Subiectele pentru examenul de licen la Fiziologie i Ergofiziologie, anul 2013. Facultatea Kinetoterapie. 1.

Descrie metabolismul energetiv i particularitile lui n timpul efortului muscular. 2. Identific caracteristica fiziologic a vitaminelor. Rolul lor n activitatea muscular. Vitaminele st substante ce nu servesc ca sursa de nergie ca material plastic pt celule insa st necesare organism pt desfasurarea normala a proceselor biochimice. Ele poseda o activitate inalta biologica si se contin in organism in cantit f mici.Necesitatea organismului in vitamine se evalueaza in mg. Insuficienta vitaminelor in org duce la dereglari a metabolismului si la aparitia bolilor ce poarta denumirea AVITAMINOZA. Iar absenta unei oarecare vitamine sau patrunderea lor in cantitati mici in org poarta denumirea de HIPOVITAMINOZA. Dupa modul de dizolvare toate vitaminele se impart in 2 grupe mari: HIDROSOLUBILE:B,C,P. LIPOSOLUBILE:A,D,E,K. Majoritatea vitaminelor hidrosolubile intra in componenta fermentilor ce asigura desfasurarea reactiilor de oxido-reducere in organism.La insuficienta Vitamieni C (acid ascorbic) se mareste permeabilitatea peretilor vaselor sangvine ceea ce duce la hemoragii.La insuficienta VB1 se deregleaza metabolism glucidic ce se reflecta asupra SNC. Vitaminele hidrosolubile nu se depun in organism, chiar la o utilizare in exces a lor. Tot surplusul vitaminelor hodrosolubile se elimina cu urina din organism.V.B se contine in ficat, rinichi, carne, lapte, crupe. C,D se contine in fructe si legume. O particularitate a Vliposolubile e capacitatea de a se acumula in organism. Ele participa la reactiile biochimice legate de crestere si dezvoltare organism participa la formarea rodopsinei (pigment visual). Vliposolubila se contin in carne, ficat, oua, lapte,unele legume si fructe. 3. Descrie metabolismul bazal, particularitile metabolismului energetic n timpul eforturilor fizice. Metabolismul se caracterizeaza prin reactii biochimice complexe care constau in asimilarea substantelor alimentare,transformarea lor complexa si eliminarea produselor prelucrate.Aceste reactii asigura constanta compozitiei organism,particularitatile individuale a tuturor organismelor si tesuturilor si renovarea lor continua.Metabolismul serveste drept sursa de energie pt toate procesele si ftiile vitale a organism.La descompunerea substantelor organice complexe,energia potentiala chimica se transforma in alte tipuri de energie.Descompunerile subst complexe se numeste DISIMIlatie sau ANABOLISM,iar formarea tesuturilor noi si restabilirea celor distruse se numeste ASIMILATIE sau catabolism.Aceste procese st inseparabile unul de altul si determina cresterea,dezvoltarea si alte manifestari a activitatii vitale a organismului.La organismul in crestere si dezvoltare predomina procesul de asimilatie si desimilatie se afla in echilibru relativ.Metabolismul bazal si energetic e reglat de SN si glandele cu secretie interna,rolul principal in aceasta reglare ii revine encefalului.Toate procesele metabolice din organism se petrec prin participarea fermentilor ce st catalizatori biologici,adica substante de natura proteica ce accelereaza reactiile si nu intra in compozitia produselor finale. 4. Relateaz despre metabolismul proteic. Funciile proteinelor n organism. Proteinele st compusii organici complexi formati din aminoacizi. In componenta proteinelor intra:N,C,H,etc. Aminoacizii se caracterizeaza prin prezenta aminoacizilor NH2. Proteinele se deosebesc intre ele prin continutul a diferitor aminoacizi. In legatura cu aceasta proteinele poseda specificitatea adica indeplinesc diferite ftii. Specificitatea proteinelor permite de a le administra in organism numai prin org digestive,unde ele se descompun pina la aminoacizi si in aceasta forma se absorb in singe. Proteinele indeplinesc urm ftii: 1)servesc ca material plastic pt organism. 2)cu substantele de natura proteica st legate asa manifestari de baza a vietii ca:iritarea,contractarea muschilor,ftiile digestive, procese digestive,capacitatea de crestere, re reproducere;3)ele intra in componenta hemoglobinei si a plasmei, 4)fiind unul din elemetul principal al tesutului cartilaginos si osos, proteinele indeplinesc ftia de spijin. 5)fiind parte componenta a anticorpilor, proteinele neutralizeaza microbii ce nimeresc in organism. 6)proteinele intra in componetea fermentilor si a hormonilor; 7)joaca un rol importanat in mentinerea presiunii osmotice; 8)servesc drept surse de energie.La oxidarea unui gr de proteine 1 gr -4,1 kcal energie. Ca produs final de descompunere aproteinelor servesc : amoniac,acid uric,ureea ce st eliminate din org mai laes prin rinichi.Proteinele nu pot fi inlocuite cu alte substante alimentar,d/e sinteza lor in organism e posibila numai din anumiti aminoacizi. In unele proteine ce nimeresc cu hrana in organism se contin toti aminoacizii necesari organism.Organism omului poate sintetiza unii aminoacizi sau sa-i inlocuiasca cu altii, insa 10 aminoacizi organismul nu e instare sa-i formeze si de
1

aceea ei se numesc indispensabili. Proteinele in componenta carora intra toti aminoacizii necesari ai org se numesc PROTEIN INDISPENSABILE IMPLINITE.Din ei fac parte-proteinele de origine animala (leucina, izoleucina, valina, metionina, histidina, lizina, treonina, fenilanalina, arginina, triptofanul). Proteinele ce nu contin toti aminoacizii necesari organismului se numesc PROTEINE SECUNDARE de origine vegetala. In organism proteinele nu se depun ca rezerve si din excesul lor se formeaza glucidele si lipidele. Necesitatea org din proteine in 24 h e de 100 gr,iar la efort 120-180 gr.Proteinele st f import pt org in crestere, lipsa in hrana a unor aminoacizi duc la la dereglarea metabolism. La oameni se mentin un echilibru proteic relativ, dica cite proteine se cheltuie,atitea tb sa se primeasca cu hrana. Despre echilibru proteic in org se judeca dupa cantitatea de azot eliminata reprezinta raport dintre azot administrat in organism si cel eliminat din el. Daca aceasta cantitate e aceeasi o astfel de stare se numeste ECHILIBRU AZOTAT. Metabolismul proteic e reglat de centrii nervosi situati in creerul intermediar si de glandele suprarenale, hipofiza, tiroida si sexuale. 5. Relateaz despre metabolismul lipidelor i importana lor pentru asigurarea efortului muscular cu energie. Lipidele prezinta o grupa mare de grasimi si substante asemanatoare de diferita structura chimica.Din ele fac parte:1)grasimi neutre;2)lipide(fosfatide,steride).O particularitate a lipidelore aceea ca ele nu se dizolva in apa.Cantitatea de lipide in organism poate sa se modifice in dependenta de:alimentatie,de virsta,de activitate musculara,de starea SN,de activtatea glandelor endocrine.La o dereglare a metabolismul lipidic,continutul grasimilor in org poate sa ajunga si pina la 50%din masa corporala.La oxidarea 1 gr lipidese degaja 9,3 kcal energie Surplus de grasime in organism se depune ca rezerva sub forma de tesut adipos.Lipidele nimeresc in organism cu hrana si in tractul digestiv ele se descompun pina la glicerina si acizii grasi ce se absorb in vasele limfatice si numai partial in singe.Asupra lipidelor din org actioneaza fermentii celulari numiti LIPAZE.Cea m mare activtate a lipazei e in ficat,d/e el serveste locul principal al transformarii chimice a lipidelor.M.lipidelor e reglat de SN si glande endocrine (hipofiza,tiroida,suprarenale glande sexuale si pancreas.) 6. Descrie importana glucidelor pentru organism. Rolul energetic al glucidelor n timpul eforturilor fizice. Glucidele prezinta o grupa de substante formate din 3 elemente chimice:C,H2,O2.La un calcul a masei uscate glucidele alcatuiesc 2/3 din toate substantele folosite de om.Necesitatea omului in glucide timp de 24 h e de 400-800 gr.Glucidele servesc drept sursa principala de enrgie,ele st un material energetic convenabil,d/ept oxidarea lor se cere m putin O2.La oxidarea unui 1gr glucide se degaja 4,11kcal.Disocierea glucidelor cu eliminarea energiei poate avea loc atit in conditii anaerobe cit si pe cale de oxidare.Disocierea glucozei pina la acid lactic se numeste GLICOLIZA si acest proces nu necesita O2,deaceea se numste ANAEROB.La o patrundere suficineta a O2 in organism,acidul lactic se oxideaza pina la apa si CO2 si aceste reactii se numesc AEROBE.Produsele finale de descompunere a glucidelor e H20 si CO2 ce st eliminate din org cu aerul expirat,cu sudoarea si urina.In org glucidele se transforma in glucoza,ce se absoarbe in singe si datorita interactiunii hormonilro adrenalinei si insulinei,concentratia ei se mentine la un nivel relativ constant 80-120 mg/% in SI 4,0-5,5 mmol/l.Insulina asigura formarea glicogenului din glucoza ce se depune in ficat si in muschi.Daca nivelul de glucoza in singe se micsoreaza,adrenalina contribuie la descompunerea glicogenului pina la glucoza.La un efort fizic rolul glucidelor in asigurarea organism cu energie se mareste.La efecturaea unui efort fizic se cheltuie si rezervele glicogenului din ficat si muschi,deaceea antrenamentele sportive sistematice contribuie la marirea acestor rezerve. 7. Descrie mecanismul fiziologic al proceselor de termoreglare. Termogeneza i termoliza. Identific particularitile termoreglrii n timpul eforturilor fizice. Efectuarea oricarei ftii fiziologice a organismului prezinta un efort in timpul careia se formeaza caldura ce se repartizeaza prin tot organismul si duce la cresterea temperaturii unor organe.Temperatura omului masurata in fosa axilara e de 36,6 grade.Temperatura de 24 grade si m mare de 40 grade e mortal pt om.Cea m inalta temperatura o are ficatul 38-38,5 grade.Cea m joasa e in testicul pina la 33 grade,iar la fete degetele.Mecanism fiziologic.Sursa principala de formare a caldurii in org st procesele de oxidare.Multa caldura se formeaza m ales in muschi in timpul efortului,insa caldura nu poate servi ulterior ca sursa de energie si ea trebuie eliminata din org.Formarea caldurii termogeneza ce se intensifica pe contul cresterii nivelului de procese de oxidare se numeste TERMOGENEZA CHIMICA SAU TERMOREGLARE.Caldura ce se formeaza in org e eliminata special prin piele si plamini.La mers termogeneza se mareste de la 1,5-2,iar la o activitate intensa musculara
2

de 10 si m multe ori.Caldura formata in org se degaja prin:1CONDUCTIBILITATEA cedarea caldurii de catre piele,aerului si obiectelor cu care vine in contact.2RADIATIA TERMICA degajarea caldurii prin radiatie.3EVAPORARE.Astfel de metode de mentinere a constantei temperaturii corporale se numeste TERMOREGLARE FIZICA.Particularitati:La un efort fizic termogeneza se mareste in organism.La inceput creste temperatura muschilor ftionali,iar peste citeva minute caldura formata de muschi ajunge la piele si ca rezultat temperatura corporala se mareste cu 1-2 grade.O ridcare neinsemnata a temperaturii are o actiune pozitiva aupra proceselor de excitatie in centrii nervosi si in muschi.Conductibilitatea se mareste,viscozitatea singelui se micsoreaza,iar procesele de cedare a O2 de catre hemoglobina se intensifica.In legatura cu aceasta,ridicarea temperaturii corporale inainte de antrenament si competitie e considerata ca un factor de imbunatatire a capacitatii de munca a organismului. Caldura formata in organism se degaja prin: - conductibilitate:cedarea caldurii de catre piele aerului si obiectilor cu care vune in contact - radiatia termica:degajarea caldurii prin radiaie - prin evaporare Astfel de metode de mentinere a constantei temperaturii corporale se numeste termoreglare fizica La un effort formarea caldurii se mareste in organism La inceput creste temp.muschilor functional iar peste citeva minute caldura ajunge la piele si ca rezultat temp.corporala se mareste cu 1-2 grade O ridicare nesemnificativa a caldurii are un rol benefic asupra proceselor de excitatie Se mareste conductibilitatea,viscozitatea 8. Descrie procesele fizico-chimice din muchi. Teoriile contemporane a contraciei musculare. La efectuarea miscarii participa (motoneuronii, mus scheletali, oasele, articulat, ligamente). Moteneuronii axonilor si a m.schelet formeaza ANM care consta dintrun num mare de unit motorii. Mus se contract numai la aparit in el a excitatiei. Muschii se excita la act impulsurilor transmise de SNC prin nervii eferenti sau centrifugi. Motoneuronul si grupa de fibre musculare inervate de el se numeste unitate motrica. Fiecare muschi consta din dintro multim de unit motrice . Motoneuronii se deosebesc intre ei dupa proprietatile functionale: excitabilitate, vitez procesului de exitatie, frecventa impulsur. Dupa de contractie a fibrelor musculare unitati motrice se impart in lente si rapide. In unitatile motrice lente se contin o vantitate mare de mioglobina si rezerve de o2, deaceea procesele in ele decurg aerob, iar in cele rapide anaerob. Mioglobina asigura fibrele lente cul rosie deaceea se num rosii, spre deosebire de muschii albi care contin fibre rapide. C.u contine atit rosii cit si albe. Mecanism contr musculare Etape Excitatia fibre musculare fibre musculare Cuplarea excitatiei cu contractia Contractia Relaxarea Fiecare fibra musculara este inconjurata de sarcolema, sub care sunt situati o multime de nuclee, fibra musculara la rindul sau mai contine o multime de firisoare subtiri care se numesc miofibrile care trec dea lungul fibrei de la capat la altul. Ele prezinta aparatul de control a fibrei. Miofibrila are un diametru 1 micron, este format 2500 protofibrele care reprezinta molecule a 2 proteine: miozinei, actinei. Protofibrilele de miozina se mai numesc filamente sunt de 2 ori mai groase si mai scurte decit cele de actina. In stare de repaos filamente lungi si subtite de actina patrund cu capetele lor in spatiile dintre filamentele de miozina. Datorita acestui fapt se formeaza niste discuri deschise la culoare formate numai din actina si discuri inchise la culoare din miozina. Miofibrilele contin si numeroase punti transversale care unesc filamentele de miozina cu cele de actina si anume din aceasta cauza muschii se numesc striati. La contractia fibrelor musculare filamentele nu se scurteaza dar incep sa alunece unul spre altul. Filamentul de actina patrund in spatiile de miozina de aceea dicurile de actina se micsoreaza iar cele de miozina nusi schimba marimea.
3

