NECESARUL ENERGETIC AL ORGANISMULUI

UMAN
Conf. dr. Lorena Filip

Relatia om-aliment
• Orice organism viu este strans legat de factorii de mediu printr-un schimb
permanent de substante
• Procese neintrerupte de asimilare si dezasimilare => materia vie se
reinnoieste continuu=> pana cand schimburile nu mai au loc si viata
inceteaza
• Alimentatia – conditia esentiala pentru existenta vietii- comuna tuturor
formelor de organizare a materiei vii
• Organismele vii nu incorporeaza decat acele substante care sunt sau pot fi
identice cu cele din structura lor proprie=>
– participa la desfasurarea normala a metabolismului
– furnizeaza energia necesara fenomenelor biologice
– asigura troficitatea organismului respectiv
• Nevoie permanenta de oxigen, apa, proteine, lipide, glucide, saruri
minerale, vitamine=> acoperirea nevoilor care rezulta din necontenitete
transformari ce stau la baza vietii.

• Alimentatia adecvata =>

– furnizeaza material energetic, plastic si catalitic
– asigura dezvoltarea fizica si psihica
– amplifica aptitudinea de adaptare la factorii de mediu
( inclusiv sociali si profesionali)
– mareste reactivitatea generala
– creste rezistenta si puterea de aparare a organismului
• Realizarea unei alimentatii corespunzatoare cerintelor nutritive are pe
langa aspectele biologico-medicale si o latura social-economica care
tine de productia de alimente si de posibilitatile consumatorilor.
Nutriţia umană
– Hippocrate (460 - 377 îHr)– “părintele medicinii” – a
stabilit relaţia dintre alimentaţie şi sănătate.
 “Daca reusim sa gasim, pentru fiecare om, echilibrul dintre alimentatie si
exercitiile fizice, am reusit sa descoperim mijlocul de intretinere a
sanatatii”
– dacă această idee este veche, fundamentele ştiinţifice sunt
relativ recente
• Nutritia s-a conturat ca domeniu distinct al ştiinţelor odată cu
acumularea de informaţii privind:
– bazele anatomo-fiziologice ale digestiei
– bazele biochimiei structurale si metabolice)
– bromatologie
• Noţiunea de nutrient- Nutrimentum (latină) = hrană
– Pentru substanţele prezente în alimente:Principii nutritive
= Principii alimentare -termeni generici
– Nutrient = Trofine –termeni uzuali
Nevoi nutriţionale
• Descris în raportul FAO/OMS/ONU
• FAO-Food and Agriculture Organization= Organizaţia pentru
Alimentatie si Agricultura-înfiinţată în 1945
• OMS–Organizaţia Mondială a Sănătăţii
• Nevoile (optime) nutriţionale ale individului
• = cele care asigură dezvoltarea fizică şi psihică a organismului pentru a
menţine o stare bună de sănătate
• Necesităţi nutriţionale = cerinţe... = trebuinţe...
• Aporturile recomandate sunt stabilite şi publicate în fiecare ţară –
funcţie de specificul acesteia

