Nutriția omului sănătos

Curs 1 – Metabolismul energetic.

Balanța energetică

Șef lucrări dr. Otilia Niță

Februarie 2021
 De unde luăm energia?

 Energia chimică conținută în alimente

 Suntem organisme chemoheterotrofe

Aliment = orice substanță sau produs, procesat,

parțial procesat sau neprocesat, care poate fi
ingerat de om.

- Nu sunt incluse animalele vii, plantele înainte de

recoltare, produse medicinale, cosmetice, tutun,
alcool
 De unde luăm energia?

 Energia chimică conținută în alimente

 Suntem organisme chemoheterotrofe

Nutrient = substanța chimică sau biologic activă de

care organismul are nevoie pentru supraviețuire și
creștere

- incluși în proporții și cantități variate în diferite

alimente

- rezultă din metabolizarea alimentelor la nivelul

organismului
 ECHILIBRUL ENERGETIC
STATUS NUTRIȚIONAL OPTIM

Aport Necesar/cheltuieli/
consum

•Glucide •Metabolismul bazal

•Lipide •Efort fizic
•Proteine •Termogeneza
ENERGIA CONŢINUTĂ ÎN ALIMENTE
Transformarea alimentelor ingerate în intermediari energetici

Graur M, Obezitatea, 2004

Utilizarea nutrienților
 Prin digestie și absorbție se furnizează organismului unități
elementare absorbabile derivate din alimente:
✓Lipide → glicerol și acizi grași
✓Proteine → aminoacizi
✓Glucide → monozaharide (glucoză)
 Pot fi utilizate astfel:
 Folosite pentru producerea de energie
 Depozitate
 Convertite în alți produși celulari
 Utilizate pentru formarea altor componente celulare
 Transferul energiei în metabolism
 Energia este înmagazinată sub formă de compuși ”macroergici” –
legătura dintre catabolism și anabolism
 Pricipalul compus macroergic: ATP-ul
 Alți compuși macroergici:
✓Fosfoenolpiruvat
✓Carbamoilfosfat
✓Acid 1,3 difosfogliceric
✓Creatinfosfat
✓Acetil-CoA
ATP
Moneda energetică curentă a celulei
ATP a fost denumit moneda energetică curentă a celulei
▪Analiza tuturor acestor reacţii permite realizarea unui bilanţ
energetic al tuturor macronutrienţilor prin evaluarea cantităţii
de ATP formate.
▪Astfel:
• oxidarea în condiţii aerobe a unei molecule de glucoză
determină producerea a 38 molecule de ATP;
• oxidarea corpilor cetonici – în ţesuturile extrahepatice:
- o moleculă de acetoacetat = 24 molecule ATP
- o moleculă de 3-hidroxibutirat = 27 molecule ATP
• oxidarea unei molecule de glutamină produce 24 molecule ATP.
• aportul energetic este discontinuu şi variabil
• consumul energetic este permanent, cu variaţii intra- şi interindividuale legate de
metabolismul bazal, activitatea fizică şi termogeneză
Perioade :
-post - consumul din depozite
-perioada alimentară - stocare de energie sub formă de glicogen şi trigliceride
Ţesut Sursa energetică Grame Kcal
Ţesut adipos Trigliceride 13 000 120 000

Ficat Glicogen 100 400

Trigliceride 50 450

Muşchi Glicogen 500 2 000

Trigliceride 300 2 700

Sânge Glucoză 15 60
Trigliceride 4 35
Acizi graşi liberi 0,5 5
Depozitele energetice ale unui bărbat adult de 70 kg
 Energia necesară pe termen scurt (ex. între mese) este asigurată prin
utilizarea rezervelor tisulare de glicogen şi unele lipide.

 În cursul posturilor prelungite sau al perioadelor de restricţie din

cadrul ciclurilor de scădere ponderală, are loc degradarea proteinelor
şi utilizarea acestora ca substrat energetic alături de lipide.