Contractia filamentelor are loc din cauza interactiunii chimice dintre miozina si actina in prezenta ATP. 9. Descrie caracteristica general a glandelor cu secreie intern. Rolul hormonilor n procesul de adaptare la efort fizic. Glandele suprarenale (adrenale) sunt glande cu secreie intern, situate la mamifere la polul superior al celor doi rinichi ca o cciul. Ca activitate, prin secretarea hormonilor corticosteroizi i catechoaminelor (inclusiv cortisolul i adrenalina) ele sunt responsabile cu regularea strilor de stres, a rezistenei la infecii i substane antigenice, a metabolismului i a sexualitii (echilibrul dintre hormonii androgeni -- masculini -- i estrogeni -- femeieti determin sexul animalului, ca aspect i ca activitate sexual). HORMONII. sunt substante chimice (peptide, proteine, steroizi) produse si secretate de celule specializate ce actioneaza pe diferitele celule "tinta" aflate local sau la distanta. Specificitatea actiuni hormonale este determinata de prezenta receptorilor specifici de pe celulele "tinta" iar raspunsul celular este determinat de programarea genetica particulara a celulei respective astfel incat acelasi hormon are actiuni diferite pe tesuturi diferite. Glandele endocrine sunt unitati functionale formate din mai multe celule care pot secreta hormoni, localizate in diferite regiuni ale corpului alcatuind sistemul endocrin. Fiecare glanda are o functie specifica care contribuie la mentinerea echilibrului mediului intern si a supravietuirii organismului uman. Desi exista si tesut endocrin difuz (ex. : epiteliul gastrointestinal) sunt cateva glande endocrine majore sau centrii de control ai sistemului endocrin : hipofiza, hipotalamusul, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin, testiculele, ovarele si epifiza. Glanda hipofiza este denumita si "glanda sefa" datorita rolului important pe care il au unii din hormonii secretati de ea in controlul secretiei celorlalte glande ca si a legaturii directe pe care o are cu centrul de control al sistemului nervos - hipotalamusul (prin sistemul sanguin port hipotalamo - hipofozar). Hipofiza este situata intr-o depresiune a osului sfenoid (os component al craniului) numita sa turceasca si este alcatuita din 3 parti : o parte anterioara care secreta sase hormoni peptidici (hormonul de crestere - STH cu rol important in dezvoltarea oaselor si a cartilagiilor, patru hormoni cu rol in controlul activitatii glandelor suprarenale - ACTH, tiroida - TRH, ovare si testicule - FSH si LH si prolactina cu rol in dezvoltarea sanilor si lactatie), o parte intermediara care secreta hormonul melanostimulant (melatonina este un pigment aflat in celulele pielii si care determina aspectul bronzat al acesteia) si o parte posterioara care este responsabila de eliberarea in circulatie a hormonilor : vasopresina sau hormonul diuretic deoarece are rol in absorbtia apei de la nivelul rinichilor, absenta lui duce aparitia diabetului insipid, boala in care pacientul are o urina foarte diluata si in cantitate mare si oxitocina - hormon care stimuleaza celulele musculare ale uterului gravid si contribuie la expulzia fatului si care de asemenea determina prin actiunile lui si ejectia laptelui. Hipotalamusul, componenta a sistemului nervos central este considerat si glanda endocrina deoarece secreta hormoni care asigura controlul nervos al hormonilor secretati de hipofiza si implicit si al celor al altor glande endocrine. Tiroida, glanda situata in regiunea gatului intre trahee si laringe produce si secreta trei hormoni tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) - importanti pentru cresterea si dezvoltarea normala si armonioasa a organismului, cu efecte pe metabolismul glucidelor, proteinelor si lipidelor cu producere de energie, calcitonina fiind cel de-al teilea hormon tiroidian, rolul principal fiind prevenirea cresterilor de calciu seric peste limita normala. Paratiroidele in numar de patru, situate la polii lobilor tiroidieni secreta parathormonul - hormonul metabolismului fosfo-calcic (rol in dezvoltarea osului, dar mai ales in contractia tuturor muschilor extirparea paratiroidelor este incompatibila cu supravietuirea). Glandele suprarenale, aflate la polul superior al rinichilor produc si elibereaza in circulatia sanguina numitii hormoni mineralocorticoizi - aldosteronul care retine sodiul in organism, glucocorticoizi - cortizolul, important pentru metabolizarea glucidelor, proteinelor si grasimilor, in crestere si dezvoltare, in apararea impotriva infectiilor, mici cantitati de hormoni sexuali androgeni. Pancreasul endocrin are rol in reglarea valorilor glucozei sanguine prin hormonii sai insulina (anomaliile in secretie sau in raspunsul celulelor tinta la actiunile ei duc la diabet zaharat) si glucagonul. Testiculele secreta hormoni androgeni - testosteronul care determina dezvoltarea si mentinerea caracterelor secundare masculine (pilozitate, aspect fizic, voce etc.), promoveaza cresterea, participa la formarea spermei, determina caracterul agresiv si cresterea libidoului.
4

Ovarele produc hormoni steroizi - importanti in dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine, in dezvoltarea si mentinerea functiei reproductive a femeii, estrogenii care actioneaza pe musculatura uterina, cresc libidoul, scad nivelul colesterolului ceea ce duce la protectie impotriva ateromatozei vasculare si progesteronii cu rol in dezvoltarea tesutului mamar, a modificarilor endometrului in timpul ciclului menstrual. Epifiza secreta melatonina importanta in mecanismul somn veghe. TIROIDA HORMONUL PRINCIPAL ESTE TIROXINA care are la baza molecule de iod.Lipsa iodului duce la aparitia gusa endemic.joacaun rol important la adaptarea organismului la modificarea temoeraturiimediului ambient.TIMUSUL.hormonul este-timozina,la o hipofunctie al ei se miscoreaza numarul de limfocite din singe,concomitant se deregleaza metabolismul mineral si proteic,oboseala rapda.Functia interna al pancreasului. Hormonal este insulin.insuficienta insulinei duce la o sete permenta,cu urina se elimina 100g de glucoza.functia principal este de reglare ai metabolismului glucidic.HIPOFIZA.hormonii somatotrop regleaza cresterea organismului.Modificarile activitatilor glandei la un effort fizic.la efort acesti hormone maresc puterea de contrctie a inimii si duc la cresterea cantitatii de singe expulzat.Ei participa la procesul de normalizare a activitatilor sistemului crdiac dupa effort si maresc procesul de restabilire.deasemenea stopeaza eleiminarea in cantitatii mari al natriului. 10. Relateaz despre sistemul nervos vegetativ. Aciunea nervilor simpatici asupra muchilor scheletici. Sistemul nervos vegetativ integreaza si coordoneaza, in stransa legatura cu sistemul nervos central, functiile viscerale. El dirijeaza activitatea organelor interne si intervine in reglarea functiilor metabolice. SNV se mai numeste SN visceral sau involuntar si reglementeaza functiile automate sau vegetative care nu se gasesc sub control voluntar sau constientSNV este alcatuit din nervii, ganglionii si pleurile ce inerveaza inima, vasele de sange, musculatura neteda, glandele exocrine. Reglementeaz activitatile formatiunilor ce actioneaza fara un control constient (respiratia, circulatia, digestia, metabolismul glucidic sau lipidic, temperatura corpului, transpiratia) hipotalamusul este locul principal de integrare SNV si are rol de a regla temperatura corpului, glicemia, echilibrul hi.dric, somnul, presiunea arteriala ,refelxe sexualeSNV se impart in: 1.SN simpatic este format din neuronii centrali 2SN parasimpatic:e format din 3 grupe de fibre preganglionare, foarte lungi ce pornesc din SNC SN simpatic este activ mereu ,realizeaza adaptarile fine ale organismului fata de mediu, sufera o descarcare foarte mare in situatii limita, de stres, pericol, efort fizic intens''lupta sau fuga''; ritmul cardiac accelereaza, tensiunea creste,pupilele se dilata, concentratia glucozei in sange creste, intensifica activitatea organelor implicate in reactii catabolice, fiind consumator de energie Muschii scheletici, pe langa inervatia lor somatica functionala, au si o inervatie trofica ce influenteaza capacitatea lor de munca; unele fibre postganglionare simpatice trec prin ramul comunicant cenusiu, se alatura fibrelor somatice ale nervului rahidian si merg impreuna cu acestea la muschii scheletici. Asa se explica cresterea amplitudinilor contractile, la un muschi obosit cu putere de contractie scazuta, dupa aplicarea de excitatii pe fibrele lui simpatice; prin aceste excitatii au fost stimulate procesele biochimice musculare eliberatoare de energie. Din cele relatate se poate constatat ca sistemul simpatic indeplineste functii motorii, secretorii si trofice. Stimularea simpaticului are ca efect general o crestere a reactiilor catabolice 11. Relateaz despre metabolismul proteic n timpul efortului muscular i n perioada de restabilire. Servesc ca material plastic pentru organism,de proteine sunt legate asa manifestari ca:iritarea,contractarea musculaturii,procesele digestive,capacitatea de crestere si reproducere.;sunt principalul element al tesutului cartilaginous.La oxidarea unui gram de protein se degaja: 1g-4,1 kkal.Ca produs final al descompunerii proteinelor serveste amoniacul,acidul uric, si urea care sunt eliminate din organism mai ales prin rinichii.Proteinele in component caroraa intra totii aminoacizii necesarii organismului se numesc protein indespensabile implinite.Insa 10 aminoacizi pe care organismul nu-I in stare sa-I formeze se numesc indespensabili sau de neinlocuit.Proteinele care nu contin totii aminoacizii necesarii organismului se numescc secundare.Necesitatea organismului in protein timp de 24h este de 100g,la effort fizic este de 120180g.Despre echilibrul proteic in organism se judeca dupa cantitatea de azot eliminate din organism
5

12. Descrie condiiile i mecanismele fiziologice ale formrii reflexelor condiionate. Demeter defineste deprinderile morice ca fiind mijloace automatizate ,reflexe conditionate ca un grad mai redus de stabilitate bazate pe repetarea interactiunilor dintre reactiile chinestezice,vizuale,auditive etc. care sosesc concomitant la nivelul zonelor corticale somatozenzitive,auditive,vizuale.VITEZA reprezinta un complex de insusire functionale ale omului care contribuien la indeplinirea actiunilor motrice intr-o perioada scurta de timp cu frecventa maxima.FORTA- amplitudinea unui om de a invinge o rezistenta externa sau de a se impotrivi ei,prin intermediul contractiei muscular.REZISTENTA- poate fi definite ca capacitatea psihofizica a omului de a face fata oboselii intr-o activitate motrica oarecare,sau indeplinirea unor eforturi de lunga durata.INDEMINAREA- reprezinta o forma de exprimare completa a activitatii de performanta prin invatarea rapida a miscarilor noii si adaptarea la situatii variate conform specificului fiecarui ramuri de sport a unei deprinderi motrice si applicative.MOBILITATe- poate fi caracterizata prin capacitatea organismului uman de a efectua cu segmentele corpului miscari cu amplitudini mari.rolul reflexelor conditionate in formarea deprinderilor consta in aceea ca aparitia si manifestarea lor depinde de conditii concrete.Aceste reflexe poseda o constanta relative si treptat se sting impreuna cu disparitia conditilor ce le-au format.Sunt strict individuale.daca sunt conditii pentru formarea acestor deprinderi aceste se formeaza dar daca nu sunt atunci ele nici nu se dezvolta. 13. Relateaz despre activitatea nervoas superioar i rolul ei n adaptarea organismului la condiiile mediului extern. ANS st reactiile de adaptare a organismului,comportamentul lui in mediul inconjurator se manifesta sub forma de reactii reflexe complexe,ce au loc prin participarea scoartei cerebrale si a centrilor nervosi subcorticali.Reflexele cu ajutorul carora organism interactioneaza cu mediul extern se impart in conditionate(nu se transmit prin ereditate,aparitia si manifestarea acetor reflexe depind de conditii concrete.Ele poseda o constanta relativa si treptat se sting impreuna cu disparitia conditiilor ce le-au format)si neconditionate(ele st inascute,se transmit prin mostenire,ele nu depind de oarecare conditii concrete,dar se manifesta la excitarea receptorilor corespunzatori.Reflexele conditionate :naturale-st reflexe la asa excitanti ce in conditii naturale actionaeaza in comun cu excitantii neconditionati. si artificiale special create la astfel de excitanti,ce in viata de toate zilele nu st in legatura cu excitantul neconditionat dat.Reflexele conditionate pot fi impartite in depnedenta de acel reflex neconditionat,pe baza carora ele se formeaza:reflexe conditionate alimentare,de aparare,motore. 14. Relateaz despre analizatorii ca organ principal de informaie. Rolul lor n educarea fizic i sport. Sistemul senzorial vizual, asigurind perceptia spatiului si a modificarilor ce au loc in mediul extern,are o mare importanta mare la miscari ce cer modificari rapide a directiei si vitezei. Aproape in toate probele sportive pt dirijarea miscarilor e necesara informatia vizuala.Insa imortanta vederii centrale si periferice e diferita in diferite probe a activitatii sportive. De ex:executarea multor procedee in joc sportive nu e posibil fara semnalele de la retina periferica.La semnalul senzorial auditiv,impulsurile de la receptorii lui asigura o orientare m buna,ce are o importanta hotaritoare in probe sportive la comanada. Perceptia sunetelor asigura determinarea si prin urmare,si mentinerea ritmului necesar de miscare. De ex in canotaj informatia de la organe auditive contribuie la concordanta miscarilor in timpul efectuarii loviturilor de visla.Sistemul senzorial auditiv are o importanta si la perceptia vitezei de zbor. Sistem senzorial vestibular asigura pastrarea echilibrului corpului, mentine pozitia lui in spatiu, imbunatateste coordonarea miscarilor. E importanta la executarea miscarilor fara sprijin (sarituri cu schiuri de pe pista, sarituri in apa,sarituri gimnaste) si a miscarilor de sprijin redus (patinaj, ciclism, ex pe birna). Receptorii se gasesc in organul de simt URECHEA. Urechea este un organ pereche, localizat in oasele cutiei craniene, in zona tmplelor. Pentru ureche, undele sonore sunt excitantul natural produs de vibratia corpurilor. Alcatuirea urechii: URECHEAINTERNA-pavilion, conduct auditiv extern timpan URECHEA MEDIE sistem de oscioare articulate: - ciocan, nicovala, scarita URECHEA INTERNA o serie de labirinte formnd: melcul, utricula si sacula, canale semicirculare Functia analizatorului acustic Excitantul fiziologic al analizatorului acustic este sunetul. Analizatorul acustic capteaza, receptioneaza undele sonore si creeaza senzatia auditiva. Urechea umana percepe sunete intre 16-20.000 de
6

