă (E.M.)

Energia calorică Energia netă (E.N.)

Energia întreţinere Energia producţie

Fig.4.1. Schema transformărilor energetice în organismul animal

Energia totală din nutreţuri este numită energie brută, care poate fi
stabilită prin:
a) calorimetrie directă;
b) calcule matematice (pe baza conţinutului chimic brut)

EB = 5,72xPB+9,5xGB+4,79xCel.B+4,17xSENB
4.2. Aprecierea valorii nutritive a nutreţurilor pe baza conţinutului
lor în energie digestibilă

Energia digestibilă este energia substanţelor organice

digestibile a nutreţului. Conţinutul în ED a unui furaj se poate
stabili prin următoarele relaţii:
ED = EB – Ef
ED = EB x CDE
ED = g TSD x 4,45 Kcal
şi după regresia:
ED (Kcal/kg furaj) = 5,72 PD+9,06GD+4,38CD+4,06SEND
 4.3. Aprecierea valorii nutritive a nutreţurilor pe baza energiei
metabolizabile

Energia metabolizabilă, reprezintă fracţiunea energiei utilizate la nivel

metabolic.

Metodele determinării energiei metabolizabile a nutreţurilor:

- după bilanţul nutritiv energetic;

- după conţinutul substanţelor nutritive digestibile cu folosirea
echivalenţelor energetici;
- după raportul dintre ED si EM (0,84 – rumegătoare;0,96 – porcine);
- folosind regresiile matematice:
> la taurine - EM=17,4PD+31,23GD+13,65CelD+14,78SEND

> la ovine - EM=17,71PD+37,89GD+13,44CelB+14,78SEND

> la porcine -EM=20,85PD+36,62GD+14,27CelD+16,95SEND

> la păsări - EM=17,84PD+39,78GD+17,71CelD+17,71SEND

U.N.E. calculată pe baza conţinutului în EM = 2500KcalEM (1963,
aut. I. Popov, V. Denisov, A. Dmitrocenco)

Valoarea nutritivă a unui şi aceluiaşi nutreţ este diferită în funcţie

de specia animalelor, ect. :

1 UNEt = 10 Mj EM
1 UNEo = 10,6 Mj EM
1 UNEp = 11,5 Mj EM
1 UNEc = 11,2 Mj EM
 4.4. Aprecierea valorii nutritive a nutreturilor pe baza energiei netă

Energia netă, reprezintă fracţiunea ce serveşte acoperirii cerinţelor de

întreţinere şi de producţie.
E.N. este utilizată pentru activitatea diferitelor organe sau poate fi stocată în
producţie(carne,lapte,ouă)
EN = EM – EC (calorică)
Sistemul German este bazat pe EN şi a fost oficialzat în 1976.

Tabelul 4.1
Calculul energiei netă

Specificare PD GD CD SEND
Echivalenţii energetici:
taurine 1,71 7,52 2,01 2,01
ovine 1,85 8,09 0,09 2,13
porcine 2,56 8,54 2,96 2,96
Ecuaţie:
EN kcal (taurine)=1,71xPD+7,52xGD+2,01xCD+2,01xSEND
UNE – sunt diferenţiate pentru rumegătoare, porcine, păsări.

1 UFE rumegătoare = 2,5 Kcal EN

1 UFE porcine, păsări = 3,3 Kcal EN

In sistemul din Germania pentru exprimarea valorii nutritive sunt folosiţi

următorii indici:
- U N E;
- Concentraţia energiei într- un kg SU;
- Digestibilitatea energiei;
- Raportul dintre PD şi PB;
- Mineralele;
- Vitaminele.
Sistemul francez (olandez ,belgian, elveţian) – exprimă valoarea
nutritivă în energie netă separat pentru producţia de lapte (ENL) şi
pentru producţia de carne (ENC), oficializat în 1978.

Valoarea energetică se exprimă în UNL (UFL) şi UNC (UFC).

UNL = ENL / 1700 , unde 1700 este conţinutul de ENL într-un kg boabe
orz (UNL este ENL a unui kg orz boabe administrat peste cerinţele de
întreţinere ale rumegătoarelor în lactaţie)

UNC = ENC / 1820, unde 1820 este conţinutul de ENC într-un kg boabe
orz (UNC este ENC a unui kg orz boabe administrat pentru întreţinere şi
producţia de carne la un animal la îngrăşat)

În România din 1981 (Gh. Burlacu) se foloseşte sistemul francez, dar EN

se raportează nu la valoarea energetică a orzului ci a ovăzului

UNL = ENL / 1541

UNC = ENC / 1551
Sistemul Californian, are le bază EN, se aplică la ovine şi taurine.

In acest sistem se folosesc următoarele valori:

EN întreţinere şi EN producţie;
Raportul dintre EN producţie / EN întreţinere

Se folosesc şi relaţiile matematice de calcul.