 Balanţa energetică la indivizii umani este reglată în primul rând prin

modularea aportului energetic.
-aportul alimentar insuficient →scădere ponderală
-aportul alimentar excesiv →creştere în greutate.
ECUAŢIA BILANŢULUI ENERGETIC

Modificările DEPOZITELOR ENERGETICE ale organismului

APORTUL de energie – CONSUMUL de energie

 CONSUMUL ENERGETIC

• METABOLISMUL BAZAL
• TERMOGENEZA
• ACTIVITATEA FIZICĂ
• la copii, CONSUMUL ENERGETIC SECUNDAR
PROCESELOR DE CREŞTERE.
 Dezechilibrul dintre aport şi consum energetic →modificări la nivelul
depozitelor energetice ale organismului
 Necesarul energetic zilnic la majoritatea indivizilor se află în intervalul
1500 – 3000 kcal
 Dezechilibrul pe timp scurt nu pare a determina modificări
semnificative în ceea ce priveşte energia totală a organismului
 Dezechilibrele ce apar şi se menţin pe o perioadă de câteva zile,
săptămâni sau luni pot duce la modificări substanţiale ale energiei
totale şi, deci, la modificări corespunzătoare ale greutăţii corporale
 Scăderea sau câştigul ponderal este asociată cu pierderea sau creşterea
masei ţesutului metabolic activ, ceea ce se însoţeşte de o scădere sau
creştere a consumului energetic total
 METABOLISMUL BAZAL=
 Nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii (este vorba de
menţinerea funcţiilor organismului şi a homeostaziei), sau consumul energetic
compatibil cu supravieţuirea;
 La adultul normal, valoarea estimativă a MB este de 1 kcal/h/kg în cazul
bărbaţilor şi de 0,9 kcal/h/kg în cazul femeilor şi reprezintă 60-75% din
consumul energetic zilnic.
 În practică se calculează de fapt cheltuielile energetice de repaus, care sunt cu
aproximativ 5-15% mai mari decât metabolismul bazal, cheltuieli care provin
în urma procesului de trezire cu creşterea activităţii neuronale centrale şi
cheltuieli pentru menţinerea tonusului postural.
 Se măsoară în litri/O2/m2 suprafață corporală, în condiții bazale: nemâncat de
12 ore, post proteic de 18 ore, temperatura neutră (18-20 grade Celsius),
culcat și în calm emoțional.
Factorii care influenţează consumul energetic de repaus:
• masa şi compoziţia corporală - cantitatea de masă slabă raportată la greutatea organismului;
reprezintă compartimentul metabolic activ din organism şi astfel, mare parte dintre variaţiile individuale
ale MB (60-80%) pot fi puse pe seama diferenţei compoziţiei organismului;

Organ % din MB
Ficat 29
Creier 19
Cord 10
Rinichi 7
Musculatura scheletică 18
Altele 17

• vârsta - valoarea MB este cea mai mare în perioada de creştere rapidă din primii doi ani de viaţă şi mai
atinge un vârf în perioada pubertăţii şi adolescenţei; copiii, al căror organism este în creştere, consumă
12-15% din aportul energetic alimentar pentru formarea de noi ţesuturi; pe măsură ce anii trec,
necesarul caloric pentru creştere este redus la aproximativ 1% din necesarul energetic zilnic;
• sexul - femeile (care au în general mai multă masă grasă decât bărbaţii), prezintă o valoare a MB mai
mică cu 5-10% la aceeaşi greutate şi înălţime;
 statusul hormonal
-tiroxina - atunci când există cantităţi mari de tiroxină, MB creşte cu 60% până la 100%
peste normal. Absenţa completă a secreţiei tiroidiene scade MB la 50-60% faţă de normal.
-h. pancreatici - influenţează rata utilizării carbohidraţilor şi metabolizarea lipidelor, în
principal prin activarea transportorilor (consum de energie)
-catecolamine, hormon de crestere, cortizol
 ciclul menstrual -cea mai importantă creştere a consumului energetic se produce în a
doua jumătate a ciclului menstrual şi este de aproximativ + 150 kcal/zi
 sarcina – MB pare să scadă în prima fază; în ultimul trimestru crește datorită activității
cardiace crescute și a dezvoltării placentei și a fătului;
 climat tropical - cheltuieli energetice de întreţinere cu 5-20% mai mari decât persoanele
care trăiesc în zone temperate;
 conditii de mediu - temperaturi extreme;
 stres- chirurgie, febră, arsuri, malnutriție;
TERMOGENEZA