vibratii/secunda. Undele sonore sunt captate de pavilion, concentrate in conductul auditiv extern si conduse spre membrana timpanica, a carei vibratie o determina. Sistemul de oscioare din urechea medie preia aceste vibratii, le amplifica daca sunt slabe sau le atenueaza daca sunt prea puternice si le transmite membranei ferestrei ovale. 15. Relateaz despre caracteristica sistemelor energetice: fosfogen, glicogen, oxidativ. 16. Relateaz despre analizatorul vestibular. Funcia i rolul lui pentru practica sportiv . In urechea interna, in labirintul vestibular, se gasesc si receptorii analizatorului si echilibrului static si dinamic. Functia acestui analizator consta in mentinerea echilibrului si pozitiei verticale a corpului si schimbarilor de pozitie. - Sistemul vestibular, format din vestibul osos si cele trei canale semicirculare osoase, constituite, impreuna cu (melcul), labirintul osos, in interiorul caruia se afla labirintul membranos. Regiunea vestibulara membranoasa este impartita in 2 saci :sacula si utricula. Stimulii care determina excitarea receptorilor analizatorului vestibular sunt accelerarea sau incetinirea miscarii intregului corp sau doar a capului. Canalele semicirculare orizontale sau laterale informeaza asupra miscarilor in jurul axului vertical al capului, iar canalele verticale informeaza asupra miscarilor in jurul axelor orizontale. 17. Relateaz despre aparatul neuromuscular. Particularitile propagrii excitaiei prin fibra nervoas i sinapse. Particularitati propagarii excitatiei prin fibra nervoasa si sinapse.Muschiul se contracta numai atunci cind in el apare excitatia.Excitatia este produsa de impulsurile ce vin de la motoneuroni SNC.transmite prin fibreele nervoase si anume prin sinapsele neuro-musculare.In stare de repaus celula poseda o anumita sarcina electrica.Partea interna a celulei e incarcata cu sarcina negativa,iar partea externa cu sarcina pozitiva.Aceasta depinde de continutul de cationi ce st incarcati pozitivi de Na si K ce difera acest continut in interiorul celulei si in afara ei.Din aceasta cauza o cantitate anumita de cationi de K trec din celula in lichidul intercelular,iar cationii de Na aproape ca nu patrund in celula,astfel se creeaza o sarcina pozitiva pe suprafat externa a celulei.Diferenta de potentiale d/e partea externa si interna a membranei se numeste potential de repaus sau potential de membrana ce e egal cu 60-90V.La excitarea celulei are loc modificarea potentialului de repaus.Sectorul excitat a membranei exerne are sarcina negativa,iar partea interna capata o sarcina pozitiva,adica are loc schimb de sarcina si apare o diferenta de potential numit Potential de actune ce consta din 2 faze:I FAZA:faza de depolarizare ce duce la reincarcarea membranei.IIfaza de repolarizare,adica de refacere a starii electrice initiale a celulei,adica a potentialului de repasu.Aceasta faza incepe atunci cind potentialul de actiune atinge nivelul critic de 120-130V. 18. Relateaz despre caracteristica fiziologic a aparatului locomotor. Tipurile contraciilor musculare. La excitare unica,directa sau indirecta a muschiului,el reactioneaza printr-o contractie unica ce consta din 3 faze:perioada latenta a contractiei;faza de contractie;faza de relaxare.Durata contractiei unice e diferita la diferiti muschi si depinde de raportul unitatile motore rapide sau lente si de viteza de contractie a lor.Spre muschi de obicei st transmise nu impulsuri unice,dar o serie intreaga de impulsuri ce se sumeaza asigurind contractarea muschiului.Oastfel de contractie a muschiului m indelungata si m puternica deit cea unica poarta denumirea de tetanos.Daca in intervalele dintre impulsuri muschiul dovedeste sa treaca in faza de relaxare,el devine incomplet si conta din contractii separate.La o frecventa mare a impulsurilor tetanusulu devine complet. 19. Relateaz despre fenomenele bioelectrice din esuturi i rolul practic al acestor fenomene. 20. Descrie caracteristica general a funciilor sistemului cardio-vascular. Rolul circulaiei n efortul fizic. Indicii randamentului cardiac. Tensiunea arterial. Funciile:de transport a singelui si limfatic,ce vehiculeaza substantele nutritive si stimulente spre tesuturi si organe,iar de la ele prin vene si vase limfatice realizeaza drenarea deseurilor metabolice.In eforturile fizice intense,minut-volum inimii creste de la 4-5 l pina la 20 l la un subiect neantrenat,iar la un sportiv-pina la 30-40 l,avind o rezerva ftionala de 410 ori.Cresterea minut-volum depinde de volum sistolic si frecventa cardiaca.Volumul sistolic in efort creste
7

de la 60-70 ml,pina la 110-130 ml,la subiectii neantrenati si pina la 150-200 ml,la sportvii,avind la ei o rezerva fiziologica de 2-3 ori.Frecventa cardiac,la subiectii neantrenati,creste de la 60-70 batai/min pina la 160-180,la sportivi de la 40-60 pina la 220-250,avind o rezerva de 3-4 ori.E cunoscut faptul ca la sportivi,in timpul efortului,cresterea minut-volum inimii se realizeaza pe contul maririi volum sistolic,in timp ce la subiectii nenatrenati fenomenul se produce datorita cresterii frecventei cardiace,proces nerentabil pt activitate cardiaca.Indicii tensiunii arteriale se modifica in timpul efort sportiv,tensiunea maximala crescind de la 110-120 mmHg pina la 200 mm,tensiunea maximala scade de la 70-80 mm pina la 40 mm,fapt ce genereaza cresterea tensiunii pulsative.Viteza fluxului sangvin alcatuieste 20-25 sec,iar in timpul efortului greu 8-9 sec.Viteza liniara a fluxului sangvin creste de 5 ori. 21. Descrie caracteristica general a proceselor de excreie. Modificrile acestor procese n timpul eforturilor fizice. In celule si tesuturi in procesul activitatii lor vitale se formeaza produse de descompunere:CO2,amoniac,ureea,ce nu pot fi folosite de org.Acunularea acestor substate in org deregleza starea ftionala si duce la moarte.De aceea ele tb eliminate din org.La om ca organe de excretie servesc rinichii,glande sudoripare,plamini si intestine.Prin rinichi si glande sudoripare se elimina produse metabolice proteice si minerale,prin plamini-CO2,intestin-pigmenti biliari,ce se formeaza in ficat si unele saruri.LLa fel organele de excretie asigira constanta compozitiei si particularitatile mediului intern al organism(homeostaza).Rinichii si glandele sudoripare participa la mentinerea constantei presiunii osmotice,in afara de aceasta rinichii ca si plaminii asigura o concentratie anumita ionilor de H2.Rinichii participa la reglarea metabolismuli hidric si mineral,asigura mentinerea echilibrului acido-bazic si formeaza subst bilogic active retina ce actoneaza asupra nivelului TA.Glandele sudoripare eliminind sudoarea elibereaza org de produsele de descompunere,formate in timpul metabolism.astfel mentine temperatura normala a corpului,transpiratia se evapora de pae suprafata pielii si intensifica termoliza.La o activtae sportiva eliminarea intensa a sudorii e conditionata atit de factori termici cit si psihici.Activitatealor e reglata pe cale nervoasa.In timpul ef fizice ,irigarea cu singe a rinichilor se diminueaza -24 ori.Acest proces faciliteaza procesul aprovizionarii cu singe a msuchilor ce functioneaza intens.Diminuarea irigatiei cu singe a rinichilor provoaca scaderea ftiei motorii si secretorii .Ftia rinichilor in mentinerea homeostazei e compensata partial de glandele sudoripare,de aceea apar schimbari in homeostazie.St m frecvenet la efort de lunga durata.In efort de lunga duarat,in urina sa depistat fosfor,scaderea concentratiei de na si aparitia albuminei,datorita crestetii permiabilitatii capilarelor din glmerulu Malpighii.La oameni dupa maraton,se observa stoparea formarii urinei di cauza reducerii procesului de filtratie in rinichi.La inotatori se contin in urina proteine d/e la ei nu lucreza glande sudoripare si de aceea produsele acide formate in muschi complet st eliminate prin rinichi. 22. Descrie caracteristica general a funciilor sngelui. Rolul sngelui n aprovizionarea organismului cu oxigen n eforturile fizice. De transport,de protectie,respiratorii,termoreglare, homeostaza,humorala.In timpul efortului muscular singele are un rol important,el cedind O2 si glucoza,se satureaza cu CO2,si reziduuri a metabolismului,de asemenea crescind temperatura singelui.eFortul muscular sportiv provoaca cresterea densitatii singelui cu 10-50%,scaderea concentratiei glucozei pina la 0,8 gr la 1 l de singe.,de asemena se micsoreaza concentratia O2 in singele venos pina la 25 ml in 1 l singe.Concentratia acid lactic creste 9-12 ml% pina la 250 ml% in timpul eforturilor mari.Apare leucocitoza miogena ce depinde de durata efort intensitate ajungind la 300 %comparativ cu stare de repaus. 23. Descrie caracteristica proceselor de respiraie. Mecanismul fizico-chimic al schimbului de gaze. Capacitatea vital a plmnilor i ventilarea pulmonar la sportivi. Respiratia o totalitate a proceselor complexe in rezultatul carora are loc consumul de O2 de catre organ si eliminarea de CO2.Respiratia consta din procesele:respiratie externa(schimb de aer intre mediu ambiant si alveole pulmonare.schimb de gaze in plamini intre singe si aer alveolar;(trecind prin capilarele circulatiei mici singele se imbogateste cu O2,ce nimereste din alveole pulmonare si cedeaza CO2)transport de gaze cu singele,(Singele transportaO2 in componeta oxihemoglobina),schimb de gaze in tesuturi(In tesuturi presiunea partiala a O2 e cu mult m mica decit in singele arterial si de aceea O2 disociaza de la HbO2 si trece din singe in tesuturi.Produsul de trecere a O2 din singe in tesuturi si a Co2 din tesuturi in singe se numste Schimb de gaze in testuri)respiratie interna sau tisulara.(O2 ce nimereste in tesuturi din singe e folosit pt oxidarea diferitor substante organice in rezultat
8

carora se formeaza energie necesara pt activitatea vitala a tesuturilor.)CVP depinde de virta,sex,proba de sport practicataCei m inalti indici ai CVP ii poseda canatori si schiori.In timp antrenament creste si indicele ventilatiei voluntare maxime,ce la perosen antrenate ajunge la 200 l/min,in timp ce la cei neantrenati variaza intre 60-120 l/min.Dezvoltarea muschilor respiratori,ai cutiei toracice si diafragmei si marea mobilitate duce la cresterea CVPAcest fenomen se observa in faza initiala a proceswului de antrenament.Mai torziu acest indice ftional se stabilizeaza,mentininduse constant. 24. Distinge modificrile procesului de respiraie n timpul eforturilor musculare. Indicii consumului maximal de oxigen. Cerinta de O2 se modifica substantial in timpul efort.In stare de repaus org consuma 200-300 ml O2/min.In efort,VO2 max alcatuieste la sportivi 4-6 l/min,iar la subiecti nenantrenati 3-3,5 l/min.In timpul efortului muscular se infaptuieste si modificarea miscarilor respiratorii in directia cresterii frecventei,fapt ce genereaqza sporirea minut-volum respirator de la 4-10 l/min pina la 100150 l/min la sportivi si pina la 80 l/min la neantrenatiTotusi pt sportivi e caracteristic nu atit cresterea frecventei miscarilor respirat,cit marirea amplitudinii acestroa,d/e respiratia m rara si m profunda asigura un schimb de gaze,in alveole pulmonare,mult mai eficace.In timpul efort muscular,la sportivi se realizeaza un randament m eficaec de extragere a O2 din aer alveolar,cifre ce cresc de la 3-4% in stare de repaus pina la 56 % in efort.In acest mod muschii au posibilitate de aconsuma de 30 ori m mult oxigen decit in stare de repaus. 25. Descrie fiziologia digestiei. Digestia stomacal i intestinal. Rolul ficatului i pancreasului n digrestie. Rolul ficatului si pancreasului in digestie.Digestia e un proces de prelucrare fizica si chimica a subst alimentare.prelucrare fizica:a hranei consta in farimititare, amestecare si dizolvare subst continute in ea;cea chimica:actiunea fermentilor cese contin in sucuri digestive asupra subst alimentare,in rezultat carora ele se descompun in m simple si st absorbite in singe.Proteinele aminoacizi;lipidele-acizi grasi glicerina;glucidele-monozaharide-Digestia in stomac-prelucrare mecanica datorit contract muschilor netezi a stomac.Prelucra chimica sucul gastric eliminat de glandele tunicii mucoase a stomacului.Suc gastric contine lipaza,fermenti proteicipepsina descompune proteine,iar desc finala se face in intestin pina la aminoacizi.suc gastric reactie acida HCl:activeaza pepsinoge si gastrina,coaguleaza laptele,nimerind in duoden,participa la formarea hormoni ce regleaza activ stomacala,pancreas si ficat,retine dezv putrefactiei in stomac, intensifica activit motorie,Eliminarea suc gastric are loc prin 3 faze:I-reflexe complexe e eliminat conform reflexe conneconditionate.IIstomacala incepe din moment patrunderii hranei in stomac.III-intestinala incepe la trecerea bolului alimentar din stomac in intestin.Eliminarea suc gastric depinde componenta si cantiataea hranei.Din stomac bol alimentar nimereste in duoden unde e supus actiunii suc intestinal,pancreatic si bilei ce au o reactie bazica si contin fermenti ce disociaza grasimile-lipaza e activa de bila.Ficatul e glanada principala digestiva,se elimina bila necesara pt digestie.Bila se formeaza in continuu de celule hepatice si se acumuleaza in duoden.Bila activeaza fermenti pancreas si suc intestinal,ea digereaza grasimile.ea intensifica peristaltica intestinal si inhiba in el proces de putrefactie.Toate subst alimentare ce se absorb in singe din intestin,prin vena porta nimeresc in ficat.Din glucoza in ficat se formeaza glicogen,200 g glicogen poate sa contine.Dupa necesitati el descompune pina la glucoza ce nimereste in singe.Ficat participa la metabolism hidric,vitaminelor,se depune vit A. 26. Generalizeaz caracteristica fiziologic a exerciiilor ciclice. Prezinta acte motrice ce constau din elemente similare cicluri,ce se repeta multiplu in timpul executarii(mers,alergari,inot, canotaj, mers pe schi).La executarea acestor ex se incadreaza mari grupe de muschi scheletici,fapt ce influenteaza substantial activitatea s cardiorespirator.Trasatura specifica a ex ciclice e faptul ca activitatea efectuata in timpul executarii lor poate fi caracterizata prin intensitate si durata.Intensitatea executarii unui ex e cu atit m mare,cu cit un volum de efort se indeplineste intr-un timp m scurt.Un ex poate dura cu atit m putin ,cu cit viteza de executare e m mare si invers:cu cit viteza de executare e m mica,cu atit m mare e durata de executare a exrc.Caracteristica ex fizice conform intesitatii e importanta d/e se iau in consideratie nu atit indicii ce caracterizeaza capacitaile motrice sau coordinative a miscarilor,ci gradul modificarilor fiziologice si volumul efort indeplinit.FARFEL studiind corelatiile ce exista intre timp si viteza executatrii ex ciclice in diferite discipline de sport a stabilit 4 ZONE a intensitatii relative de executare a ex:INTESITATE MAXIMALA,SUBMAXIMALA.MARE SI MODERATA.:
9