Compozitia organismului uman

Componente:
 apa(>55-60% din greutate)
 lipidele(18-20% sau >la obezi)
 restul:muşchi, organe, schelet-reprezintă aşa-numita fracţiune
musculară şi osoasă, a cărei constituenţi preponderenţi sunt:
 proteinele (cca.15%)
 fosforul şi calciul
 glucidele (Hidraţii de carbon ) <1%
 cantităţi mici de:K, Na, Mg, Cl ş iS,
  cantităţi foarte mici de Fe, Z nşi alte oligo-ş
iultraoligoelemente
 alte elemente -care nu se consideră esenţiale, pot proveni
prin absorbţie şi depozitare din surse externe (Al, Ba, Br,
Cd, Hg, Sb, Sr etc)
Compozitia alimentelor
• Alimente:
 componenţi în % asemănătoare organismului uman
 apa component majoritar,
 urmat de HC, proteine, lipide, elemente minerale,
vitamine....
Cunoaşterea:
 compoziţiei organismului uman
 necesităţilor sale energetice şi nutritive
 cunoaşterea compoziţiei alimentelor
• constituie premize ale
 menţinerii stării de sănătate,
 asigurării optime a :necesarului energetic si a
necesarului de substanţe nutritive pentru
repararea uzurii şi dezvoltarea ţesuturilor
Exprimarea cheltuielii de energie a organismului
• Valoarea energetică se exprimă tradiţional în kilocalorii (kcal).
– unitate de exprimare a căldurii.
• 1 kilocalorie = cantitatea de căldură necesară pentru a creşte
temperatura unui litru de apă distilată de la 14,5°C la 15,5°C, în condiţii
de presiune constantă.
– Kilocalorie = caloria mare (Cal) = 1000 calorii (cal. = caloria
mică)

 Furnizorii de energie
NECESARUL ENERGETIC AL ORGANISMULUI UMAN
• 1g principiu calorigen kcal kJ
» HC 4
16,8
» Proteine 4
16,8
» Lipide 9
37,8
» alcool pur
7 30
• Valoarea calorică a unui aliment - determinată de conţinutul în
macronutrienţi.
• Deşi:
– este cunoscută cu precizie valoarea energetică a fiecărui
nutrient,
– puţine alimente (uleiurile, zahărul) - conţin un singur
principiu nutritiv,
– cele mai multe alimente - amestec de proteine, HC şi
lipide.
• Calcularea valorii energetice se face în funcţie de compoziţia chimică.
Ex.: valoarea energetică a unui ou de mărime medie (50g):
– Proteine 13% x 50 g = 6,5g x 4 kcal/g = 26 kcal
– Lipide 12% x 50 g = 6,0g x 9 kcal/g = 54 kcal
– Carbohidraţi 1% x 50 g = 0,5g x 4 kcal/g = 2 kcal
Total 82 kcal

• Se evaluează astfel valoarea energetică a alimentelor şi a meniurilor.

• Există tabele de compoziţie care cuprind conţinutul în principii

nutritive şi valoarea energetică a alimentelor.
Necesarul energetic al organismului
• depinde în principal de:
– cheltuiala de energie a organismului,
– starea fiziologică
– condiţiile de mediu (climat).
CHELTUIALA DE ENERGIE A ORGANISMULUI UMAN ŞI
COMPONENTELE SALE
• Organismul uman consumă energie prin:
– metabolismul bazal – MB (60 - 75 %),
– activitatea fizică (activitatea musculară) – AF (20 – 30%)
 – efectul termic al alimentelor sau termogeneza produsă
prin dietă – ETA (10-15%)

Metabolismul bazal (MB)

• MB = cantitatea minimă de energie necesară pentru menţinerea
funcţiilor vitale şi a homeostaziei organismului aflat în repaus:
– activitatea organelor interne, menţinerea temperaturii
corporale, a presiunii osmotice etc. - procese care nu se
pot opri în nici un moment al zilei.

Cheltuiala aproximativă de energie necesară funcţionării organelor la

omul adult
organ % din MB
ficat 29
creier 19
inimă 10
rinichi 7
muşchi scheletici 18
restul 17
Total 100
• Cheltuiala bazală de energie se exprimă prin 2 termeni:
– Indicele metabolic bazal - BMR (basal metabolic rate).
• Măsurarea BMR se face
– dimineaţa după trezire,
– organismul în poziţia culcat,
– stare completă de repaus fizic şi
mental,
– la 10-12 ore după mâncare,
– în condiţii favorabile de
microclimat.
– Indicele metabolic în repaus - RMR (resting metabolic
rate)
• se poate măsura în orice moment al zilei,
• la 3-4 ore după ultima masă.
Factori de care depinde cheltuiala de energie necesară MB
• greutatea corporală,
• suprafaţa corporală,
• conţinutul în lipide al organismului,
• vârsta,
• sexul,
• dezvoltarea musculaturii,
• activitatea glandelor endocrine etc.

