Metabolismul de substanțe și energie.

Metabolismul este un cumul de reacții chimice care se produc în organism, al căror scop este acela
de a: transforma hrana in energie necesară pentru procesele celulare, a converti hrana în "materie primă"
pentru proteine, lipide și nu numai, dar și de a elimina rezidurile. Metabolismul se referă, cu alte cuvinte,
la procesul de a converti / transforma alimentele în energie, iar aceasta energie îi permite corpului sa
funcționeze.

Concret, metabolismul
este alcătuit din toate
procesele prin care
organismul folosește
energia. Printre acestea
se numară digestia,
respirația, dar si creșterea
masei musculare ori
depozitarea grasimilor.
 Metabolismul energetic
• Energia se degajă în organism în urma dezasimilării unor substanțe cu
structură complexă-proteinelor, glucidelor, lipidelor energia potențială a
cărora se manifestă prin diverse forme ale energiei cinetice.Scindarea se
realizează prin participarea oxidenului adică prin oxidenare. Oxigenarea
unui gr. de lipide degajă energie termică în valoare de 9,4 kcal, 1 gr. glucide-
4,1 kcal, 1 gr proteine – 4,1 kcal. Cantitatea de energie termică eliberată la
oxigenarea unui gram de substanță se numește coeficient caloric.
• Metabolismul bazal face referire
strict la cantitatea de energie
necesară organismului pentru
supravețuire atunci când acesta se
află în repaus total. De pildă, poate
fi vorba despre numărul de calorii
de care corpul are nevoie atunci
cînd tu dormi. Energia consumată
de organism în stare de repaus
este direcționată către respirație,
circulația sangvină și menținerea
temperaturii organismului.M.B=
1700 kcal în medie.

. Suplimentul funcțional reprezintă depășirea

cheltuielilor energetice prevăzute de
matabolismul bazal, apare la îngerarea
alimentelor, temperatura scăzută sau ridicată a
mediului și travaliul muscular.
 Schimbul de substanțe
Constă în aprecierea cantităților de
substanțe organice care sunt furnizate
organismului prin intermediul alimentelor
precum și determinarea consumului
acestor substanțe de către organism.
Bilanțul de venit- consumpoate fi pozitiv,
negativ sau echilibrat
 Metabolismul proteinelor

• Proteinele prezintă un material plastic esențial, adică componente principale ale

celulei. Mușchii scheletali conțin pînă la 20%proteine. Proteinele intră în componența
fermenților catalizatori ai tuturor reacțiilor chimice din organism și participă la
realizarea majorității funcțiilor vitale . Spre exemplu hemoglobina vehiculează
oxigenul și bioxidul de carbon , fibrinogenul participă la coagularea sîngelui,
nucleoproteidele transmit caracterele ereditare. Important fiind rolul proteinelor și în
metabolismul apei.Organismul adultului necesită 1,5 grame de proteine la kilocorp.
 Metabolismul glucidelor
• Glucidele sau hidrații de carbon pot fi simple sau compuse
( polizaharidele). În tubul digestiv aceste substanțe se
descompun în monozaharide ca fructoza, glucoza sau galactoza
și se absorb în sînge din intestin.Glucidele nimeresc în organism
la îngerarea alimentelor de origine vegetală ( pîine, crupe,
legume etc.). Dacă rația alimentară conține un surplus de
glucide acestea se transformă în lipide care se depozitează în
cantități mari în țesut adipos subcutan. În sînge glucidele se
conțin sub formă de glucoză în concetrație de 4,44-6,66
mmol/l. Dacă concentrația glucozei scade apare hipoglicemia
care dacă persistă timp îndelungat poate provoca moartea, iar
dacă se măreșteconcentrația glucozei apare hiperglicemia.
 • Lipidele prezintă substanțe organice
complexe din care fac parte grăsimile neutre,
alcătuite din acizi grași și glicerină. Grăsimile
în organism au rol de substanțe plastice și
energetice, intrînd în componența
membranei celulare și citoplasmei. Oparte
din lipide se depozitează în celulele țesutului
adipos ca rezerve , constituind 10-30% din
masa corpului, uneori atingînd și valori mai
mari. Metabolismul lipidelor se află în
raporturi strînse cu metabolismul proteinelor
și glucidelor. Afluxul excesiv de proteine și
Metabolismul lipidelor glucide antranează transformarea acestora în
grăsimi , în condițiile flămînzirii îndelungate
din lipide se formează glucide care se
utilizează ca material genetic.
 Metabolismul hidro-salin
• Apa constituie 2/3 din masa corpului și
este componentă indispensabilă a celulei
precum și parte fundamentală a sângelui
și a limfei.În cantități mici apa se
formează în organism la oxidarea
substanțelor nutritive ,în special a
grăsimilor. În cea mai mare parte apa
este introdusă în organism prin
intermediul alimentelor , fiind eliminată
apoi prin rinichi, piele și căile respiratorii.
Afluxul permanent de apă este o
necesitate vitală , apa reînnoind mediile
lichide ale organismului
Sărurile minerale se introduc în organism împreună cu
apa și alimentele . Necesitățile organismului de diferite
săruri variază mult, ele eliminîndu-se în permanență cu
urin a și materiile fecale și de aceea este necesară
introducerea lor în organism în cantități egale celor
eliminate. Dacă rația alimentară nu conține săruri ,
moartea organismului poate surveni mai redepe decîît
în cazul flămînzirii totale.
 Rația alimentară
• Alimentarea rațională:
Acoperă complet
necesitățile organismului
de energie și materiale
plastice
Contribuie la întărirea
sănătății
Menținerea capacității
înalte de muncă
Copiilor le asigură creșterea
și dezvoltarea normală.
• Rația alimentară pentru 24 de ore aunui individ
care nu practică munca fizică va include 91 gr
proteine, 103 gr lipide și 378 gr de glucide.
Valoarea calorică a acestora fiind de 2800 kcal. Pe
lîngă acestea în alimente se vor include săruri
minerale, vitamine, apă.În alimentația mixtă adică
cu alimente de origine vegetală și animală ,
organismul primește tot necesarul de vitamine și
săruri minerale și nu trebuie să se preocupe în
mod special de introducerea acestora în
alimentație, cu excepția sării de bucătărie care se
adaugă în alimente cîte 5 grame pe zi