Dieta in bolile de metabolism

Pestenariu Claudiu Andrei

Pascal Rodica

CAPITOUL I. Ce este metabolismul? n termenii cei mai simpli, metabolismul reprezint ritmul n care corpul consum energia. Metabolismul este diferit de la o persoan la alta. Poi s ai un metabolism mai accelerat dect cel normal, sau unul mai ncet. Schimbul permanent de substane i energie dintre organism i mediu se numete metabolism i constituie funcia fundamental a vieii ; ncetarea metabolismului determin moartea organismului. Pentru eliberarea energiei ce se gsete acumulat n substanele alimentare, au loc n organism reacii chimice (enzimatice), n urma crora rezult i substane ce vor fi eliberate n mediul extern. Energia intrat n organism nu se pierde, ci se transform i se ntoarce n mediu sub alte forme. Glucidele se gsesc n proporie mare n alimentele de origine vegetal (gru, porumb, orez, fructe, legume, zahr, miere), i n cantitate mai mic cele de origine animal (lapte). n alimente, se gsesc cu structur chimic diferit: unele au molecul mic, monozaharide (glucoz, galactoz), altele au molecule duble, dizaharide (maltoz, lactoz), i n sfrit altele, cu molecula cea mai mare, polizaharidele (amidon, glicogen, celuloz). Glucidele nu pot fi absorbite de organism dect n urma digestiei, care le transform n molecule nozaharide, singurele capabile s strbat bariera intestinal, s treac n snge i s ajung la ficat. Aici o parte se transform prin sintez n glicogen, ca substan de rezerv, iar o alt parte trece n circulaia general pentru a fi folosite de esuturi i organe. Glucidele intr n compoziia citoplasmei i din ele se elibereaz aproximativ 60% din totalul energiei consumat de organism (1 gram de glucoz elibereaz 4,1 calorii). Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor n citoplasm i transformarea lor pn la ap i bioxid de carbon. La nevoie i glicogenul de rezerv din ficat poate fi transformat n glucoz (monozaharid) i trecut n snge pentru consum. Nivelul glucozei n snge este meninut constant 1-1,5 grame la litru. Cnd glucidele sunt n exces, ele se pot transforma i n grsimi i se depun ca atare n organism. Lipidele (substane grase) se gsesc n proporie mare n alimentele de origine animal (unt, slnin, carne de porc) i unele fructe (alune, nuci, msline). Ele nu pot fi absorbite n organism dect sub forma componentelor lor, adic sub form de glicerin i acizi grai. n tubul digestiv, lipidele sunt descompuse n glicerin i acizi grai, care trec n circulaia limfatic i sangvin, resintetizndu-se sub form de grsimi specifice omului. n citoplasma celular sunt oxidate pn la bioxid de carbon i ap, eliberndu-se o mare cantitate de energie : 1 gram de grsime elibereaz 9,8 calorii. Alt parte din aceste grsimi se depoziteaz ca material de rezerv n celule adipoase de sub