• MB se raportează
– funcţie de greutatea corporală (GC)
– funcţie de suprafaţa corporală (SC) şi
• MB se exprimă în kcal/unitate corporală/oră, respectiv în:
– kcal/kg corp/oră sau în
– kcal/m2/oră.
• Atât GC cât şi SC exprimă mărimea ţesuturilor din corp care
metabolizează activ.
• Ţesutul adipos
– mai puţin activ decât alte ţesuturi;
– cu toate acestea el contribuie la GC şi la SC la fel ca şi
ţesuturile mai active metabolic.
•  MB este influenţat de raportul masă musculară/ţesut adipos,
proporţie care variază în funcţie de:
– sex,
– vârstă şi
– dezvoltare musculară.
• Persoane atletice (dezvoltare  a masei musculare) au un MB > cu 5%
faţă de persoane neatletice (masă musculară redusă).

• Proporţia de ţesut adipos: ex. la femei - masa musculară - însoţită de

> ţesut adipos decât la bărbaţi  MB < cu 5-10 % decât la bărbaţii cu
aceeaşi statură şi aceeaşi GC.
– ! masa musculară egală  MB similar la femei şi bărbaţi.
• MB scade odată cu înaintarea în vârstă:
– > în perioada de creştere rapidă, în principal în primii 2 ani
de viaţă (2-2,5 kcal/kg corp/oră) şi apoi în anii de
pubertate,
– după care scade treptat la 1,5-1,7 kcal/kg/oră la
adolescent,
– rămânând constant la 1 kcal/kg/oră între 25-45 ani;
– modificarea proporţiei masă musculară/ţesut adipos odată
cu vârsta este însoţită de o diminuare a MB de până la 2-
3% pentru fiecare decadă după 25 ani.
• Secreţiile unor glande endocrine influenţează MB.
 – Hipertiroidism: duce la  MB până la 2x faţă de normal.
• Stimularea SNS în stări emoţionale sau de stres:  activitatea celulară
şi deci MB.
• În stări febrile: MB  cu 13% pentru fiecare grad care depăşeşte tºC de
37ºC.
• În somn are loc  MB cu ~ 10% faţă starea de veghe, dat. relaxării
musculare şi scăderii activităţii SNS.
• La femei MB este > în perioada ciclului menstrual, în starea de
graviditate şi în perioada de lactaţie.
• ! Deşi MB variază între anumite limite la o anumită vârstă şi pentru un
anumit sex, fiecare individ are în particular un MB practic constant
• Dacă ar prezenta variaţii zilnice = în fiecare zi organele ar funcţiona cu
o viteză diferită în stare de repaus  nu este fiziologic şi ar indica o
stare patologică.
Calcularea MB
mai multe metode
• Ex. OMS recomandă ecuaţii – f. de sex, categorii de vârstă, GC
– Ex. Bărbaţi:
0-3 ani (60,9 x greutatea corporală) – 54
3-10 ani (22,7 x greutatea corporală) + 495
10-18 ani (17,5 x greutatea corporală) + 651
18-30 ani (15,3 x greutatea corporală) + 679....
• Calcularea MB la obezi
– mai dificil de realizat
– formulele de calcul ţin seama atât de greutatea reală cât şi
de GC ideală.
• MB pentru o persoană adultă cu statură şi greutate normale
– cca. 1 kcal/kg GC/oră pt. bărbaţi şi
– 0,95 kcal/kg GC/oră pt. femei.
 un bărbat adult, GC = 70 kg - consumă în condiţii bazale ~ 1680 Cal în 24
ore.
Activitatea fizică (AF)
• Contribuţia AF la cheltuiala totală de energie a organismului - extrem
de variabilă, funcţie de:
– tipul activităţii
– talia corporală şi
– eficienţa obiceiurilor de mişcare ale persoanei.
• Se înregistrează o creştere a cheltuielii de energie:
 – cu 10 % din valoarea MB pt. trecerea din poziţia culcat în
cea şezând şi
– cu 50% în sport (atletism).
AF: Activităţile profesionale
• Foarte uşoare : statul în picioare, pictatul, munca de laborator,
condusul maşinii,
• Uşoare: mersul la nivel drept cu 4-5 km / oră, îngrijirea copilului, golf,
• Moderate: mersul la nivel drept cu 5,6-6,4 km / oră, mersul pe
bicicletă, tenisul, dansul şi
• Grele: mersul în pantă sau mersul cu bagaje, alergatul, înotul, săpatul
pământului.
• Activitatea mintală - nu afectează apreciabil necesarul energetic al
organismului.
• De asemenea, nu s-au constatat variaţii semnificative de consum
energetic în stări emoţionale şi în stres.
Energia necesară pentru activitatea ne-ocupaţională (din timpul liber)
 foarte variabilă: activităţi f. diverse, de la citit, privit la televizor până la
sport, munci grele: lucrul în grădină etc.