• Termogeneza apare ca răspuns la stimuli precum: ingestia de

alimente, expunerea la variaţii de temperatură, frică sau stres
sau ca rezultat al administrării unor medicamente sau hormoni.
1.acţiunea dinamică specifică a alimentelor (ADS) denumită şi
efectul termic al alimentelor (thermic effect of food – TEF) sau
termogeneza indusă de alimente (diet induced thermogenesis).
2.termogeneza termoreglatorie în cadrul căreia organismul
încearcă să menţină structurile sale la o temperatură normală de
funcţionare.
 Efectul termic al alimentelor
• Efectul termic al alimentelor - reprezintă cantitatea de energie
consumată pentru digestia, absorbţia, transportul şi metabolismul
alimentelor ingerate şi reprezintă 10% din consumul energetic
zilnic.
• Compoziţia dietei influenţează efectul termic al alimentelor, cel
mai mare consum înregistrându-se după ingestia de proteine şi
carbohidraţi, fiind cel mai redus în cazul lipidelor.
• Grăsimile se depozitează cu doar 4% pierderi comparativ cu
depozitarea de hidraţi de carbon sub formă de lipide, cu 25%
pierderi. Proteinele au o ADS de aproximativ 15-30%.
 Efectul termic al alimentelor
 Alimentele condimentate cresc şi prelungesc consumul energetic
secundar aportului alimentar; adaosul de chili sau muştar creşte
consumul energetic faţă de alimentele necondimentate şi poate
prelungi efectul termic al alimentelor pentru mai mult de 3 ore .
 Cafeina, nicotina şi alimentele calde se însoţesc de asemenea de
creşterea TEF .
 Factorii ce influențează ADS: cantitatea și calitatea
macronutrienților, gastrotehnia, compoziția organismului, sexul,
ritmul nictemeral.
 Termogeneza termoreglatorie

•temperatura corpului uman se menţine constantă în limite de 36,2-

36,80C la nivelul suprafeţei corporale (temperatura periferică) şi de
37-37,5oC la nivelul viscerelor toraco-abdominale (temperatura
centrală).
•diferenţe legate de vârstă (copii prezintă valori mai ridicate decât
vârstnicii), variaţii diurne (valori mai mari seara decât dimineaţa),
digestie şi flux menstrual.
 Termogeneza termoreglatorie

•Atunci când organismul este expus la temperaturi scăzute, are loc

producerea de căldură ca mecanism adaptativ.
•Trémolières - creşterea cheltuielilor este de ordinul a 3% când
temperatura scade cu 10oC.
•Garrow - o modificare de temperatură corporală cu +1oC (febră,
încălzire) creşte consumul de oxigen bazal cu aproximativ 13% .
 ACTIVITATEA FIZICĂ
• reprezintă cel mai variabil component al consumului energetic total şi
reprezintă aproximativ 30% din cheltuielile energetice ale organismului.
Include 2 compartimente:
• Termogeneza (energia) determinată de exerciţiu fizic voluntar şi susţinut;
• Termogeneza (energia) secundară activităţii fizice cotidiene: activitatea
profesională, statul în picioare sau pe scaun, mersul, dansul, cântatul la vioară
sau chitară, cumpărăturile, nelinişte-nervozitate, control postural, etc.
 ACTIVITATEA FIZICĂ

Activitatea fizică aşa-zis „spontană”, reprezentată de nelinişte-nervozitate,

tremurături = 100-800 kcal/zi = NEAT (nonexercise activity thermogenesis);
- variabilitate interindividuală, valoarea NEAT depinzând în mare parte de tipul
de personalitate şi de statusul vegetativ .
 ACTIVITATEA FIZICĂ