A)ZONA INTESITATII MAXIMALA:include probe sportive de sprint(alergari la distante 60,100,200m,inot-25m,50m.ciclism 200m)-ex cu cea m mare viteza posibila.Durata lucului e 20-30 sec.Efortul se realizeaza in conditii anaerobe si energia e 90-95%din contul sistemului fosfagen(ATP si CrP).Cheltuelile enrgetice unice maximale st de 4 kcal/sec.cele sumare st minimale 80kcal.Cerinta de O2 e de 40l si in timpul lucrului se indestuleaza foarte neinsemnat,insa datoria de O2 nu atinge nivelul mare din cazua duratei scurte a efortului.Durata mica a efortului nu produce modificari insemnate in organe interne.Ventilatia pulmonara 40-45l/min,frecventa pulsului 140-150b/min.Acid lactic 10-12mg/%,Creste concentratia glucozei,adrenalinei,se micsoreaza insulina.Sistema ce asigura efecturaea lucrului e SNC,si aparatul motric,d/e e nevoie de excitabilitate marita a celulelor nervoase si a fibrelor musculare de care depinde.Capacitatea de contractie si de relaxare rapida a mushilor.Alt sistem e concentratia necesara a fosfatilor(ATP,CrP). B)ZONA INTENSITATE SUBMAXIMALA.Exer dureaza de la 20-30 sec pina la 3-5 min.Ex (alergari la distante medii 400-1500m,patinaj-viteza 500-3000m,inot 200-400m.)Eforturile st de caracter anaeorboaerob.Odata cu scaderea cheltuielior energetice unice(de la 1,5 pina la 0-6 kcal/sec.iar cele sumare cresc(de la 150-450 kcal).Folosirea energiei ce se formeaza in urma reactiilor anarobe de glicoliza,produce cresterea maximala a concentratiei aciduluilactic in singe(200-250 mg% fata de 8-10 mg% in repaus.,creste presiunea osmotica a singelui.PH singelui scade pina 6,9-6,8.Functiile organelor de respiratie si circulatie se intensifica maximal.Frecventa pulsului 180-190 b/min.Consumarea O2 asigura numai /3 din cerinta de O2,iar datoria de O2 atinge 20-22l.Creste concentratia glucozei si adrenalinei.Modificarile aparute in singe influenteaza asupra cmpozitiei urine,in care e surplus de acizi,saruri amoniac si albumina.In singe scade concentratia gluzocei ,iar dupa terminare efortului creste.Se mareste nr elementelor figurate fapt ce duce la cresterea viscozitatii.Procesul de restabilire au o durata m mare ,ajungind la citeva zeci de ore. C)ZONA INTENSITATII MARI dureaza de la 5-6 min pina la 20-30 min.Ex alergari la distante de 3 km,5 km,10km.mars sportiv 30km,patinaj viteza 5km,10km,ciclism 10-20km.Efortul se realizeaza in conditii aerobo-anaerobe.Peste 1-2 min dupa inceperea ex,activitatea org interne atinge nivelul maximal de functionare.90% de energie ce se foloseste pt contractia muschilor e asigurata de reactiilede oxidare in muschii scheletici.In calitate de subs energetice se folosesc glucidele si partial lipidele.Cheltuiala enrgetica unica st 0,5-0,4 kcal/sec,cele sumare cresc pina la 750-900 kcal.Asigurarea efectuarii ex de intensitatea data depinde de activitatea sistemului cardio-respirator,sistemului de termoreglare si a celui endocrin.Efortul se realizeaza in conditiile unui mic deficit de oxigen,adica apare asa numita-STARE DE ECHILIBRU RELATIV.Se constata scaderea concentratiei de glucoza pina la 70-80 mg%,insa la sfirsitul acestuia se mareste pina la 200 mg% fenomen explicat prin eliminarea intensa a glucidelor din ficat,in timp ce utilizarea lor de catre muschi e scazuta deja.Apare leucocitoza miogena.Toti factorii provoaca modificarea homeostazei org,scaderea capacitatii de munca si intreruperea efortului.Perioada de restabilire e de 24-48 h. D)ZONA INTENSITATII MODERATE.Efortul dureaza de la 30-40min pina la citeva h.Ex-alergari de fond,,alergari-20-30-42km,mers sportiv-10-50km,ciclism-100km.Asigurarea energetica a ex de aceasta necesitate are loc pe calea aeroba,ca sursa de energie predomina lipidele.Cheltuieli energetice unice st neinsemnate si constituie 0,3 kcal/sec.Cele sumare 2-3 mii kcal/sec.Consumarea O2 e de 80-90%din CMO2 si practic indestuleaza efectuarea ex in conditii de aprovizionare completa cu O2.Frecventa pulsului 170-180 b/min,Tensiunea arteriala creste pina la 135-150 mm/Hg.Respiratia isi intensifica ritmul,ventilatia pulmonara se mareste pina la 100-200 l/min.Concentratia acidului lactic 10-12 mg/%,substantele energetice de baza st glicogen muschilor,lipidele muschilor si a singelui cu toate ca folosirea lipidelor ca surse energetice predomina asupra glucidelor,ceea ce aduce la micsorarea concentratiei glucozei in singe ca rezultat ce deregleaza ftia SNC,coordonarea miscarilor si orientarea in spatiu.Temperatura corpului poate ajunge la 39-40 grade,creste concentratia glucagonului si cortizolului si scade concentratia insulinei.Sistemele ce asigura executarea ex st posibilitatile ftionale a sistemului de transport al O2 si capacitatea aeroba a muschilor scheletici.Un rol important are capacitatea sistemului de oxidare ce depinde de rezervele glicgenului in muschi si ficat si de capaciatea muschilor de a utiliza lipidele. 27. Generalizeaz adaptarea organismului la eforturile de antrenament i caracteristica fiziologic al acestui proces. Adaptarea e totalitatea reactiilor fiziologice ce asigura acomodarea organismului la modificarile mediului extern si asigura constanta mediului internal organismului.Adaptarea organismului la eforturile fizice intense e manifestarea procesului de natrenament.Procesul general de daptare are 2 etape
10

principale.:A)ADAPTAREA URGENTA B)ADAPTAREA TARDIVA(fde lunga durata)Adaptarea urgenta se realizeaza brusc in situatii cind procesele fiziologice din organism se dsfasoara la nivelul limitei functiei orga cu un consum maximal de energie si cu un efort de scurta durata.Acest efort cere mobilizarea aproape totala a reervelor morfofunctionale a organismului:frecventa pulsului,respiratiilor,minut volum al inimii si respiratiei,mobilizarea glucidelor se apropie de valorile maximale.Adaptarea urgenta trece prin 3 faze:1)se intensifica activitatea sistemelor functionale ce asigura executarea efortului.3)prezinta momentul cind sistemele fionale isi desfasoara activitatea in conditiile echilibrului parametrilor ftionali.3)se deregleaza echilibrul intre cerintele inaintate organismului si capacitatea acestuia de ale satisface.Se dezvolta oboseala,se epuizeaza glucidele.ADAPTAREA TARDIVA se carcaterizeaza printr-o desfasurare economa a proceselor fiziologice din organism si o capacitate crescuta de a rezista timp indelungat acest efort.Trecerea organismului de la daptarea urgenta la cea tardiva dureaza o perioada foarte indelungata.In decursul careia are loc antrenarea organismului.Aceasta trecere se realizeaza prin intermediul unor modificari morfologice,fiziologice si biochiice ce au loc in organism si care formeaza aparitia starii de antrenament si mareste rezitenta organismului fata de actiunea factorilor mediului ambiant.Datorita adaptarii organismul asimileaza m bine resurele,e stabilita activitatea proceselor fiziologice si creste cantitatea rezervelor morfofunstionale.Adaptarea tardiva trece prin 4 faze:1)e conitionata de mobilizarea resurselor ftionale a sportivului cu scopul insumarii efectelor ce st dezvoltate in timpul adatarii urgente.2)repetarile multiple a efort de antrenament produc modificari structurale si ftionale in diferite organe ca rezultat apare hipertrofia organelor si creste capacitatea ftionala a sistemelor incadrate in efort.Concomitent se prefectioneaza activitatea diferitor verigi morfofunctionale,ce asigura o eficacitate sporita a organismului in conditii noi de activitate.3)apare stabilizarea ftiilor org ce asigura efecturarea efort la un nivel inalt de actiune si cu o coordonare excelenta a sistemelor executate si de reglare.4)se dezvolta in cazul planificarii incorecte a proceselor de antrenament cu alimetatia si refacerea nerationala. 28. Generalizeaz caracteristica fiziologic a eforturilor statice. Activitatea motric a sportivului se manifest prin meninerea poziiei corpului. Poziia este fixarea prilor scheletice n anumite atitudini. P.b: culcat, stnd, sprijin-pot fi voluntare, involuntare. Poziia de lucru comod , incomod (dezv oboseala). Ex.statice lucrnd n poz nemicat sportivul ndeplinete lucru static n aceast poz muchii lucreaz n regim izometric. Din p.v fizic lucrul mecanic a muchilor =0-lipsete micarea corpului. Din p.v fiziologic sportivul cheltuie energie, munca poate fi apreciat dup durata efortului. Ex statice produc oboseala centrilor nervoi deaceea produc epuizarea funcional a celulelor nervoase. n aparatul motor are loc activitatea continuu a muchilor ca scad aprovizionarea lor cu snge, O2. Daca tensiunea n muchi -20%, circulaia se mic cu 20%. ncordarea muchilor cu 30% oprete circulaia complet din partea org -r vegetative se observ dezv fenomenelor statice care se manifest prin scdera capacitii vitale a plminilor, minut volum, respiraie, Ps i a consumului de O2. Dup terminarea efortului are loc creterea brusc a acestor indici. 29. Generalizeaz caracteristica fiziologic a exerciiilor fizice nestandarde. Fac parte joc sportive,lupte,box,scrima.Caracterul si intensitatea executarii depind de factori:nr participanti,dimensiuni teren,faze de atac,.Datorita structurii nestandarte ex caracteristica fiziologicaa lor e mai dificila.Un rol important in efectuarea ex revine conlucrarii analizatorilor motric si vizual.O importanta deosebita are starea ftionala a analizatorilor vestibular si acelui motric.Aceste ex modifica esential sistemele:sangvin,cvascular,respirator.In joc sportive frecventa ulsului creste pina la 200 b/min(hokey,basket),presiunea arteriala creste pina la 200 mm Hg,volum sistolic creste pina la 120-130 ml,minut volum al inimii pina la 28-30 l/min.Frecventa respiratiilor 50-60 resp/min.adincimea poate sa creasca pina la 800-900 ml,ventilatia pulmonara creste pina la 150l/min.CMO2 e de 10-12 l d/e o parte din aceste ex se caracter in conditii anaerobe.Concentratia glucozei in singe coboaqra pina 60-80 mg/%(glicogen)80-120 mg/%monozaharide,scade insulina,creste adrenalina.Modificari ftionale si biochimice din org,actioneaza asupra metabolism si a proceselor de excretie.Se intensifica descompunerea glucidelor,lipidelor,formarea fermentilor si refacerea ATP-ului si CrP.Procese de excretie se realizeaza cu ajutorul glandelor sudoripare,ceea ce produce eliminarea,transpiratia. Elimina de la 1 la 3 l H2O,impreuna cu saruri minerale ceea ce deregleaza metabolism hidrosalin.Executarea ex produce crester adrenalin,glandei tiroide si hormonilor stratului cortical a suprarenalelor ,d/e desfasurarea ex nestandarte e afla in legatura
11

directa cu situatia creata pe teren,modificarile ftionale au caracterondulator.Reesind din aceste considerente pt caracteristica ex nestandart se foloseste indicele intensitatii conform acesteia exericitiile alcatuiesc un grup specific ce e numit ca ex DE INTENSITATE VARIABILA. 30. Determin aspectul fiziologic al strii de start. Formele de manifestare ale strii de strat. Modif funcionale ce au loc nainte de erceperea ef.fiz se num: stri de start. Baza ac mod sunt emoiile i reflexele condiionate. Numai vederea edificiului n care va fi competiia va fi constituie un excitant puternic care provoac intensificarea funciei org-i. starile de start se mpart n : gata de lupt, febra de start, apatie de start. Gata de lupt e/e o manif pozit favorabil intensificrii celor mai mportante eforturi somatice i vegetative necesare desfurrii efortului. Crete excitabilitatrea i i mobilitatea proceselor din SNC, ceea ce asigur transformri n AL i organele vegetative, crete metabolismul substanelor i energiei. Aceast stare este car-c sangvinicilor. Febra de start. Se caracteriz p/-o cre exagerat a eccitabilitii SNC ceea ce produce accelerarea excesev a frecvenei cardiace, respiraiei, concentrarea glucozei. Ac stare este caracteristic pentru holerici, sportivul cheltuie o cantitate m m de energie n ateptarea startului i n consecinele capacitii lui de lucru scade. Apatie la start se caracterz p/n predominarea n SNC proceselor de inhibare care se manifest p/-o stare de depresie i indiferen fa de concurs. Activitatea org-r interne i procesele metabolice sunt lente. 31. Clasific exerciiile de nclzire ca un procedeu pentru ameliorarea randamentului sportiv. -rea prezint un complex de ex-i speciale ndreptate la activiyarea funciilor somatovegetative i prevenirea traumatismelor. Procesul de -re const din 2 etape: G.scopul: mrirea elasticitii mu, tendoane, ligamente. Accelerarea circula i respiraiei, intensifica rea reaciilor biochimice, mrirea excitabilitii SN i acctivizarea SEnd.aceasta asigur adaptarea organismului la efortul c/e va urma. S-pregtete sistemele funcionale care vor participa nemijlocit la executarea efortului. Durata medie a procesului de -re 10-30s. perioada optimal de repaos de la terminarea nclzirii i --- nceputul efortului este de 15 min. procesul de -re nu trebuie s provoace o excitabilitate prea mare n SN i nici oboseala. C a indicator al nclzirii servete apariia transpiraiei. 32. Generalizeaz caracteristica fiziologic a punctului mort (faza critic) i respiraia a doua, simptomele i mecanismele tulburrilor din faza critic. Caracteristica fiziologica a punctului mort (faza critica) si respiratia a doua simptome si mecanismele tulburarilor din faza critica. Punctul mort sau faza critica reprezinta o forma speciala de oboseala care apare in timpul eforturilor sportive cu durata mai mare de 1min.Denumirea de faza critica porneste de la considerentul ca intregul complex de fenomene care caracterizeaza aceasta forma de oboseala nu dureaza un singur moment si nu apare intr-un singur punct al efortului.Aceasta forma de oboseala se deosebeste clar de cea fiziologica care este rapid recuperabila dupa incetarea efortului fizic.Punctul mort reprezinta o diminuare a capacitatii de effort in urma unui exces de activitate,fiind insotita de senzatii neplacute ca urmare a acomodarii insuficiente a functiilor organismului la conditiile de lucru si nu de scaderea capacitarii functionale.Factorii favorizantii de instalare a punctului mort: caracteristici individuale,gradul de antrenament.respectarea fazei de incalzire.intensitatea efotului.simptomalogia fazei critice: resipratie superfeciala,respiratie bucla,stare de astenie generala,pierderea cunostintei,tahicardie,buze cianotice. 33. Generalizeaz rezervele fiziologice ale organismului. Clasificarea lor. RF s/t capacitile invizibile ale org-i c/e se folosete n condiii ce depete activitatea org-i n stare de repaos. RF deosebim: structurale, biochimice, funconale. R.struct sunt rez xare se formeaz datorita modif-r structurale ale org-i. R.bioch sunt rez care se forme dator modif funciilor structurale ale celuleor ca = este intensificat formarea energiei n mitocondriile celolare (formarea ATP i CrP). Ac rez sunt caracterizate prin modificrile Ph sngelui, vscozitii. RF ac rez caracterizeaz posibilitile org-r i org-i integral s ndeplineasc un lucru care depete starea lor de repaos. Toate rez se mpart n 3 gr:
12