piele sau n jurul unor organe (rinichi, intestin, etc.), de unde sunt mobilizate i folosite la nevoie. Protidele se gsesc n alimente de origine animal (carne, ou, lapte) i vegetal (fasole, mazre, linte, soia, etc.). Cele de origine animal se asimileaz mai uor n organism dect cele de origine vegetal. Protidele sunt substane fundamentale pentru buna funcionare a organismului; ele nu pot lipsi din alimentaie. Pe lng rolul lor energetic, au n special rol plastic (formator), contribuind la creterea organismului i la refacerea esuturilor distruse prin funcionarea i uzura organismului. De asemenea, ele intr n alctuirea hormonilor, fermenilor, enzimelor i anticorpilor, care au rol important n funciile i aprarea organismului. Moleculele mari de protide, sunt desfcute prin aciunea fermenilor, n diferite segmente ale tubului digestiv, n aminoacizi, singura form capabil s strbat mucoasa intestinal i s treac n snge; acetia ajung la celule i sunt folosii pentru sinteza protidelor proprii fiine umane; prin metoda atomilor marcai s-a constatat c, n timp, toate protidele celulare sunt rennoite; alt parte din aminoacizi sunt oxidate pn la bioxid de carbon i ap, eliberndu-se energie (un gram de protide elibereaz 4,1 calorii) sau sunt folosite pentru sinteza glucidelor i lipidelor. Aminoacizii nu se depun sub form de rezerv. Apa constituie 70% din greutatea corpului unui adult, fiind repartizat n plasma sangvin, n lichidul interstiial, n limf i n citoplasma celular. n tineree, organismul conine mai mult ap; paralel cu naintarea n vrst, organismul se deshidrateaz. Omul adult are nevoie de aproximativ 2-2,5 litri de ap n 24 de ore. Fr ap un om moare n cteva zile prin deshidratare, pe cnd fr hran poate tri 35-40 zile. Apa provine din 2 surse: a) din lichidele i alimentele ingerate b) din oxidarea substanelor organice n procesul de dezasimilaie n organism, apa alctuiete partea fundamental a mediilor interne (plasma sangvin, lichidul tisular i limfa); are rol de solvent al substanelor care se absorb prin snge i limf, transport substanele dizolvate n ea la celule, din care ia produii de dezasimilaie pe care i duce la organele de excreie, (rinichi i piele); nlesnete toate reaciile chimice i oxidrile din organism, avnd rol de catalizator, i ia parte la meninerea temperaturii constante a corpului graie evaporrii prin piele. Eliminarea apei din organism se face prin rinichi (urin, aproximativ 1500 ml. n 24 de ore), i nc 1000 ml prin piele (transpiraie), prin plmni cu aerul expirat i prin intestinul gros (fecale). Srurile minerale nsoesc apa, fiind prezente n toate lichidele i celulele din organism. Ele formeaz 5% din greutatea corpului; se elimin zilnic prin urin, transpiraie i fecale i sunt nlocuite o dat cu hrana, deoarece se gsesc n toate alimentele n proporii variabile. Srurile minerale intr n organism sub form de clorurii, fosfaii, sulfaii de sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier etc.

Vitaminele sunt substane organice absolut necesare desfurrii normale a proceselor vitale n organism; ele trebuie introduse odat cu alimentele deoarece n organism nu se sintetizeaz dect vitaminele D, K i B12 . Vitaminele se gsesc numai n alimentele proaspete i lipsesc n cele conservate;au un rol important n procesele de asimilare a alimentelor, de cretere a organismului i servesc ca material pentru sinteza unor fermeni. Sunt substane catalizatoare, ne avnd nici un rol nutritiv i nici energetic. Se cunosc multe vitamine: A, B1, B2, B6, B12, C, D1, D2, E, F, H, K, P, PP. Fiecare vitamin are aciune specific, lipsa ei provocnd anumite tulburri. Relaia alimentar trebuie s cuprind att substane energetice, ct i substane plastice i catalitice necesare organismului. Glucidele din alimentaie trebuie s fie n cantitate de 300-400 grame pe zi, crescnd la cei care depun eforturi fizice pn la 500-600 grame. Necesarul de lipide este 2-3 grame pe kilocorp n 24 de ore, crescnd pn la 4-5 grame n caz de activitate fizic intens sau la cei din regiunile cu clim rece. Nevoile de protide sunt mai crescute la copii (3,5 g. pe kilocorp n 24 de ore), dect la aduli (2 g pe kilocorp n 24 de ore), deoarece la primele procese plastice (formatoare) ale organismului sunt intense. Srurile minerale i vitaminele se gsesc n alimente consumate. Pentru a asigura necesarul de vitamine este recomandabil s se foloseasc n alimentaie zarzavaturi i fructe proaspete. Nevoile alimentare sunt mai mici la oamenii de vrst naintat, deoarece i procesele metabolice la acetia sunt mai sczute.