•Costul metabolic al activităţii fizice este frecvent exprimat sub

formă de echivalenţi metabolici (MET) care reprezintă raportul
dintre costul energetic al unei anumite activităţi şi consumul
energetic de repaus.
•Un MET reprezintă consumul energetic al unui individ în repaus,
aşezat şi fără a se mişca, şi este estimat a avea valoarea de 3,5
ml oxigen consumat pe kilogram de greutate corporală şi pe
minut, adică aproximativ 1 kcal/kg/h.
•Astfel, prin definiţie, a sta liniştit după 12 ore de repaus
alimentar este echivalent cu 1 MET
Exemple de cost energetic pentru diverse activităţi
Activitate Cost energetic (MET)
Clinostatism 1,0
Conducerea unei masini 1,0
Activităţi usoare in poz sezandă 1,5
Mers pe jos in ritm lent 2,5
Mers pe bicicletă in ritm lent 3,5
Grădinărit, golf 4,4
Mers pe jos in ritm alert 4,5
Dans de salon 5,5
Aerobic, balet 6,0
Mers pe jos in ritm rapid 8,0
Jogging 10,2
 Factori ce influenţează energia cheltuită în cursul activităţilor
fizice:
• tipul activităţii fizice desfăşurate;
• masa şi compoziţia corporală, antrenamentul persoanei respective
(↑G - ↓ activităţii fizice);
• sexul (B > F);
• vârsta, ereditatea, mediul social şi educaţia (vârstă ↑ - ↓ activităţii
fizice, ↑G, industrializare - ↓ activităţii fizice).
 Clasificarea OMS a activităţilor profesionale din punct de vedere energetic
este următoarea:
• activităţi uşoare – funcţionari, avocaţi, medici, profesori, arhitecţi;
• activităţi medii – muncitori din industria uşoară, studenţi, agricultori munci
mecanizate, militari, comercianţi;
• activităţi grele – anumite categorii de agricultori, forestieri, militari în
campanie, mineri, oţelari, turnători, atleţi, dansatori;
• activităţi deosebit de grele – atleţi, tăietori de lemne, constructori (femei).

OMS, 2000
Consumul energetic zilnic în situaţii speciale
• convalescenţă (arsură) - creşte consumul energetic mai ales pe seama
creşterii metabolismului bazal
• boli infecţioase - necesarul energetic zilnic este crescut de obicei pe seama
creşterii metabolismului de repaus secundar febrei şi proceselor intense de
distrugere celulară
• post sau malnutriţie - reducere a metabolismului de repaus cu aproximativ
25% începând din a 20-a zi; ulterior, consumul energetic se reduce
semnificativ odată cu scăderea ponderală
 Consumul energetic zilnic în situaţii speciale
• pacienţii chirurgicali - se remarcă creşterea consumului energetic zilnic
concomitent cu reducerea aportului caloric
• traumatisme severe, sepsis, neoplasme în faze avansate - consum energetic
şi pierderi proteice accentuate, stare de deshidratare, care pot duce în final
la diverse forme de malnutriţie.
• sarcina:+150 kcal/zi în cursul primului trimestru, +350 kcal/zi în restul
perioadei de sarcină.
• alaptare:+500 kcal/zi.
Evaluarea necesarului caloric
 CONSUMUL ENERGETIC

• METABOLISMUL BAZAL;
• TERMOGENEZA;
• ACTIVITATEA FIZICĂ;
• la copii, CONSUMUL ENERGETIC SECUNDAR
PROCESELOR DE CREŞTERE.
Evaluarea balanţei energetice

• Surse de energie alimentară – proteine, lipide, glucide, alcool.

• Valoarea energetică a alimentelor: kilocalorii, kilogramcalorii, cal sau jouli (J), kilojouli
(KJ) sau megajouli (MJ)

Caloria nutriţională sau ”caloria 15”– cantitatea de căldură necesară pentru creşterea
temperaturii apei de la 14,5 la 15,5oC.