R de activitate obinuit 30 % R care se folosesc n timpul unui lucru muscular sau la emoiile puternice 30-60% din rez org. R care se folosesc n condiii extrimale cnd org se gsete via i moarte. Procesele de adaptare se infaptuieste prin mobilizarea rezervelor morfologice foziologice si si biochimice care prezinta capacitatile invizibile pe car eorg-mul le foloseste in cazul activitatii in diferite conditii .rezervele fiziologice sunt proprietatea organismului integral si a diferitor organe care fac posibila intensificarea functiei fata de ceea in repaus. Se deosebesc reserve celulareatesuturilor a organelor a sistemelor deorgane si a intreg organism.rezervele celulare si a tesuturilor asigura adaptarea org-lui la moficarea factorilor mediuluii intern .rezervele organelor si sistemelor de organe asigura trecerea de la tsarea de repaos la un effort muscular .rezervele organismului integral asigura coordonarea functiilor ap. Locomotor si a organelor interne.se deosebesc reserve: 1. Pe care org-mul le utilizeaza in timpul activitatii obisnuite ;2. Reserve care se include in timpul executarii unui effort de mare intensitate; 3.rezerve car esunt utilizate in mod autonom in situatii extremale cind organismul este amenintat cu moartea. 34. Generalizeaz caracteristica fiziologic a procesului de oboseal i fazele lui. OBOSEALA este o stare fiziologica spacifica care apare in organism in timpul efortului fizic care se manifeste prin scaderea temporala a capacitatii de lucru . Mecanismele oboselei sunt:-epuizarea resurselor energetice,-insuficienta de O2,-autointoxicarea cu produsele reziduale. Localizarea procesului de oboseala poate avea loc:- in muschii activi,-in sinapsele neuromusculare,-celulele nervoase a centrilor motorii din scoarta cerebrala. In desfasurarea proceselor de oboseala se deosebesc doua faze: 1.Faza oboselei latente sau compensata 2.Faza oboselei evidente sau recopmensata. Faza latenta poate fi depasita prin mobilizarea vointei sportivului datorita mobilizarii capacitatilor functionale ale organismului. Faza evidenta nu poate fi depasita de catre sportiv si se manifesta prin dezechilibrarea proceselor vegetative si scaderea randamentului motric. Executarea efortului ciclic de intensitate maximala produce oboseala din cauza scaderii mobilitatii centrilor nervosi, modificarilor biochimice si dominatii proceselor anaerobe care micsoreaza rezervele de ATP si CrP. ATP si CrP sunt sursa principala de energie pt efortul de intensitate maximala, iar epuizarea lor paralizeaza capacitatea de contractie muschii care executa efortul. Efortul submaximal aduce la oboseala din cauza acumularii acidului lactic care inhiba viteza proceselor de formare a glucozei in muschi, acidul lactic actioneaza negativ si asupra SNC.Aparitia oboselei in eforturile ciclice de intensitate mare(stare stabila aparenta) depinde de posibilitatile functionale ale sist cardiorespirator.Apare datoria de O2 din cauza cerintei de O2 care nu poate fi indestulata complet din partea organelor vegetative.Datoria de O2 este egala cu 12-15 l de O2. Oboseala in timpul executarii lucrului de intensitate moderata apare din cauza micsorarii functiilor sist cardiorespirator, monotonic indeplinirea exercitiilor, micsorarea concentratiei glucozei din singe, perderea sarurilor minerale si apei, supraincalzirea si dereglarea activitatii glandelor endocrine. Procesul de oboseala are un rol biologic pozitiv pt organism fiind un proces fiziologic normal care semanlizeaza despre aparitia limitei modificarilor functionale specifice a acestui proces si are o actiune benefica suficienta asupra organismului. 35. Generalizeaz caracteristica fiziologic a proceselor de restabilire i fazele lui. Procesele morfologice si biochimice care asigura restabilirea functiilor si resurselor energetice ale organismului dupa terminarea efortuluinsi numesc PROCESE DE RESTABILIRE SAU REFACERE. Timpul in care decurg aceste procese se numesc perioada de restabilire. In timpul restabilirii predomina in organism procese de asimilatie datorita carora are loc recuperarea resurselor de ATP si Cr P, glucide, lipide, se lichideaza rezidurile metabolice care nu au fost eliminate in timpul efortului. Majoritatea eforturilor ciclice se termina cu aparitia unei datorii de O2volumul careia depinde de intensitatea si durata efortului.Achitarea acestei datorii are loc dupa efort.
13

Datoria de O2 are 2 fractii: 1. Alactata cu viteza mare de compensare 2. Lactata cu viteza lenta de compensare Compensarea datoriei alactate se petrece timp de 2-3min dupa efort. O2 este folosita pt resinteza ATP aiCr P din muschi, pt restabilirea concentratiei normale a O2 din singe venos, si pt saturarea mioglobinei cu O2. Compensarea datoriei lactate lente dureaza de la 30pina la60 min. O2 este intrebuintat pt reactiile de O2 a acidului lactic si transformarea unei parti a lui in gligogen din muschi si ficat. Alta parte din acidul lactic este oxidata pina la apa siH2CO3 si partea mai mica a acidului lactic se foloseste de muschiul inimii ca sursa energetica. Procesele de restabilire au un caracter ondulator si se desfasoara in mai multe faze (3): timpurie,tardiva, faza de exaltatie sau a capacitatii de munca crescuta. Faza timpurie se observa dupa un efort usor si se termina in citeva minute de la sfirsitul efortului, iar cu un efort mai greu dureaza citeva ore. In acest timp are loc restabilirea functiilor vegetative si somatice a muschilor care asigura refacerea proceselor biochimice din organism. Faza tardiva dureaza citeva ore de la sfirsitul efortului si prezinta o etapa constructiva in timpul careia in organism au loc modificarile functionale si structurale care produc cresterea capacitatilor functionale ale organismului si aparitia starii de antrenament. Dupa terminarea efortului capacitatea de munca a organismului este scazuta din cauza oboselei, in continuare capacitatea de munca treptat se restabileste si devine mai inalta comparativ cu cea initiala(inainte de efort) aceasta faza a capacitatii de munca crescuta se numeste Faza de exiatie sau capacitatea de munca crescuta. Dupa putintimp capacitatea de munca iarasi scade coborind pina la nivelul initial. In practica sportiva pt accelerarea proceselor de restabilire se folosesc urmatoarele procedee si mijloace. 1.Repausul activ-introducerea muschilor care nu au lucrat in activitate prin diferite exercitii ceea ce stimuleaza eliminarea mai rapida a substantelor metabolice reziduale accelerind astfel restabilirea capacitatii de munca. 2.Utilizarea procedurilor de masaj, hidroterapie inspiratia O2,sauna,radiatia ultravioleta. 3.Ratia alimentara corespunzatoare bogata in vitamine,proteine, glucide si lipide. 4.Optimizarea starii emotionale in cazuri urgente se recomanda preparatele care stimuleaza procesele vitale, care restabileste mai usor capacitatea de efort,resursele energetice si plastice. Aceste substante farmacologice restabilesc starea functionala a organismului prin mobilizarea urgenta a posibilitatilor de rezerva a organismului 36. Definete deprinderile motrice i rolul reflexelor condiionate n formarea lor. DM s/t mij automatizate de ndeplinire a aciunilor contiente. DM se formeaz n timpul antrenamentului sportiv, cu ct dm s/t m pergfecte cu att calitatea ndeplinirii ex e/e m nalt. Ele au la baz mecanismele reflexelor condiionate c/e se formeaz n SNC, timpul procesului de instruie p/u formarea DM, un rol esenial revine analizatorilor i sistemului II de semnalizare. Impulii c/e se ndreapt de la analizatorul vizual, audi tiv, vestibular despre caracteristica mic executate ceea ce permite perfecionarea DM n timpul creterii treptate a miestriei sportive. 37. Stabilete fazele (etapele) formrii deprinderilor motrice. formarea unei DM necesit o perioad de timp, durata creia depinde de complexitatea aciunilor din care fac parte aceste deprinderi. Deosebim 3 faze de formare a DM: 1.f. mi inutile i lipsa de coordonare, aici concomitent cu necesare se efectuiaz i alte mi inutile p/u deprinderea dat. Din cauza ac mi devin necoordonate, i necesit cheltuieli mari de energie. Mi generalizate includ diferite grupe de muchi care nu au atribuie la depr ce trebuie nvate. 2.f mic rigide-executarea mai corect a micrilor, n scoara cerebral are loc concentrarea excitaiei n centrii motori c/e rspund de activitatea mic necesare p/u formarae DM ceea ce formeaz coordonarea mai precis. 3.f stabilizrii se caracteriz prin formarea stabilitii i perfecionarea activitii org vegetative fapt c/e determin creterea capacit de munc. Ca succesiune a acestei faze este automatizarea mic, ea se car -z prin executarea incontient a unor componente a mic. procesul de automatiz se desf treptat i evoluiaz paralel cu metodele de formare a DM
14

38. Argumenteaz particularitile sistemului respirator n asigurarea vegetativ a efortului fizic. In ftionarea sistemului st 3 verigi:respiratie extrena,transportul gazelor catre singe,respiratia tisulara.Indicii respiratiei externe:CVP,minut-volum respirator,ventilatia voluntara maximala,permeabilitatea alveolelor pt O2 si CO2,ce cresc odata cu inainatrea in virsta si avansarea grad de antrenare a org sportivilor.Cresterea valorilor indicilor fiziologici a S.respirator are caracter propulsativ.In timpul efortului inspiratiile profunde si expiratii fortate duc la intensificarea ventialtiei pulmonare si asigura capacitatea de difuzie a alveolelor pulmonare. 39. Determin noiunile despre oxigen-volum al sngelui. Difirena arterio-venoas a sngelui muscular. 40. Compar componenii somatici ai deprinderii motrice. 41. Argumenteaz rolul sistemului sangvin n asigurarea vegetativ a efortului muscular. Cele mai evidentiate modificari se constata in componenta leucocita a singelui. Leucocitoza miogena care apare in timpul eforturilor fizice , se datoreaza mai ales cresterii nr de leucocite granulate. In timpul eforturilor grele se observa si un proces de distrugere a leucocitelor- leucocitoliza si a eritrocitelor-eritrocitoliza. Dupa eforturi de scurta durata, in singe se constata aparitia procesului eritrocitozei, care provoaca cresterea nr de eritrocite la tinerii sportivi cu aprox 8-13%, fapt care duce si la o cerstere nesimnificativa a cantitatii de hemoglobina. La eforturi mai intense si de o durata mai mare, modificarile sunt mai pronuntate. In timpul eforturilor dupa cum se stie apare si trombocitoza miogena. Intensitatea ei depinde de durata, volumul efortului si virsta sportivului. Se disting doua faze ale trombocitozei: prima se observa dupa un efort de de scurta durata si se manifest aprin sporirea nr de trombocite fara modificarea lor calitativa. A doua faza apare dupa eforturi intense de lunga durata, cind se observa nu numai sporirea nr de trombocite dar si aparitia unui nr mare a trombocitelor tinere. La tinerii sportivi restabilirea formulei trombocitare dureaza m mult de 24 ore, pe cind la sportivii maturi pina la 24 ore.in functie de particularitatile fiecarui organism. 42. Argumenteaz importana metabolismului substanelor i energiei n asigurarea vegetativ a efortului muscular. In decursul vietii in cadrul metabolismului se schimba intensitatea proceselor de ardere,de formare si elimirae a caldurii,de utilizare a enrgiei eliminate.Se mdifica important grupelor enzimatice,etabolism apei,sarurilor minerale si gruped esubstante (albumine, glucide,lipide) Glucidele-sursa de enrgie au importanta pt org tineri sportivi,la copii si minor insa rezervele glicogenului in muschi si ficat st m mici decit la maturi.De aceea in timpul efort musculare intense,cind se cere un consum m mare de glucide,la sursa energetica a org,intrind in componeta celulelor si perticipa la metabolism vitaminelor.Cantitatea lor la copii tb sa fie m mare. Metabolismul energetic,la copii cheltuiala enrgetica:la 1 kilocorpe m mare ca acelpr maturi,d/e fenomenul de scindare e m pronuntat la ei.La copii o valoare m mica o are indicele CMO2-intensitatea metabolismului aerob.La virsta de 10 ani,tinerii sportivi au deja un avans de 14% al VO2max,iar la 16-17 ani-51-63% comparativ cu cei ce nu practica sport.Organism copiilor au o capacitate m mica de a lucra in conditii deficitului de O2.Copii intrerup efortul la deficit de O2=800-1200 ml.Cei maturi,avind randament anaerob m mare executa efort ce depasesc 6000ml.Randament anaerob creste odata cu virsta,din cauza modificari concentratiei acid lactic in singe. 43. Argumenteaz caracteristica indicilor strii de antrenament controlai n timpul strii de repaus relativ al organismului. Din partea SNC are loc intensificarea activitatii fermentilor din SNC sub influenta activitatii musculare sistematice ceea ce mareste mobilitatea proceselor nervoase. Aparatul motric-se mareste dimensiunea oaselor fiindca efortul intensifica circulatia in oase, ceea ce mareste concentratia substantelor nutritive si intensitatea metabolismului in oase. Datorita antrenamentului creste masa si volumul muschilor scheletici(hipertrofia)creste greutatea specifica a corpului,hipertrofia la rindul sau produce cresterea nr.de capilare care alimenteaza fibrele musculare, actiunea SNC,asupra muschilor este mai perfecta, ceea ce dezvolta coordonarea inalta a miscarilor.In muschi creste concetratia proteinelor sarcoplasmatice si a proteinelor contractile miozina si actina, creste concentratia mioglobinei ceea ce mareste volumul oxigenic al muschilor si totodata intensifica procesele de oxidare in ele, creste
15

excitabilitatea si labilitatea muschilor, creste forta musculara datorita capacitatii sistemului nervos de a introduce in functieun nr maximal de unitati motrice. Metabolismul substantelor si energie Antrenamentul aduce la cresterea cantitatii de glucide,lipide si ATP in celule musculare,ceea ce permite formarea energiei in cantitatiimari si ca rezultat creste capacitatea de efort fizic.Intensificarea proceselor metabolice depinde de activitatea fermentilor si hormonilor care produc descompunerea substantelor energetice. Metabolismul bazal al sportivilor se gaseste la nivelul indicilor standarte. Respiratia Antrenamentul produce modificari morfofunctionale a respiratiei asigurind astfel o aprovizionare mai buna a organismului cu O2. Creste puterea si rezistenta muschilor respiratori, capacitatea vitala a plaminilor si ventilatia pulmonara. Cons.max de O2 indicile care caracterizeaza starea functionala a respiratiei,circulatiei si singelui depinde de specializarea sportivului.De regula,acest indice este mai mare la sportivii care practica probe de rezistenta. Frecventa miscarilor sub influenta antrenamentului scade si adincimea respiratiei se mareste cu cca 50-55% fata de volumul respirator.Acest indice ne vorbeste despre cresterea suprafetei respiratorii a plaminilor ceea ce creaza conditiile mai bune pt schimbul de gaze dintre aerul alveolar si singe. Sistemul cardiovascular: Antrenamentul sistematic produce modificarile biochimice, morfologice si functionale a inimii si rolul principal in acest proces revine actiunii sistemului parasimpatic asupra aparatului circulator si inhibitia sistemului simpatic.Antrenamentul produce cresterea volumului inimii,se mareste cavitatile si se dezvolta hipertrofia miocardului. In muschiul cardiac creste concentratia glicogenului si a mioglobinei.Hipertrofia miocardului este insotita de cresterea nr de capilare ce imbunatateste alimentatia inimii cu singe. Volumul general marit al inimii asigura cresterea volumului sistolic si minut-volumul al inimii.Volumul general al inimii poate fi modificat in decursul antrenamentului anual.Micsorarea frecventei cardiace se numeste bradicardie(40-55 b/min)-marirea-tahicardie.Este stabilit ca bradicardia se dezvolta in primii 23anide antrenament peurma se stabileste si nu se mai modifica. Sistemul sangvin: Se observa cresterea cantitatii de singe,de eritrocite si de hemoglobina,ceea ce mareste suprafata respiratorie a singelui si capacitatea lui oxigenica. 44. Generalizeaz fora muscular i caracteristica morfo-funcional a forei. Forta musculara este capacitatea muschilor de a invinge o rezistenta externa sau de a actiona impotriva acesteia.Forta musculara depinde de:a)factorul morfologic-forma muschilor, tipul de inserctie,raportul dintre fibre musculare lente(rosii)si rapide(albe).b)factorul biochimic-cantitatea de ATP si CrP in muschi, temperatura muschilor de care depinde intensitatea reactiilor biochimice. C)factorul fiziologic-dupa el noi deosebim forta musculara maximala care depinde de nr.fibrelor musculare ce alcatuiesc muschiul si forta relativa. Raportul dintre forta maximala si suprafata muschiului si se exprima la un kg de masa corporala. Indicii de baza care caracterizeaza capacitatea de munca a muschilor sint forta si reziztenta musculara. Rezistenta musculara este capacitatea muschiului de a efectua si de a intretine o incordare maximala,un anumit timp.Deosebesc rezistenta statica si dinamica. Rezatenta statica depinde de gradul de comprimare a vaselor sangvine care alimenteaza muschii. Rezistenta dinamica se apreciaza prin timpul maximal in care poate fi executat un efort deo anumita intensitate. Cresterea volumului muschilor sub actiunea antrenamentului se numeste hipertrofie de efort sau functionala care duce la sporirea masei muculare.Deosebesc 2 forme de hipretrofie:Sarcoplasmatica(cresterea in citoplasma muschilor cantitati de proteine,glucide,lipide,apei, creste nr de mitocondrii si ribozomi.Influenteaza asupra rezistentei musculare)si miofibrilara(este rezultatul despicarii a fibrelor musculare care genereaza cresterea densitatii acestor fibre in componenta muschiului si il mareste in volum.Acest tip de hipertrofie produce cresterea fortei musculare). 45. Compar principiile clasificrii exerciiilor fizice. Ex.f reprezint o activitate motric a omului repetat sistematic i contient n scopul realizrii obiectivelor ed.fiz.
16