ALIMENTATIA SI BOLILE METABOLICE

Alimentatia reprezinta unul dintre principalii factori de sanogeneza. Deoarece modificarile in alimentatie pot determina modificari in schimburile metabolice care concura la mentinerea echilibrului nutritional, masurile dietetice reprezinta mijlocul prin care pot fi contracarate unele tulburari induse de factori patogeni. Alimentatia trebuie sa asigure: - mentinerea starii de sanatate; - cresterea, dezvoltarea fizica si intelectuala corespunzatoare; - o activitate fizica si intelectuala normala. Ratia alimentara este cantitatea de alimente exprimata in calorii care, consumata in 24 de ore, acopera necesitatile energetice si plastice ale organismului in aceasta perioada. Alcatuirea unei ratii alimentare implica: 1. Stabilirea nevoilor nutritive ale organismului; 2. Stabilirea modalitatii in care se poate realiza acoperirea acestor nevoi. Energia necesara proceselor vitale este furnizata de principiile nutritive calorigene: lipide, proteine si glucide. Din punct de vedere energetic, valoarea ratiei alimentare insumeaza urmatorii factori de consum energetic: - metabolismul bazal; - actiunea dinamica specifica a alimentelor (cheltuiala de energie necesara ingerarii, digestiei si asimilarii alimentelor); - termoreglarea (mentinerea unei temperaturi corporale la o valoare constanta in jur de 36.4 grade); - travaliul muscular (activitatea musculara). Metabolismul bazal reprezinta energia necesara unui individ aflat in stare de veghe, repaus fizic si psihic de cel putin o ora , la cel putin 12 ore de la ultima masa si la cel putin 24 de ore dupa ultima ingestie de proteine, in conditii normale de temperatura. Substantele nutritive sunt clasificate in: 1. Substante cu rol energetic - glucidele si lipidele; 2. Substante cu rol plastic - proteinele, apa si sarurile minerale. Un rol important in alimentatia omului sanatos il ocupa alimentele de protectie, datorita rolului profilactic pe care il joaca. In aceasta grupa sunt incluse: carnea de peste, anumite produse de cereale germinate, produse din lapte fermentat si fibrele alimentare.

Scaderea aportului de fibre alimentare sub 20g/zi a fost pusa in legatura cu proliferarea unor afectiuni cum sunt: - constipatie; - colon iritabil; - cancer de colon; - apendicita cronica; - obezitate; - cardiopatie ischemica; - diabet zaharat, etc. Piramida alimentara a fost conceputa de americani si cuprinde pricipiile alimentare care stau la baza nutritiei sanatoase. Astfel, la baza piramidei (ca fiind cele mai importante si apoi urmand in ordinea descrescatoare a importantei lor) se afla situati hidratii de carbon (painea, cerealele, orezul, pastele fainoase), apoi fructele si legumele, pe locul trei fiind proteinele de origine animala (carnea rosie, pui, peste, oua) si produsele lactate, urmate apoi de grasimi si uleiuri (recomandandu-se consumul limitat), iar pe ultimul loc se regasesc dulciurile (se indica consumul a maxim 75 calorii provenite din bomboane sau alte preparate de patiserie). Prin forma ei, piramida evidentiaza simplu proportia corecta dintre diferitele grupe de alimente care trebuie sa se regaseasca in alimentatia normala. Excesul alimentar si o dieta irationala vor duce la tulburari metabolice care vor influenta negativ buna functionare a organismului; intre acestea, pe primele locuri se afla obezitatea, diabetul zaharat si dislipidemiile. Obezitatea este o afectiune nutritional-metabolica cu larga raspandire in epoca actuala, caracterizata printr-un exces ponderal ce depaseste cu peste 20% greutatea ideala. Obezitatea este produsa printr-un aport alimentar crescut la subiectii cu o anumita predispozitie genetica si genereaza numeroase complicatii cardiovasculare, metabolice, locomotorii si de alta natura; tratamentul ei de baza este dietetic. Diabetul zaharat este definit ca un sindrom, cuprinzand un grup heterogen de tulburari care pot avea o etilogie diferita, dar care au in comun hiperglicemia, asociata cu modificari lipidice si proteice importante.