4,2 kJ reprezintă nivelul de energie (căldură) necesar pentru a creşte temperatura unui litru de
apă cu 1oC
 OMS - termenii de conversie recomandabili între “caloria 15”
(nutriţională) şi Jouli

• 1 kcal = 4,184 kjouli;

• 1000 calorii = 4184 Jouli;
• 1000 calorii = 4,184 MJ (megajouli);
• 1 Joul = 0,239 calorii nutriţionale;
• 1000 kjouli = 239 calorii nutriţionale;
• 1 MJ = 239 calorii nutriţionale.
 Valoarea energetică a elementelor calorigene ale organismului folosită
în practică:

• glucide = 4 kcal/g sau 16,7 Jouli;

• lipide = 9 kcal/g sau 37,7 Jouli;
• proteine = 4 kcal/g sau 16,7 Jouli;
• alcool = 7 kcal/g sau 29,3 Jouli;
• trigliceride cu lanţ mediu = ≈ 8 kcal/g;
• emulsie lipidică 10% = 1,1 kcal/ml.
 VALOAREA ENERGETICĂ A
MACRONUTRIENŢILOR

Sursa P G L
Energie totală (kcal/g)
Animală 5,65 3,90 9,5

Vegetală 5,80 4,20 9,3

digestiv

Energie “absorbabilă” Sursa P G L

(kcal/g) Animală 5,48 3,82 9,03

Vegetală 4,93 4,07 8,37

urinar

Energie “metabolizabilă” Sursa P G L

(kcal/g) Animală 4,23 3,82 9,03
Vegetală 3,68 4,07 8,37

4,01 4,06 8,98

4 4 9
Geissler et al. Human nutrition, 2005
EVALUAREA CONSUMULUI ENERGETIC

 Sunt disponibile mai multe metode

 Niciuna nu evaluează ratele metabolice celulare în mod direct
 Metodele se bazează pe corelațiile care există între metabolismul celular,
schimbul de gaze și producția de căldură pentru a detremina consumul
energetic în mod indirect
EVALUAREA CONSUMULUI ENERGETIC
 Evaluarea consumului energetic de repaus:
- metode de calorimetrie indirectă (cercetare);
- estimare cu ajutorul ecuaţiilor Harris şi Benedict;
- teste de laborator indirecte (ex. funcţia tiroidiană).
 Evaluarea efectului termic al alimentelor – cercetare.
 Evaluarea consumului energetic secundar activităţii fizice:
- chestionare şi tabele;
- agende-jurnal;
- sensori de mişcare – accelerometre, pedometre;
- monitorizarea frecvenţei cardiace;
- metode indirecte prin măsurarea consumului de oxigen.
 Evaluarea consumului energetic total:
- metode de calorimetrie directă;
- metoda apei dublu marcate;
- metode bazate pe măsurarea ritmului cardiac.
 CALORIMETRIA DIRECTĂ
 Metodă greoaie și costisitoare
 Wilbur Olin Atwater -1844-1907 – chimist american, părintele
cercetării moderne în nutriția umană
 Sistemul Atwater – 1897
 Calorimetrul sau aparatul de respirație umană a fost construit pentru a
măsura cu precizie energia furnizată de alimente. Atwater a dorit să-l
folosească pentru a studia și compara conținutul de nutrienți ai
diferitelor alimente și modul în care corpul uman consumă acei nutrienți
în diferite condiții de odihnă și muncă.
 Calorimetrul a măsurat metabolismul uman prin analiza căldurii produse
de o persoană care desfășoară anumite activități fizice; în 1896 au
început primul din ceea ce s-ar acumula în aproape 500 de experimente.
Prin experimentele lor, au reușit să creeze un sistem - care a devenit
cunoscut sub numele de sistemul Atwater, pentru a măsura energia în
unități, cunoscută sub numele de calorii alimentare.
CALORIMETRIA DIRECTĂ
• "The experiments are made with a man inside a cabinet, or a
respiration chamber, as it is called. It is in fact a box of copper
incased [sic] in walls of zinc and wood. In this chamber he lives—eats,
drinks, works, rests, and sleeps. There is a constant supply of fresh air
for ventilation. The temperature is kept at the point most agreeable
to the occupant. Within the chamber are a small folding cot-bed, a
chair, and a table. In the daytime the bed is folded and laid aside, so
as to leave room for the man to sit at the table or to walk to and fro.
His promenade, however, is limited, the chamber being 7 feet long, 4
feet wide, and 6 feet high. Food and drink are passed into the
chamber through an aperture which serves also for the removal of the
solid and liquid excretory products, and the passing in and out of
toilet materials, books, and other things required for comfort and
convenience."
 CALORIMETRIA DIRECTĂ

