Lucrare practică nr.

4
DETERMINAREA VALORII ENERGETICE A PRODUSELOR
ALIMENTARE
Obiective:
• Însuşirea metodelor de calcul a valorii energetice a produselor alimentare;
• Comporarea aportului energetic alimetar zilnic cu cerinţele organismului.

4.1. Nutrienţi calorigeni

Nutrienţi care la oxidare în organism eliberează energie se numesc nutrienţi calorigeni.
Compuşii care eliberează energie în organismele vii sunt sunt macronutrienţi, şi nume glucide,
lipide şi proteine. Coeficienţii calorigeni sunt următoarele:
• Proteine – 4,1 kcal/g;
• Glucide – 4,1 kcal/g;
• Lipide – 9,3 kcal/g.
IMPORTANT !!! Alcoolul etilic care se conţine în vin, bere şi alte băuturi alcoolice la oxidarea
biologică în organism eliberează 7 kcal/g de energie care poate fi utilizată în organism. Dar
alcoolul etilic nu este considerat ca nutrient, deoarece interferează creşterea şi renovarea
ţesuturilor organismului. Alcoolul etilic este toxic în cantităţi mari.

IMPORTANT !!! Apa, vitamine şi substanţe minerale nu au valoarea energetică.

Din nutrienţi calorigeni cele mai utilizate sunt glucidele şi lipidele. Glucidele sunt ma rapid
disponibile în comporaţie cu lipidele. Lipidele au un rol prioritar de depozitare a energiei în
organism, iar proteinele au un rol preponderent structural (intră în comoziţia ţesuturilor) şi
funcţional (majoritatea enzimelor sunt de originea proteică).

O alimentaţie echilibrată trebuie să asigure:

• 55-60% din totalul energiei din glucide;
• 30-35% din totalul energiei din lipide;
• 11-13% din totalul energiei din proteine.

Calcularea valorii energetice a produselor alimentare se realizează utilizând următoarea relaţie:

VE = P·4,1+G·4,1+L·9,3 , unde
P – conţinutul de proteine în produsul alimentar, g la 100 g de produs;
G – conţinutul de glucide în produsul alimentar, g la 100 g de produs;
L – conţinutul de lipide în produsul alimentar, g la 100 g de produs.
Observăm că cantitatea de energia furnizată de fiecare aliment se calculează ca produsul între
valoarea energiei metabolizabile a fiecărui nutrient şi conţinutul nutrientului în alimentul
respectiv. Doar câteva alimente, cum sunt uleiurile şi zahărul constă dintr-un singur nutrient,
respectiv lipide şi glucide. Majoritatea alimentelor reprezintă un amestec de proteine, lipide,
glucide.

Calcularea valorii energetice a băuturilor alcoolice se realizeză utilizând următoarea relaţie:

VEBA = V·0,01·To·08·7, unde
VEBA – valoarea energetică a băuturilor alcoolice, kcal;
V – volumul băuturii, ml;
To – tăria alcoolică, % vol.;
0,01 – coeficient pentru transformarea în fracţii zecimale a gradelor de tărie exprimate în
procente;
0,8 – densitatea alcoolului, g/ml;
7 – coeficient calorigen al alcoolului etilic, kcal/g.
 4.2. Analiza aportului energetic alimetar zilnic
Calculul energiei consumate cu alimentele în decursul unei zile se efectuiază conform următoarei
scheme:
• Întocmirea listei alimentelor consumate: se întocmeşte o listă a alimentelor consumate în
perioadă de calcul (1-7 zile), notând cantităţile consumate în grame sau mililitrii pentru
fiecare produs;
• Notarea datelor despre compoziţia chimică ai alimentelor consumate: se notează
conţinutul în grame a fiecărui nutrient calorigen (glucide, lipide, proteine);
• Calculul energiei furnizate de fiecare aliment.