Clasificarea ex.fiz reprezint sistemul derepartizri sau mprirea acestora n grupuri strns legate dup anumite criterii. Energetice: - dup sursele energetice predominante (aerobe, anaerobe) - dup niv cheltuielilor energetice (unice, sumare, totale) Biochimice: dup intensitatea activitii fermenilor. Biomecanice :dup structura micr. ciclice, ciclice, mixte. Calitatea fizic de baz: de F, V,R. Intensitatea efortului: max, submaxima, mare, moderat. Tipul contracie musculare: Statice Dinamice In timpul activitatii vitale omul indeplineste un sir de miscari si exercitii care genereaza in organism multiple modificari morfologice si functionale. Din punct de vedere al structurii ex fizice se impart in doua grupe mari:1.exercitii standarte sau stereotipice,2.ex nestandart sau situative. Ex standart la rindul lor se impart in a.ex ciclice(mers,alergari,inot) si b.ex aciclice:ex de viteza-forta (sarituri, aruncari) si ex de forta propriu-zise(haltere,unele elemente din gimn artistica). Ex standart se caracterizeaza prin miscari executate comform unui anumit regim biochimic bine regulat cu o desfasurare constanta a mecanismelor executarii lor( mers.alergari,patinaj,ciclism). Aprecierea calitatii executarii ex standart atit ciclice cit si cele aciclice se face cu ajutotul sistemului C.G.S.(centimetru,gram,secunda). Din categoria exercitiilor standart mai face o subgrupa de ex: gimn sportiva si artistica,acrobatica,patinaj artistic,la care aprecierea se face in puncte. Ex nestandarte formeaza cea dea doua grupa mare a ex fizice. Specificul executarii lor depinde de situatiile care se creeaza pe teren in momentul desfasurarii ex(lupte,box,scrima). E necesar de mentionat faptul ca in aceste probe exista un anumit stereotip in ceea ce priveste executarea unui procedeu separat,insa succesiunea realizarii ex integral nu poate fi programata. 46. Stabilete legturi ntre caracteristica fiziologic a formei sportive i a strii de supraantrenament. Antrenamentul corect dezvolta un echilibru deosebit de eficient afunctiilor organismului. Pregatirea spotivului permite cresterea capacitatii maximale de efort. Nivelul cel mai inalt al capacitatii de lucru se numeste forma sportiva care paote fi caracterizata prin senzatiile subiective si observatiile obiective. Subiectiv sportivul simte perfect sanatatea fizica si morala. Au dorinta de a se antrena, increderea in puterile sale,motivatia inalta. Observatiile obiective are loc efectuarea si coordonarea miscarilor mai perfecta,miscarile devin mai energice. In dezvoltarea formei sportive un rol important are gradul inalt de concentratie al proceselor de excitatie si inhibitie, marea mobilitate a acestor procese si starea perfecta de echilibru intre ele. Supraantrenamentul este antrenarea corpului peste capacitatile sale de refacere. Capacitatile de refacere depinde de genetic, alimentatie, suplimente, doping, odihna. Variabilele pot fi frecventa antrenamentelor, intensitatea, volumul. Adica te antrenezi prea des, prea tare sau prea mult in raport cu posibilitatile si timpul de refacere. Muschii nu cresc in timpul antrenamentelor, de fapt ei sunt intr-o oarecare masura distrusi prin antrenamente. Adaptarile, adica marirea eficientei inimii, marirea numarului de capilare din muschi, imbunatatirea transmiterii semnalului nervos, cresterea depozitelor de ATP si glicogen, cresterea masei musculare au loc in perioadele de odihna si refacere. Fiecare organism are nevoie de o perioada diferita de odihna si de o anumita alimentatie/suplimentatie pentru a se adapta. Supraantrenamentul nu apare imediat, dupa cateva antrenamente mai dese si mai intense, ci in timp, de la cateva saptamani la cateva luni. Incet, incet, deficitul de recuperare se acumuleaza pana la punctul la care devine vizibil, de la lipsa progreselor chiar pana la miscorarea muschilor respectivi. Supraantrenamentul poate sa apara la nivelul intregului organism sau la nivelul unei zone musculare. Iata o lista cu cateva simptome ale supraantrenamentului: - Reducerea dimensiunii musculaturii si fortei - Recuperarea dupa antrenament este mai lunga decat in mod obisnuit - Frecventa cardiaca de repaus este crescuta - Tensiune arteriala crescuta dimineata, la trezire
17

- Dureri articulare si musculare - Cefalee - Tremor al extremitatilor - Senzatie de oboseala - Apatie - Insomnie - Pierderea sau scaderea apetitului - Accidentari 47. Stabilete aspectul fiziologic al strii stabile. Starea stabil adevrat i aparent. In timpul eforturilor de intensitate mare si moderata apare o noua stare care urmeaza dupa procesul de incadrare in lucru si se numeste starea stabila.Deosebesc doua nivele de aprovizionare cu oxigen:-starea stabila adevarata si starea stabila aparenta. Starea stabila adevarata se caracterizeaza printr-un grad inalt de coordonare a activitatii aparatului locomotor si a activitatii aparatului locomotor si a organelor vegetative. In timpul acestei strai frecventa pulsului,respiratiei,minut volumul inimii si respiratiei,consumul maximal de O2,se stabilesc la nivelul necesar efortului. Resursele energetice (ATP si Cr P)se restabilesc in timpul executarii efortului. Starea stabila aparenta apare din cauza cerintei de O2,care depaseste posibilitatile functionale a sistemului cardio-respirator.In acest caz consumul max de O2 atinge plafonul maximal posibil pt sportivul care executa efortul. Efortul continue sa creasca insa aprovizionarea lui ramine stabila ceea ce produce aparitia datoriei de O2.Apare un dezechilibru intre cerinta de O2,inaintata de efort si capacitatea de aprovizionare cu O2 a sist cardiorespirator.In singe creste concentratia acidului lactic,ceea ce limiteaza timpul de executare a aefortului.Datoria de O2 atinge nivelul de 12-15 l. 48. Argumenteaz caracteristica fiziologic a exerciiilor de intensitate maximal. Include probe sportive de sprint(alergari la distante 60,100,200m,inot-25m,50m.ciclism 200m)-ex cu cea m mare viteza posibila.Durata lucului e 20-30 sec.Efortul se realizeaza in conditii anaerobe si energia e 90-95%din contul sistemului fosfagen)ATP si CrP).Cheltuelile enrgetice unice maximale st de 4 kcal/sec.cele sumare st minimale 80kcal.Cerinta de O2 e de 40l si in timpul lucrului se indestuleaza foarte neinsemnat,insa datoria de O2 nu atinge nivelul mare din cazua duratei scurte a efortului.Durata mica a efortului nu produce modificari insemnate in organe interne.Ventilatia pulmonara 40-45l/min,frecventa pulsului 140150b/min.Acid lactic 10-12mg/%,Creste concentratia glucozei,adrenalinei,se micsoreaza insulina.Sistema ce asigura efecturaea lucrului e SNC,si aparatul motric,d/e e nevoie de excitabilitate marita a celulelor nervoase si a fibrelor musculare de care depinde.Capacitatea de contractie si de relaxare rapida a mushilor.Alt sistem e concentratia necesara a fosfatilor(ATP,CrP). 49. Argumenteaz caracteristica fiziologic a exerciiilor de intensitate submaximal. Exer dureaza de la 20-30 sec pina la 3-5 min.Ex (alergari la distante medii 400-1500m,patinaj-viteza 500-3000m,inot 200400m.)Eforturile st de caracter anaeorbo-aerob.Odata cu scaderea cheltuielior energetice unice(de la 1,5 pina la 0-6 kcal/sec.iar cele sumare cresc(de la 150-450 kcal).Folosirea energiei ce se formeaza in urma reactiilor anarobe de glicoliza,produce cresterea maximala a concentratiei aciduluilactic in singe(200-250 mg% fata de 8-10 mg% in repaus.,creste presiunea osmotica a singelui.PH singelui scade pina 6,9-6,8.Functiile organelor de respiratie si circulatie se intensifica maximal.Frecventa pulsului 180-190 b/min.Consumarea O2 asigura numai /3 din cerinta de O2,iar datoria de O2 atinge 20-22l.Creste concentratia glucozei si adrenalinei.Modificarile aparute in singe influenteaza asupra cmpozitiei urine,in care esurplus de acizi,saruri amoniac si albumina.In singe scade concentratia gluzocei ,iar dupa terminare efortului creste.Se mareste nr elementelor figurate fapt ce duce la cresterea viscozitatii.Procesul de restabilire au o durata m mare ,ajungind la citeva zeci de ore. 50. Compar caracteristica fiziologic a exerciiilor de intensitate mare i moderat. ZONA INTENSITATII MARI dureaza de la 5-6 min pina la 20-30 min.Ex alergari la distante de 3 km,5 km,10km.mars sportiv 30km,patinaj viteza 5km,10km,ciclism 10-20km.Efortul se realizeaza in conditii aerobo-anaerobe.Peste 1-2 min dupa inceperea ex,activitatea org interne atinge nivelul maximal de
18

functionare.90% de energie ce se foloseste pt contractia muschilor e asigurata de reactiilede oxidare in muschii scheletici.In calitate de subs energetice se folosesc glucidele si partial lipidele. Cheltuiala enrgetica unica st 0,5-0,4 kcal/sec,cele sumare cresc pina la 750-900 kcal. Asigurarea efectuarii ex de intensitatea data depinde de activitatea sistemului cardio-respirator, sistemului de termoreglare si a celui endocrin.Efortul se realizeaza in conditiile unui mic deficit de oxigen,adica apare asa numita-STARE DE ECHILIBRU RELATIV.Se constata scaderea concentratiei de glucoza pina la 70-80 mg%,insa la sfirsitul acestuia se mareste pina la 200 mg% fenomen explicat prin eliminarea intensa a glucidelor din ficat,in timp ce utilizarea lor de catre muschi e scazuta deja.AApare leucocitoza miogena.Toti factorii provoaca modificarea homeostazei org, scaderea capacitatii de munca si intreruperea efortului.Perioada de restabilire e de 24-48 h.ZONA INTENSITATII MODERATE.Efortul dureaza de la 30-40min pina la citeva h.Ex-alergari de fond, ,alergari-20-30-42km,mers sportiv-10-50km,ciclism-100km.Asigurarea energetica a ex de aceasta necesitate are loc pe calea aeroba,ca sursa de energie predomina lipidele.Cheltuieli energetice unice st neinsemnate si constituie 0,3 kcal/sec.Cele sumare 2-3 mii kcal/sec.Consumarea O2 e de 80-90%din CMO2 si practic indestuleaza efectuarea ex in conditii de aprovizionare completa cu O2. Frecventa pulsului 170-180 b/min,Tensiunea arteriala creste pina la 135-150 mm/Hg.Respiratia isi intensifica ritmul,ventilatia pulmonara se mareste pina la 100-200 l/min.Concentratia acidului lactic 10-12 mg/%,substantele energetice de baza st glicogen muschilor,lipidele muschilor si a singelui cu toate ca folosirea lipidelor ca surse energetice predomina asupra glucidelor,ceea ce aduce la micsorarea concentratiei glucozei in singe ca rezultat ce deregleaza ftia SNC,coordonarea miscarilor si orientarea in spatiu.Temperatura corpului poate ajunge la 39-40 grade,creste concentratia glucagonului si cortizolului si scade concentratia insulinei.Sistemele ce asigura executarea ex st posibilitatile ftionale a sistemului de transport al O2 si capacitatea aeroba a muschilor scheletici.Un rol important are capacitatea sistemului de oxidare ce depinde de rezervele glicgenului in muschi si ficat si de capaciatea muschilor de a utiliza lipidele. 51. Argumenteaz mecanismele fiziologice a calitii motrice rezistena. Rezistena anaerob i aerob. REZITENTA e capacitatea organismului de aexecuta o activitate cu o intensitate constanta,cu durata lunga fara a reduce din eficacitatea ei,fara aparitia oboselii.Ea se manifesta atit in timpul activitatii musculare cit si intelectuale.Ea se face in timpul execut ex de intensitate mare si moderata,in conditii preponderent aerobe.Deosebim rezistenta speciala si generala,statica si dinamica.REZISTENTA GENERALA e determinata si totodata limitata de capacitatea de aprovizionare si transport al O2,de cantitatea totala arezervelor energetice si din economia ftionala de utilizare a lor. Rezitenta generala poate fi AEROBA SI ANAEROBA.Cea anaeroba conditioneaza capacitatea maxima de lucru a organismului in conditiile insuficientei de O2.Ea poate fi antrenata prin ex speciale ce duc la cresterea stabilitatii enzimelor sitemului alactacid al org.St antrenamente ce prevad alergari de sprint,repetate la intervale scurte de timp.Ea e carcaterizata prin 2 indici: PUTEREA MAXIMALA ANAEROBA-e asigurata de stocurile de ATP si creatinfosfati,a caror cantitate in organism e foarte mica,de aceea efort e intretinut limitat.CAPACITATEA ANAEROBA MAXIMALA se apreciaza prin volum maximal al datoriei ce se formeaza dupa un efort executat intr-un ritm maximal,sustinut un timp cit m indelungat.Sportivii bine antrenati pot intretine efortul de 1-3 min.Cea aeroba e capacitatea org de a realiza un efort fizic in conditiile de echilibru intre cerinta de O2 si CMO2.VO2 caracterizeaza puterea maximala aeroba a sportivului si e conditionata de capacitatea de aprovizionare-captare,de transportare si de utilizare a O2ele pot fi realizate de ap resirator, sist cardiovasc,si de intensitate activitatii enzimatice la nivelul tesuturilor.La sportivi are loc crestere dimensiunilor toracelui,se mareste suprafata totala a alveolelor,creste nrcapilarelor pulmonare,creste volum singelui,hemogobina,volum oxegen in singe,volum total al inimii,volum sistolic si minut volum a inimii si scade frecvetna pulsului.Un rol important in antrenarea rezistentei au muschii scheletici ce st consumtaori principali a surselor energetice si a O2 necesar pt procesele de oxidare.Muschii scheletici contin fibre musculrae lente(rosii)si rapide(albe).Fibrele rapide st de 2 specii-oxidativoglicolitice si pur glicolitice.Fibrele rosii(lente)poseda o capacitate de munca foarte mare,in timpul executarii eforturil de intensitate moderata.Exista un raport direct intre cantitatea de fibre lente si valoarea CMO2 al sportiv.L aalergatori de fond,muschii m.inferioare contin cca 80% din fibre rosii.Antrenare arezistentein generale produce cresterea nr de capilare ce alimenteeaza fibrele musculare(la neantrenati 325 mm2 la cei neantrenati 400 capilare)Cresterea densitatii capilarelor in muschi mareste suprafata de difuzie a subst energetice din singe in muschi.ARE LOC CRESTEREA VOLUMUI SI PUTERII METABOLISMULUI AEROB,CRESTE
19