• Femeia medie necesită < energie decât bărbatul mediu:

– activitatea fizică în mod normal este mai puţin intensă.

• În valori medii, o femeie prezintă o cheltuială zilnică de energie de

2000-2300 kcal, din care:
–  1200 kcal reprezintă MB,
– restul de 800-1000 kcal - AF.
Efectul termic al alimentelor (ETA)
Denumit şi:
• termogeneza indusă prin dietă, sau
• acţiunea dinamică specifică a alimentelor
= creşterea cheltuielii de energie a organismului asociată cu consumul de
alimente
Factori care influenţează ETA
– Cantitatea de alimente consumate
– Compoziţia dietei
– Insulino-rezistenţa
– Activitatea fizică
– Vârsta
 Se deosebesc două tipuri de termogeneză:
– obligatorie şi
– adaptativă sau facultativă.
Termogeneza obligatorie
• = energia necesară pentru digestia, absorbţia şi metabolismul
nutrienţilor, inclusiv sinteza şi depozitarea de proteine, lipide şi HC.
• Efectul acestei cheltuieli de energie:
– apare la  30’ după ingestia de alimente,
1/2
– atinge valoarea maximă la 2 - 3 ore, scade treptat şi
dispare la 10 - 12 ore.

Termogeneză facultativă sau adaptativă

• Apare în anumite situaţii:
– când ingestia de alimente este urmată de exerciţiu fizic 
ETA se dublează.
– Condimentele cresc şi prelungesc ETA:
• alimentele cu chili şi muştar pot  indicele MB
cu > 33% faţă de cele necondimentate; efectul
se poate prelungi > de 3 ore
– După consum de cafeină şi de nicotină: ETA 
• 100 mg cafeină = o ceaşcă cafea 
administrată la fiecare 2 ore timp de 12 ore 
ETA cu 8-11%.
• Nicotina are un efect similar.
• Influenţa nutrienţilor din dietă:
– Prin consum de:
• proteine - creşte până la 25% din valoarea MB.
• HC şi lipide - ETA  cu ~ 5 % din valoarea MB
– Lipidele sunt metabolizate eficient cu o cheltuială de
doar 4 – 5 %
– comparativ – HC dacă sunt convertiţi în lipide pentru
stocare – necesită o cheltuială de 25%
• Efectul individual al nutrienţilor este diminuat într-o alimentaţie mixtă
şi echilibrată
• Determinarea ETA
 – In practică, se calculează 10% din suma cheltuielii de
energie necesară pentru MB şi AF.
STAREA FIZIOLOGICĂ
• Starea de graviditate
– pe parcursul sarcinii este necesar un aport energetic
suplimentar de ~80.000 kcal, repartizate între
• cca 0-150 kcal/zi în primul trimestru şi
• cca 300 kcal/zi în trimestrele 2 şi 3.
• Se va ţine seama şi de greutatea corporală -
care trebuie să fie între limitele fiziologice.
• Perioda de lactaţie
– aportul energetic se creşte cu cca 500 kcal/zi.