Capitolul II Bolile de metabolism GUTA Generalitati: Guta este o boala generala, constitutionala si de foarte multe ori ereditara, caracterizata printr-un exces de acid uric in sange. Este o tulburare in asimilarea si intrebuintarea substantelor albuminoide. Este o boala a oamenilor care mananca copios, care beau din abundenta, dar care nu ard si nu consuma tot ce introduc in organism. Vindecarea gutei nu se observa decat la indizii care dupa 1-2 crize de guta si-au modificat complet si felul de ata si felul de alimentatie. Regimul recomanda in primul rand o reducere cat mai mare a aportului de acid uric in organism, adica suprimand alimentele prea bogate in purine, producatoare de acid uric. Carnea, ori de care ar fi, contine purine, asa ca vom limita consumatia de came la cel mult odata pe zi. Carnurile prea bogate in purine vor fi complet excluse, carnurile fezandate, vanatul, extractele de came, carti-lagiile si gelatina, creierul, raciturile sau piftia, carnea rosie, pastele de came, de ficat, conservele de carne. Dintre alimentele de origine vegetala se vor exclude salata, ceaiul, cafeaua, iar de cacao si de leguminoase se va uza numai in mod cu totul moderat. Se vor mai suprima alimentele bogate in acid oxalic; acest acid creste in mod sensibil cifra de acid uric, creand in acelasi timp o diateza speciala, cunoscuta sub numele de oxalemie si care este cauza primordiala in aparitia de calcule renale. Artriticilor ca si celor cu oxalemie, li se vor interzice si alimentele bogate in acid oxalic; ciupercile, sfecla, gulia, varza, fasolea alba si mazarea. Se vor elimina alimentele indigeste, alimentele grase, alimentele toxice, care toate pun la munca excesiva si ficatul si rinichiul, adica organele principale de depuratie, si care ar aduce si o mai accentuata diminuare a functiilor de nutritie. La fel si cu alcoolul. Se vor suprima alimentele care excita pofta de mancare, gratarul, condimentele, sosurile, fara a cadea bineinteles dintr-o extrema intr-alta, adica de a-l obliga pe bolnav la un regim fad. Vom mai supraveghea ca hrana sa fie variata si suficient de gustoasa, spre a nu-i da impresia bolnavului ca este pus la un regim chinuitor si sa capete un fel de repulsie la ora mesei. . Printr-o alimentatie saraca in acid uric, vom permite si favoriza o eliminare a uratilor. Legumele si fructele verzi au o actiune anti-artritica neta, alcalinizand umorile organismului. Scopul prescrierii: eliminarea acidului uric din organism si normalizarea metabolismului proteic, limitarea patrunderii in organism cu hrana a acidului oxalic. Caracteristica generala: dieta este valoroasa dupa proprietatile energetice, contine cantitatea necesara de glucide, fiind limitate proteinele si grasimile, clorura de sodiu; se exclud produsele bogate in purine, acid oxalic; se majoreaza continutul produselor cu proprietati alcaline (lactate, fructe, legume) si lichidul. Valoarea energetica: 2390-2540 kcal.