CANTITATEA FERMENTILOR CE ACTIVEAZA LA NIVELUL MITOCONDRIILOR MUSCULARE ASIGURIND FORMAREA ENERGEIEI CRESTE CANTTATEA DE MIOGLOBINA SI GLICOGEN IN MUSCHI.Asadar ANTRENAMENTUL provoacamodificari in sitemul de transort de utilizare a O2 perfectioneaza reglarea ervoasa si enocrina a acestor sisteme ceea ce duce la o desfasurare mai economa a proceselor fiziologice si biochimice din org si crete randamenul activitatii motrice a org. 52. Argumenteaz metodele de cercetare a capacitii anaerobe a organismului. Testele tanghe i Ghenci. Lucrul fizic efectuat in timpul deficitului de oxigen se numeste randamentul anaerob si poate fi intretinut datorita resurselor anaerobe de energie. Cercetarea posibilitatilor anaerobe ale organismului sportivului joaca un rol important pt aprecierea capacitatilor sportivilor de a efectua un efort fizic intens. a)TESTUL STANGHE-cu retinerea respiratiei in faza de inspiratie. Tehnica de lucru- persoana cerectata stind in picioare face dupa 2-3 respiratii obisnuite si apoi o inspiratie profunda si retine respiratia. Aprecierea rezultatelor- Persoanele sanatoase neantrenate retin respiratia timp de 40-50 sec. Sportivii de la 60 sec pina la 2-2,5 min. Aprecierea probei: retinerea respiratiei mai putin de 30 sec se apreciaza ca.: insuficienta, -40-50ca suficienta , mai mult de 5o sec ca buna. In afara de retinerea respiratiei in stare de repaus se controleaza si retinerea respiratiei dupa executarea unui efort dozat ( 20 genoflexiuni) si apoi peste un minut dupa terminarea efortului. Aprecierea: retinerea respiratiei pina la 24 sec.-insuficienta, de la 25-29 sec suficienta, iar peste 30 sec buna. La sportivii bine antrenati timpul retinerii respiratiei peste 1 min dupa repaus revine la cel initial sau chiar creste. b) TESTUL GHENCI: retinerea respiratiei in faza expiratiei. Presoanele controlate fac 3 respiratii profunde si apoi expirind aerul retin respiratia. Rezultatele aceste probe se apreeciaza in felul urmator: -retinerea mai putin de 34 sec- insuficienta, retinerea de la 35-39 sec suficienta, retinerea mai mult de 40 sec buna. Sportivii antrenati sunt in stare sa retina respiratia timp de 60 sec si mai mult. 53. Argumenteaz capacitatea de efort fizic i caracteristica ei fiziologic. Testul Harward i argumentarea lui fiziologic. Capacitate de efort fizic e acel volum de efort ce sportivul il poate inlesni cu o intensiate maximala.Concomitent cu crestera starii functionale a organismului,sportivul e capabil sa indeplineasca un volum m mare de efort cu acelasi consum de enrgie.C.E F poate fi determinata prin 2 metode:direct(cicloergometru)indirect(eforturi de intesitate submaximala cu o durata limitata de lucru test PWC 170 HARVARD,ce dau posibiltate de a aprecia capacitate de efort fizic. TESTUL HARVARD ISTH.aparataj:scarita cu trepte,metronom cronometru.metoda step-test. TEHNICA DE LUCRU:Subiectul cercetat executa un efort fizic dozat in forma de rdicare-coborire de pe oscarita cu trepte de diverse h cu viteza de 30 pasi/min.Dupa terminarea efortului subiectul cercetat se aseaza pe scaun si experimentatorul ii controleaza FP timp de 30 sec,in minutul 2,3 si 4 aperiodei de restabilire.Datele obtinute se introduc in ecutai:ISTH=t?100/(f1+f2+f3)*2.t-timp executatrii efortin sec.f123-frecventa pulsului,100 si 2-coeficineti de corelatie.Daca subiectul cercetat,din cauza oboselii,nu poate mentine ritmul dictat de metronom,atunci el intrerupe efortul si la calculare se iau in consideratie numai timp cit a durat efortul.In timpul controlului unor grupuri numeroase de subiecti,pt calcul se foloseste ecuatia prescurtata al step-test HARVARD,ce preveed numai o singura masurare a pulsului timp de 30 sec in minutul 2 a perioadei de restabilire: ISTH=t*100/f1*5,5, 54. Argumenteaz determinarea consumului maximal de oxigen (VO 2 max), dup testul Astrand Ryming. Scopul:determinarea VO2 max la subiecti de diferite virste si pregatire fizica.Aparataj:scarita cu trepte,metronom,cronometru.metoda step-test.TEhnica de lucru:Subiectului i se masoara frecventa cardicain timpul starii de repaus.Indeplineste un efort timp de 6 min prin ridicare-coborire de pe scarita cu o anumita frecventa a pasilor,corespunzatoare intensitatii efortului,greutatii corporale si h treptelor scaritei.Efortul se executa in ritmul batailor metronomului, frecventa carora se stabileste in dependenta de nr pasilor in minut
20

necesari pt obtinerea efortului. Dupa terminarea efort se masoara FC in primele 10 sec,iar valoarea se raporteaza la minut.Efort din timpul probei tb sa fie submaximal fata de posibilitatile fiecarui individ.Alegerea intensitatii se face plecind de la cifre orientative:Persoane neantrenate:750 kg m f/min baieti;450 kg m f/fete. Sportivi: a)cu efort anaerob-900 kg m fete.c)cu efort mixt-valori intermediare intre ab.Cunoscind FC in minut si greutatea corporala a subiectului cercetat folosim nomograma ASTRANDRyhmig cu ajutorul careeia gasim VO2.Valoareaacestuia se determina prin unirea cu o linie dreapta a scaritei de gradatie ce inidca FC obtinuta,dupa efort,cu scara ce indica greutatea corporala.In punctl de intersectie de pe scara,ce indica valorile VO2 maxim,gasim valoarea VO2 max a subietcului examinat.Deoarece valoarea VO2 max depinde si de greuattea corporala e necesar de a calcula si valoarea relativa a ndicelui VO2 max.Aceasta valoare se exprima in ml/kg msa corporala si se obtine prin impartirea valorii absolute exprimata in ml la masa corporala a subiectului cercetat. 55. Argumenteaz cercetarea capacitii de efort fizic. Testul PWC fiziologic.
170

i argumentarea

lui

56. Argumenteaz aciunea antrenamentului fizic asupra organismului femenin . Antrenarea fortei musculare la femei genereaza o sporire cu 20-30% a acesteia,fara cresterea prea accentuata a hipertrofiei musculare.Antrenamentul sportiv provoaca modificari esentiale in sistema vegetativa:are loc cresterea indicilor VO2 maxim cu 10-40%,a oxigen-puls,ce atinge valoarea 16-20 ml,scade nivelul lacatatului din singe,creste pragul lactacid,se perfectioneaza mecanismele biochimice ce asigura utilizarea acizilor grasi ca sursa de energie,proces foarte important pt economisirea glicogenului, precum si un sir de perfectionari caracteristice procesului antrenamentului sportiv.Luind in consideratie acest fapt,se poate constat ca organismul femenin reactioneaza la efort de antrenament conform acelorasi legitati biologice ca si cel al barbatului,avind totusi o intensitate m scazuta a reactiilor de adaptabilitate,obtinind,astfel,indici ftionali m redusi.Avind un potential aerob si anaerob m scazut,femeile au si capacitatea generala de efort m mica.La executarea eforturilor de intensitate submaximala si variata capacitatea de efort a femeii alcatuieste aproximativ 2/3 din acea atestata la barbati.In eforturile ciclice de intensitate maximala,aceasta diferenta e m mica.Cel m eficace randamenta efortului fizic,la o testare cicloergometrica,la femi se realizeaza la o incurcatura de 12 kg m/sec 57. Formuleaz cercetarea capacitii de efort fizic. Testul PWC 170 i argumentarea lui fiziologic. Scopul lucrarii:De a determina capacitatea de efort fizic la subiectii de diferita virsta si pregatire fizica. Aranjamentul necesar: O scarita cu trepte de diferita inaltime, un metronom si cronometru Material si metoda: Cercetasii vor fi supusi subiecti de diferita virsta si pregatire fizica, care vor executa cite 2 eforturi fizice prin metoda step-test. Tehnica de lucru: Subiectii pe care ii cercetam,executa 2 efortuiri a cite 5 min prin metoda step-test cu un repaus de 3-5 min intre primul si cel de-al doilea efort. Marimea primului efort( N1) se alege in dependenta de gradul de pregatire (antrenare) al subiectului cerectat. Efortul trebuie sa fie submaximal fata de posibilitatile fiecarui subiect. De aceea nu se foloseste standart ci intensitati adecvate particularitatilor subiectului examinat. Alegerea intensitatii efortului se face plecind de la cifre orientative in asa mod ca el sa provoace o accelerare a pulsului pina aproape de 160-185 b/min. Savantii propun urmatoarele valori orientative ale primului ( NV efort) persoanele neantrenate:-750 kg f/min,pt b, - 450 kg f/min pt f. sportivi:a) cu efort anaerob: 900 kg f/min,pt b,-600 kg f/min,pt f. b) cu efort aerob: 1200 kg f/min,pt b, -900 kg f/min,pt f. c) cu efort mixt: valori intermediare intre a si b. Valoarea celui de-al doilea efort (N2) trebuie sa fie mai mare, in asa mod ca frecventa cardiaca sa atinga cifra 170 b/min. Dupa terminarea primului efort executat (N1 si N2) se calculeaza cu ajutorul formulei: W=1,5p*h*n, unde P este greutatea corpului exprimata in kg, h- inaltimea treptelor exprimata in m, nnumarul ridicarilor-coboriri in minut. Executarea primului efort(N1) demareaza in felul urmator: subiectul supus cercetarii i se masoara frecventa cardiaca(FC ) in timpul starii de repaus. Daca ea corespunde valorilor caracteristice virstei si sexului atunci el incepe executarea step-testului prin indeplinirea unui efort timp de 5 min prin ridicare si coborire de pe scarita cu o anumita frecventa a pasilor, corespunzatoare intensitatii efortului, gerutatii
21

corporale si inaltimii,teptelor scaritei. Efortul se executa in ritmul indicat de bataile metronomului, frecventa carora se stabileste in dependenta de numarul pasilor in minut,necesari pt obtinerea efortului. La terminarea efortului se controleaza pulsul f(1) apoi subiectul cercetat se odihneste timp de 5 minute dupa care incepe executarea celui de-al doilea efort (N2) cu o intensitate mai mare pt a ridica frecventa cardiaca la 170 b/min. Dupa terminarea efortului din nou se controleaza pulsul, f(2), apoi se trece la calcularea intensitatii eforturilor prestate. 58. Argumenteaz importana sistemului cardiovascular n asigurarea vegetativ a efortului muscular. Cele mai evidentiate modificari se constata in componenta leucocita a singelui. Leucocitoza miogena care apare in timpul eforturilor fizice , se datoreaza mai ales cresterii nr de leucocite granulate. In timpul eforturilor grele se observa si un proces de distrugere a leucocitelor- leucocitoliza si a eritrociteloreritrocitoliza. Dupa eforturi de scurta durata, in singe se constata aparitia procesului eritrocitozei, care provoaca cresterea nr de eritrocite la tinerii sportivi cu aprox 8-13%, fapt care duce si la o cerstere nesimnificativa a cantitatii de hemoglobina. La eforturi mai intense si de o durata mai mare, modificarile sunt mai pronuntate. In timpul eforturilor dupa cum se stie apare si trombocitoza miogena. Intensitatea ei depinde de durata, volumul efortului si virsta sportivului. Se disting doua faze ale trombocitozei: prima se observa dupa un efort de de scurta durata si se manifest aprin sporirea nr de trombocite fara modificarea lor calitativa. A doua faza apare dupa eforturi intense de lunga durata, cind se observa nu numai sporirea nr de trombocite dar si aparitia unui nr mare a trombocitelor tinere. La tinerii sportivi restabilirea formulei trombocitare dureaza m mult de 24 ore, pe cind la sportivii maturi pina la 24 ore.in functie de particularitatile fiecarui organism. 59. Estimeaz determinarea strii funcionale a analizatorului vestibular. 60. Formuleaz metodele de cercetare a posibilitilor anaerobe ale organismului. 61. Argumenteaz metodele de control a capacitii de restabilire dup efortul fizic. Conform cercetarii particularitato de restabilire a indicilor fiziologici FC.P arteriala,FR.dpa executarea efort.Scopul:de a aobserva caracterul eterogen a restabilirii,dupa efort,a unor indici fiziologici aorganismului.Aparataj:cicloergometru,electrocardiograf,cronometru,tensiometru,fonendoscop,metronom.M aterial si metoda:prin metoda cicloergometrului cercetarii vor fi supsui sportivi a vind grad diferit de antrenare.Tehnica de lucru:Sportivului is emasoara FC de 2-3 ori in fragmente de 10 sec,frecventa respiratiei timp de 1 minut,si tensiunea arteriala,notinduse valoarea de repaus a acestor indici.Dupa acaesta sportivul executa o incalzire prin pedalare libera la bicicleta timp de 2 min,dupa acre se face pauza de 3 min.Dupa pauza privind cronometrul se da start sportivului impuniidnuse sa execute un efort prin pedalare timpd e 5 min,cu viteza de 90 pedalari in min.In ultima minuta a efort sportivul i se masoara toti indicii controlati pina la inceputul efortului,apoi masurarile vor fi repetate dupa fiecare minuta in perioada de restabilire.Pentru accelerarea proceselor de restabilire se folosesc urmatoarele procedeee si mijolace: 1. Repaos active introduce cererea muschilor care nu au lucrat in activitatea prin diferite ex ceea ce stimuleaza eliminarea mai rapida a substantelor metabolice reziduale accelerind astfe restabilirea capacitatii de munca 2. Utilizarea procedeelor de masaj hidroterapie inspiratii de oxygen sauna radiatiii ultraviolet 3. Ratia alimentara corespunzatoare bogata in vitamine protein glucidele si lipide optimizarea starii emotionale. In cazuri urgente se recomanda substante care stinuleaza procesele vitale care restableste mai usor capacitatea de effort resuesele emergetice si plasticeaceste substante farmacologice restabilesc starea functional a organismului prin mibilizarea urgent a posibilitatilor de rezerva al organismului. 62. Argumenteaz modificrile morfo-funcionale ale organismului feminin generate (provocate) de antrenamentul sportiv. Datorita suprasolicitarii psihofizice,pot prezenta perioade tranzitorii de amenoree secundara;procese inflamatorii axiale care apar la sportivele care practica activitatii in conditii extreme;masa muscular se modifica;in dependent de proba practicata se modifica si aparatul locomotor;activitatea cordului si debitul cardiac se modifica.Antrenarea fortei la femei genereaza o sporire cu 20-30% acesteia,fara crestrea
22