CONDIŢIILE DE CLIMAT ŞI APORTUL ENERGETIC

• Se consideră că:
– pentru fiecare  cu 10°C a mediei termice anuale, este
nevoie ca aportul energetic să se crească cu 3%,
– pentru fiecare  cu 10°C peste media de +10°C, raţia
calorică să fie diminuată cu 5%.
• Climatul reprezintă un factor minor al cheltuielii de energie:
– Omul se apără de variaţiile mari de temperatură prin:
• încălzirea locuinţelor, locurilor de muncă,
• îmbrăcăminte, încălţăminte adecvată etc.
•
NECESARUL ZILNIC TOTAL DE ENERGIE AL
ORGANISMULUI
• se calculează prin însumarea:
– cheltuielii de energie reprezentată de MB cu
– energia necesară pentru AF
– la care se adaugă încă 10% din suma acestora,
reprezentând ETA.
şi se adaptează funcţie de climat, stare fiziologică...
RECOMANDĂRI: APORT DE NUTRIENŢI CALORIGENI
• raporturi optime  din aportul caloric
total al unei zile:
 – 10-15 % să fie acoperit prin proteine,
– 30% prin lipide,
– 55 - 60% prin HC.
RAŢII DE ENERGIE RECOMANDATE
• Raţiile recomandate de diverse organisme  sunt prevăzute pentru o
activitate uşoară sau moderată.

• Cheltuiala de energie a organismului în repaus (MB) se calculează cu

ecuaţiile OMS.
• Acest aport de energie se multiplică cu un factor de activitate “f”,
dependent de vârstă şi sex: f x MB.
• Factorii de activitate :
– vârsta (ani) f la bărbaţi f la femei
– 19-24 1,67 1,6
– 25-50 1,6 1,55
– 51-75 1,5 1,5
• La persoanele cu activităţi foarte grele se va lua un factor de 2 sau
chiar >.
• Stabilirea aporturilor energetice recomandate:
– are semnificaţie doar pentru un grup de persoane,
– la nivel de individ se ţine seama de: vârstă, stadiul de
dezvoltare, viteza de creştere, activitatea fizică
desfăşurată.
• copii şi adolescenţi:
– necesarul energetic al sugarilor şi copiilor, exprimat în kcal
sau kj / kg GC / zi este mult > decât la adulţi;
– există mari variaţii între indivizi de aceeaşi vârstă şi chiar
variaţii la aceeaşi persoană de la o zi la alta;
– în perioada de pubertate, copiii de acelaşi sex şi de aceeaşi
vârstă pot să se găsească în stadii de dezvoltare foarte
diferite - pubertatea neapărând la aceeaşi vârstă 
necesarul energetic diferit.
Aportul neadecvat de energie prin alimentaţie
• influenţează starea de sănătate.
– Subnutriţie - alimentaţia nu asigură aport suficient de
energie - organismul este obligat să elibereze energie din
ţesuturile proprii (mai întâi din grăsimea de rezervă, apoi
din ţesutul muscular).
•  ritmul de creştere al copiilor şi
adolescenţilor încetineşte, adulţii scad în
greutate.
 • Prin scăderea aportului energetic  scăderea
capacităţii de muncă, a rezistenţei
organismului faţă de unii agenţi patogeni
microbieni sau faţă de acţiunea unor noxe din
mediul ambiant.
– Aport energetic crescut - peste necesarul organismului 
surplusul de energie se tezaurizează sub formă de grăsime
 obezitatea – se poate însoţi sau poate agrava alte
maladii ca: dislipidemiile, ateroscleroza, HTA, diabetul,
insuficienţa cardiacă, litiaza biliară etc.