 Măsoară căldura eliberată de către organismul uman.

 Se bazează pe corelaţia dintre pierderea de căldură şi metabolismul
celular pentru a calcula consumul energetic.
 Dezavantaje:
- camere special concepute;
- aparatură specializată;
- nu oferă informaţii cu privire la natura substratului utilizat.
CALORIMETRIA INDIRECTĂ
• Calorimetrie indirectă respiratorie
• Energia chimică a alimentelor este eliberată prin reacții de
oxidare și se poate măsura cantitatea de oxigen consumată
• CI se bazează pe măsurarea volumelor de gaz
inspirate/expirate (VO2 și VCO2) care sunt proporționale cu
energia consumată.
• Permite calcularea coeficientului respirator:
moli CO2 expirati
moli O2 consumati
 CALORIMETRIA INDIRECTĂ
- Coeficientul respirator diferă în funcţie de macronutrientul utilizat:
- glucide = 1
- proteine = 0,82
- lipide = 0,7
2 tipuri de calorimetre indirecte:
- cu camera respiratorie: subiectul este în cameră și respiră liber în ea
- dispozitive portabile: aerule xpirat este colectat cu ajutorul unor măști sau
ventilator mecanic
• cu circuit închis – sursa de aer inspirat este calorimetrul
• cu circuit deschis – sursa de aer inspirat este aerul camerei sau provine de la un
ventilator mecanic
• Cel mai frecvent utilizat – CI portabil cu circuit deschis
CALORIMETRIE INDIRECTĂ
 CALORIMETRIA INDIRECTĂ

- Dezavantaje: prezenţa factorilor ce interferă cu schimburile gazoase:

hiper/hipoventilaţia, traheostomia, sonda endotraheală, acidoza/alcaloza
metabolică etc.
• MB este măsurat prin această metodă : subiectul aflat în condiţii de post de
cel puţin 12 ore, liniştit, în repaus, dimineaţa devreme timp de 30-40 de
minute
• TEF – monitorizarea modificărilor ratei metabolice cu ajutorul CI timp de 3-
6 ore după consumul unor alimente cu conținut caloric cunoscut
• Energia consumată în cursul diverselor activități fizice – în condiții de
laborator
 METODA APEI DUBLU MARCATE (ADM)
 Măsoară cheltuiala energetică totală (CET) pe o perioadă lungă, în
general de 10-14 zile, în timp ce subiectul își desfășoară activitatea
obișnuită în condițiile uzuale de mediu
 Determinarea dispariției unei doze de apă îmbogățită cu izotopi stabili
2H și 18O.