prea accentuata a hipertrofiei musculare. Antrenamentul provoaca modificari esentiale si in fctia sistem vegetative:are loc crestrea indicilor VO2,max cu 10-40%,a oxigen-pulsului,ce atinge 16-20 ml,scade nivelul lacatatului din singe,creste pragul lactacid,se perfectioneaza mecanismele biochimice ce asigura utilizarea acizilor grasi sa sursa de energie,proces foarte important in economisirea glicogenului.Avind un potential aerob si anaerob m.scazut femeile au si o capacitate generala de efort m mica.Cel m eficace randament a efortului fizic,la o testare cicloergometrica,la femei se realizeaza la o incarcatura de 7,8 kg m/sec,pe cind la barbati se manifesta la o incarcatura de 12 kg m/sec.I perioada ciclului menstrual,la 45 %din femei randamentul e se imbunatateste. 63. Formulai particularitile somato-vegetative i capacitatea de efort a organismului femenin. Particularitatile specifice sexului femeni ce se refera la toate organele si sisteme le diferentiaza de barbati,capatind o amploare cu virsta pubertala,cind debuteaza desfasurarea furtunoasa a activitatii glandelor endocrine.Dintre diferente morfologice:statura ecu 8-12 cm m mica ca a barabatului.greutate corporala-m mica cu 14-18 kg;musculatura la barbati e 40 %,la femei 33%. forta musculara m mica din cauza masei musculare si sectiunii transversale m mici a fibrelor musculare.Sistem osos:e m slab reprezentat,3 kg,la barbati-4 kg,bazin oso e m lat deschis inainte.centrul de greutate e m jos,ce e un dezavantaj la alergai si sarituri.Aparat ligamentar si articular:e mai lax.Tesut adipos la femei e m dezvoltat,femeile au 17,5 e m mult tesut adipos decit la barbati.volumul organelor interne e m redus,inima e m mica cu 5-10 % decit a barbatului.Capacitatea vitala a plaminilor m mica 100 cm3. 64. Argumenteaz importana factorilor genetici i a mediului ambiant n dezvoltarea rezistenei aerobe. 65. Formuleaz normele i criteriile de selecie medico-biologic n sport. 66. Formuleaz starea de antrenament i indicii ei. Nivelul capacitatii de munca fizica speciala a sportivului se numeste starea de antrenament care nu este stabilasi poate varia pe parcursul antrenamentului. Antrenamentul produce rezistenta celulelor si organelor la modificarile mediului intern al organismului in timpul lucrului fizic. Rezistenta formata permite functionarea organismului in conditiile de insuficienta de O2, de pH micsorat si concentratia glucozei in singe scazuta. Indicii starii de antrenament caracterizeaza starea,modificarile si posibilitatile funcionale ale organsimului care sau format pe parcursul perioadei de antrenament. Unii din acesti indici devin stabili si m mult nu se modifica( structura oaselor,frecventa pulsului,raportul dintre fibrele albe si cele rosii) alti indici sunt mai labili si depind de specializarea sportivului si de particularitatile individuale ale sportivului. Indicii starii de antrenament determinata in repaus: Din partea SNC are loc intensificarea activitatii fermentilor din SNC sub influenta activitatii musculare sistematice ceea ce mareste mobilitatea proceselor nervoase. Aparatul motric-se mareste dimensiunea oaselor fiindca efortul intensifica circulatia in oase, ceea ce mareste concentratia substantelor nutritive si intensitatea metabolismului in oase. Datorita antrenamentului creste masa si volumul muschilor scheletici(hipertrofia)creste greutatea specifica a corpului,hipertrofia la rindul sau produce cresterea nr.de capilare care alimenteaza fibrele musculare, actiunea SNC,asupra muschilor este mai perfecta, ceea ce dezvolta coordonarea inalta a miscarilor.In muschi creste concetratia proteinelor sarcoplasmatice si a proteinelor contractile miozina si actina, creste concentratia mioglobinei ceea ce mareste volumul oxigenic al muschilor si totodata intensifica procesele de oxidare in ele, creste excitabilitatea si labilitatea muschilor, creste forta musculara datorita capacitatii sistemului nervos de a introduce in functieun nr maximal de unitati motrice. Metabolismul substantelor si energie Antrenamentul aduce la cresterea cantitatii de glucide,lipide si ATP in celule musculare,ceea ce permite formarea energiei in cantitatiimari si ca rezultat creste capacitatea de efort fizic.Intensificarea proceselor metabolice depinde de activitatea fermentilor si hormonilor care produc descompunerea substantelor energetice. Metabolismul bazal al sportivilor se gaseste la nivelul indicilor standarte. Respiratia
23

Antrenamentul produce modificari morfofunctionale a respiratiei asigurind astfel o aprovizionare mai buna a organismului cu O2. Creste puterea si rezistenta muschilor respiratori, capacitatea vitala a plaminilor si ventilatia pulmonara. Cons.max de O2 indicile care caracterizeaza starea functionala a respiratiei,circulatiei si singelui depinde de specializarea sportivului.De regula,acest indice este mai mare la sportivii care practica probe de rezistenta. Frecventa miscarilor sub influenta antrenamentului scade si adincimea respiratiei se mareste cu cca 50-55% fata de volumul respirator.Acest indice ne vorbeste despre cresterea suprafetei respiratorii a plaminilor ceea ce creaza conditiile mai bune pt schimbul de gaze dintre aerul alveolar si singe. Sistemul cardiovascular: Antrenamentul sistematic produce modificarile biochimice, morfologice si functionale a inimii si rolul principal in acest proces revine actiunii sistemului parasimpatic asupra aparatului circulator si inhibitia sistemului simpatic.Antrenamentul produce cresterea volumului inimii,se mareste cavitatile si se dezvolta hipertrofia miocardului. In muschiul cardiac creste concentratia glicogenului si a mioglobinei.Hipertrofia miocardului este insotita de cresterea nr de capilare ce imbunatateste alimentatia inimii cu singe. Volumul general marit al inimii asigura cresterea volumului sistolic si minut-volumul al inimii.Volumul general al inimii poate fi modificat in decursul antrenamentului anual.Micsorarea frecventei cardiace se numeste bradicardie(40-55 b/min)-marirea-tahicardie.Este stabilit ca bradicardia se dezvolta in primii 23anide antrenament peurma se stabileste si nu se mai modifica. Sistemul sangvin: Se observa cresterea cantitatii de singe,de eritrocite si de hemoglobina,ceea ce mareste suprafata respiratorie a singelui si capacitatea lui oxigenica. 67. Estimai rolul factorilor genetici pentru selecia n sport. Performantele sportiv depind de calitati ereditare capatate la nastere.Prin notiunea de genotip se subintelege acel arsenal de informatie genetica pe care o capata organism,prin intermediul genelor,de la generatii precedente.Fenotipul r/a acele semne,particularitati,indici ai organsim,ce sau format pe de o parte sub influenta genotipului,iar pe de alta parte,sub influenta mediului ambiant.In unele cercetari se spune ca unele calitati fizice, capacitai morfologice si ftionale se supun relativ usor procesului de antrenament in timp ce altele poseda un caracter conservativ si nu reactioneaza prea lesne la actiunea acestui proces. Astfel, dezvoltarea si perfectionarea capacitati fizice a tinerilor organism depind de variabilitatea caracteristicilor morfofunctionale.Variabilitatea caracterist organism vii se poate diviza ferm in: ereditara(variabilit genotipica)si nongenetica(modificationala).Interactiunea mecanism ce le detrmina se realizeaza intr-un fenotip concret.Astfel,cercetatorii,practicienii se confrunta cu variabiliatet fenotipica a org vii.Proportiile corpului st importante in alegerea genului sportiv.Dolicomorfismul e preferat pt probele de alergari,inclusiv cu obstacole,sarituri.Brahimorfismul e preferat genuri de lupte, haltere.Mezomorfismul,proportiile apolonisiace st m adecvate pt genuri plurifactoriale de sport: poliatlon atletic,tenis cimp.Particularitati individuale a piciorului,a gleznelor si miinilor: picioare relativ lungi,forma,functiile piciorului st definitorii pt proprietati de sutare cu implicarea acestui segment. 68. Formuleaz tipurile de rezisten i estimeaz mecanismele de dezvoltare a acestei caliti fizice. 69. Argumenteaz caracteristica indicilor strii de antrenament n efort dozat. 70. Argumenteaz refacerea surselor energetice n organism. Particularitile restabilirii funciilor organismului. Pentru accelerarea proceselor de restabilire se folosesc urmatoarele procedeee si mijolace: 1. Repaos active introduce cererea muschilor care nu au lucrat in activitatea prin diferite ex ceea ce stimuleaza eliminarea mai rapida a substantelor metabolice reziduale accelerind astfe restabilirea capacitatii de munca 2. Utilizarea procedeelor de masaj hidroterapie inspiratii de oxygen sauna radiatiii ultraviolet 3. Ratia alimentara corespunzatoare bogata in vitamine protein glucidele si lipide optimizarea starii emotionale.

24

In cazuri urgente se recomanda substante care stinuleaza procesele vitale care restableste mai usor capacitatea de effort resuesele emergetice si plasticeaceste substante farmacologice restabilesc starea functional a organismului prin mibilizarea urgent a posibilitatilor de rezerva al organismului 71. Argumenteaz caracteristica fiziologic a exerciiilor aciclice. Exercitiile aceste prezinta un anumit stereotip de executare a miscarilor care alcatuiesc ex, au un inceput si un sfirsit bine conturat. Ele se impart in doua grupe:-exercitii de forta propriu-zisa,-exercitii forta-viteza.Executatrea ex aciclice cere mobilizarea fortei explozive a muschilor,viteza maximala si de contractie intr-un timp minimal posibil.Executatrea acestor ex este insotita de un sir de modificari functionale a sist muscular si vegetativ. Ex de forta are loc la ridicarea greutatii, se caracterizeaza prin odificari functionale specificein timpul executarii acestui ex. Are loc oprirea respiratiei in faza de inspiratie datorita sfortarii,iar toracele este blocat,ceea ce produce cresterea presiunii aeruluiin plamini si abdomen.Cresterea concomitenta a presiunii toracice si abdominale deregleaza circulatia sangvina.Vasele sangvine superficiale se dilata si se umpla cu singe,iar cele profunde se comprima. Din acesta cauza afluxul de singe catre atriile inimii se micsoreaza micsorind astefel volumul sistolic,ca urmare scade minut volum al singelui si presiunea arteriala.Totodata presiunea arteriala in muschi creste pina la 300-350mmHg.Frecventa pulsului ajunge pina la 110/120b/min.Lipsa ventilatiei pulmonare provoaca crestrea concentariei acidului carbonic in singe si in tesuturi si devierea pH singelui in directia acida.Dupa eliminarea efortului toate functiile se normalizeaza.Energia necesara pt realizarea acestui efort se obtine din ATP si Cr P, datoria de O2practic lipseste. Ex de forta-viteza.Executarea acestor ex cere o activitate sporita din partea analizatorilor: vizual,vestibular,si motric,proprioreceptiv in timpul piruetelor,la exde aruncare a disc, ciocan, sarituriin hsicuprajina.Modificari mputin esentialese produc in sist sangvinsi cardiovasc.Numai in timpul sariturilorse observa o accelerare a FCce ajunge la 140-150 b/min.Modificari se observa la finele efort TA-150160mmHg,creste FR,ceea ce duce lamarirea minut volumrespiratiei si CMO2. Sursa energetica os erveste ATP,CrPdinmuschi..Modificarile activitatilor organelor vegetative sunt reduse, intensificarea mai pronuntata a indicilor fiziologici,are loc dupa terminarea efortului. Sursa energetica a acestor ex este ATP si CrP din muschi.In sistemul nervos are loc mobilizarea maximala a capacitatii functionale ale centrilor nervosi, fapt care duce la aparitia oboselei.Ex:la ex de haltere, viteza de executare ramine constanta,pe cind masace trebuie de ridicat creste treptat.La ex dearuncare a sulitei ciocan, disc, masaramine constanta,in timpce viteza devine in ce maimarepemasura ce tehnica executarii se perfecioneaza.Exst insotite de modificari somatovegetaitve. 72. Formuleaz mecanismele fiziologice ale calitii motrice fora-viteza. Viteza e un proces foarte greu,d/e e conservativa si f mult depinde de ereditate .Viteza e capacitatea org de a executa miscari cu o rapiditate sau frecventa maximala intr-un timp minimal posibil.Un rol important in devzvoltarea vitezei are perioada latenta-perioada de timp ce trece din momentul aplicarii excitatiei pina la inceperea contractiei.Cu cit m scurt e timpul reactiei,cu atit m repede sportivul porneste de la start.Alt factr e viteza contractiilor muschilor,adica frecventa maxima a miscarilor pe c/e le poate executa sportivul intr-o unitate de timp.Daca aceasta viteza e mare sportivul poate sa depaseasca pe acel la care reactia de start e m mare.O importanta deosebita are si cantiatea ATP si CrP in fibre musculare albe fata de cele rosii,ca rezultat cele albe au o viteza de contractie m mare fondisti 60. Forta musculara este capacitatea muschilor de a invinge o rezistenta externa sau de a actiona impotriva acesteia.Forta musculara depinde de:a)factorul morfologic-forma muschilor, tipul de inserctie,raportul dintre fibre musculare lente(rosii)si rapide(albe).b)factorul biochimic-cantitatea de ATP si CrP in muschi,temperatura muschilor de care depinde intensitatea reactiilor biochimice. C)factorul fiziologic-dupa el noi deosebim forta musculara maximala care depinde de nr.fibrelor musculare ce alcatuiesc muschiul si forta relativa. Raportul dintre forta maximala si suprafata muschiului si se exprima la un kg de masa corporala. Indicii de baza care caracterizeaza capacitatea de munca a muschilor sint forta si reziztenta musculara. Rezistenta musculara este capacitatea muschiului de a efectua si de a intretine o incordare maximala,un anumit timp.Deosebesc rezistenta statica si dinamica. Rezatenta statica depinde de gradul de comprimare a vaselor sangvine care alimenteaza muschii.
25

Rezistenta dinamica se apreciaza prin timpul maximal in care poate fi executat un efort deo anumita intensitate. Cresterea volumului muschilor sub actiunea antrenamentului se numeste hipertrofie de efort sau functionala care duce la sporirea masei muculare.Deosebesc 2 forme de hipretrofie: Sarcoplasmatica (cresterea in citoplasma muschilor cantitati de proteine,glucide,lipide,apei, creste nr de mitocondrii si ribozomi.Influenteaza asupra rezistentei musculare)si miofibrilara(este rezultatul despicarii a fibrelor musculare care genereaza cresterea densitatii acestor fibre in componenta muschiului si il mareste in volum.Acest tip de hipertrofie produce cresterea fortei musculare) . 73. Relateaz despre determinarea randamentului cardiac dup metoda lui Starr. Scop:Studierea modificarilor in activitatea inimii si circulatiei sangvine in timpul efortului fizic. Aparataj: sfigmomanometru, fonendoscop, cronometru, metronom, scara de trepte.Tehnica de lucru: STUDENT ,,STEP-test.Pentru calcularea randamentului cardiac se foloseste formula cardiologului STar:VS=100+0,5 ?TP-0,6 ?TD-0,6 ?V VM=VS?FP.VS-volum sistolic;VM-volum minut; TP-tensiune pulsativa;TD-tensiune diastolica;V-virsta persoeni cercetate;FP-frecventa pulsului.Persoana cercetata se asaza pe un scaun si dupa 5-10 min i se masoara concomitent pulsul la mina dreapta si tensiunea arteriala la mina stinga.Se fac 2-3 masurari pina se capata rezultate stabile.Datele capatate se introduc in formula pentru controlul randamentului cardiac in stare de repaus.Dupa ce persoana cercetata,cu manjeta sfigmomanometrului fixata pe brat,executa u efort dozat:ridicarea pe treapta, inaltimea 30-40 cm cu un ritm de 120 pasi minuta ,dupa bataile metronomului.Efortul se executa timp de 2 minute.Imediat dupa terminarea efortului controlarea pulsului si tensiunii arteriale se repeta la prima minuta,a cincea,a zecea pina la restabilirea pulsului initial. 74. Argumenteaz activitatea motric ca factor necesar pentru dezvoltarea corect i antrenarea organismului. 75. Formuleaz metodele complexe de cercetare a aprovizionrii organismului cu oxigen. Testul Schibinski. Coeficientul cardiorespirator Schibinski(CCRS)ce neindica capacitatea sistem cardiovascular si respirator in fctied e aprovizionarea organismului cu oxigen.Calcularea acestui coeficient se face in baza volumului vital al plaminilor,capacitatii anaerobe a organismului si frecventei cardiace.Scopul:aprecierea in mod complex fctia siste cvascular si respirator. Aparataj: spirometru,cronometru.Tehnica de lucru:Persoanei cercetate ii controlam pulsul,masuram volum vital pulmonar si masuram timpul retinerii respiratiie in faze de inspiratie.Datele capatate introducem in formula:CCRS=VVP(ml)/100 ?timpul retinerii respiratiei /FP(min)Coeficinet mai mic de 5-foarte rau,de la 5 -10-insuficient;de la 11-30 suficient;de la 31-60 bun;mai mult de 61-foarte bine.

26