 Principiul metodei:
-estimarea producției de CO2 făcând diferența dintre rata de eliminare a
hidrogenului și oxigenului, după ce a fost administrată o cantitate de
apă marcată cu deuterium-oxide (2H2O) și oxigen-18 (H218O)
- Deuterium este eliminat ca apă, iar oxigen-18 ca apă și dioxid de
carbon
- Măsurarea se face prin recoltări periodice de urină, salivă și plasmă
 METODA APEI DUBLU MARCATE (ADM)
 Avantaje:
 Noninvazivă
 Nu interferă cu activitatea zilnică
 Măsurătorile sunt efectuate în condiții normale de activitate, în mediul obișnuit
al organismului
 Se efectuează pe perioade lungi
 În combinație cu CI pt măsurarea ratei MB se poate calcula consumul energetic
secundar activităților fizice (CET-MB-TEF)
 Măsurătorile pot fi repetate
 METODA APEI DUBLU MARCATE (ADM)
 Dezavantaje:
 Izotopul 18O este foarte scump și greu de procurat
 Necesită echipamente și dispozitive speciale pentru analiza probelor recoltate
 Tehnica nu se poate aplica în studii epidemiologice largi
 Nu oferă nicio informație în ceea ce privește caracterul activității fizice
desfășurate pe parcursul zilei: tipul, durata și intensitatea acesteia

 Are acuratețe și precizie rezonabile – ”standardul de aur” în măsurarea

consumului energetic în condiții normale de viață
FORMULE DE CALCUL A CONSUMULUI ENERGETIC DE REPAUS
Ecuațiile simplificate Mifflin-St.Jeor (1990) pt adulții 19-78 ani

F:MB=(10xG)+(6,25xI)-(5xv)-161
B:MB= (10xG)+(6,25xI)-(5xv)+5

Versiunile prescurtate pentru persoane cu înălțime și greutate

normale
F:MB=G(kg)x0,95kcal/kgx24h
B:MB=G(kg)x1kcal/kgx24h
FORMULE DE CALCUL A CONSUMULUI ENERGETIC DE REPAUS
Formule de calcul pentru metabolismul bazal
conform OMS/FAO(kJ/zi)

Varsta Barbati Femei

18-30 ani 0,063xG+2,8957 0,0621xG+2,0357
31-60 ani 0,0484xG+3,6534 0,0342xG+3,5377
Peste 60 ani 0,0491xG+2,4587 0,0377xG+2,7545

Pentru transformarea în kcal/zi se va înmulți cu 240

 Estimarea necesarului energetic total (NET) – estimated energy
requirements (EER)
Sex Ecuatia de calcul (kcal/zi)
Femei NET=354-6,91xa+PAx(9,36xw+726xh)
Barbati NET=662-9,53xa+PAx(15,91xw+539,6xh)
Coeficient de activitate fizica (F/B) PA=1,00/1,00-sedentarism
PA=1,12/1,11-moderat activ
PA=1,27/1,25-activ
PA=1,45/1,48-foarte activ
a=varsta in ani; w=greutatea in kg; h=inaltimea in cm.
Coeficienți de activitate fizică
CALCULUL NECESARULUI ENERGETIC (CALORIC)

 Aportul energetic recomandat pt un individ = cantitatea de

energie necesară pt menținerea stării de sănătate și greutății
optime, pt efectuarea diferitelor activități fizice și pt a
compensa cheltuiala de energie.
 Calculul necesarului caloric are drept scop asigurarea energiei
necesare acoperirii în condiții optime a nevoilor organismului,
respectiv a MB, a activității fizice și a termogenezei produse de
alimente.
 Are drept principiu asigurarea greutății și compoziției optime
ale corpului, motiv pt care trebuie să se ia în considerare
greutatea ideală.
▪Gi =50+0,75x(I-150)+V-20 (pt sexul masculin)
4
▪Gi =[50+0,75x(I-150)+V-20]x0,90 (pt sexul feminin)
4
Gi=greutatea ideala
I=inaltimea in cm
V=varsta in ani

Calculul necesarului caloric (NC) bazat pe greutatea ideala in functie de IMC

IMC=22-25kg/m² IMC>25kg/m² IMC<22kg/m²

Subiect activ: 31-35 kcal/kg Gi NC=<22kcal/kg Gi NC=>35kcal/kg Gi

Subiect moderat activ : 26-

31kcal/kg Gi
Subiect sedentar : 22-26
kcal/kg Gi
NECESARUL ENERGETIC ÎN DIFERITE PERIOADE ALE VIEŢII
VĂ MULȚUMESC!