Prelucrarea culinara: carnea si pestele se folosesc in stare fiarta sau pot fi prajite dupa ce au fost fierte in prealabil; in rest prelucrarea culinara e obisnuita. Regimul alimentar: se servesc 4-5 mese pe zi, in intervalele dintre ele se beau lichide. Indicatii privind folosirea alimentelor: - paine si produse de panificatie. Se indica paine de grau din faina de calitatea I si a II-a si produse cu adaos de tarate. Se limiteaza fabricatele din aluat dospit; - supe. Se recomanda supele vegetariene cu cartofi, cu adaos de crupe, supe de lapte, bors. Se exclude supa de carne, de peste, de ciuperci, supele cu spanac, macris, leguminoase; - carne. Se foloseste carnea si pestele slab, cel mult de 3 ori pe saptamana. Se prepara, parjoale, perisoare, sufleu din carnea sau pestele care a fost fiert in prealabil. Poate fi combinata carnea cu peste in parti egale. Se exclud ficatul, rinichii, limba, creierul, carnea animalelor tinere, salamurile, produsele afumate, sarate, conservele, icrele; - produse lactate. Se recomanda laptele, produse acido-lactice, branza de vaci si preparatele din branza, smantana, cascaval. Se exclude cascavalul sarat; - oua. Se indica 1 ou pe zi fara restrictii privind prepararea culinara; - crupe, paste fainose. Se folosesc limitat. - legume. Se indica in cantitati mari in stare proaspata sau dupa prelucrarea culinara. Se exclud ciupercile, fasolea verde, spanacul, macrisul, reventul, conopida, patrunjelul, se limiteaza legumele murate si marinate; - fructe, dulciuri. Se folosesc in cantitati mari fructele si fructele uscate. Se permit crema cu gelatina si lapte, marmelada, zefirul, bomboane fara ciocolata, dulceata, mierea. Se exclud ciocolata, zmeura, smochinele. - sosuri si condimente. Se indica sosuri de legume, cu suc de tomate, cu smantana, lapte. Se permit condimentele: acid citric, vanilie, scortisoara, frunza de dafin, marar, verdeata de patrunjel. Se exclud sosurile cu bulion de carne, ciuperci, mustarul, hreanul, piperul negru; - bauturi. Se foloseste ceaiul cu lamaie, laptele, cafeaua slaba cu lapte. Se indica sucuri de fructe, de legume, ceai de macese, compot de fructe uscate. Se exclud cacaua, ceaiul si cafeaua tare; - grasimi. Se foloseste untul, uleiul vegetal. Se limiteaza untura de porc. Se exclude seul de vita, de oaie. Alimentele nepermise artriticilor: Supe: supe grase, supe si ciorbe de peste, iorba de potroace. Paine: painea alba, cozonac, cornuri si franzele cu lapte si oua. Sosuri: toate sosurile facute cu rantas, cu n, cu otet, cu extracte de carne, cu grasimi prajite sau cu unt topit, sosurile prajite cu mirodenii. Peste: pestele gras, pestele afumat sau conservat, icrele de stiuca si icrele negre, sardelele, scrumbiile, crustaceele, stridiile, racii si homarii. Carnea: de porc, de miel, de gaina grasa, de porumbel, de gasca si rata, mezelurile, conservele, pateurile de ficat, slanina, muschiul afumat, limba afumata etc. Legumele: sfecla, ridichea, napul, gulia, spanacul, rubarba, macrisul, fasolea, mazarea, bobul, lintea, ciupercile etc. Branzeturi: toate branzeturile grase si fermentate, precum si branza sarata. Fructele: fructele acide, coacazele, zmeura.

Cremele: prajiturile cu ou si unt mult. Bauturi: nul, tuica, berea, sampania, lichiorurile, cafeaua neagra si ceaiul tare. Alimente prescrise artriticilor Supe: supe de legume, ciorbe de pui fara grasime, supe de tapioca, de ovaz si de arpacas. Painea: integrala, painea prajita, mamaliguta. Sosuri: sosurile albe, fara piper si condimente, fara rantas si ceapa prajita. Pastele fainoase de toate felurile. Ouale: numai cu zeama, in cantitate moderata, si numai cand sunt proaspete. Pestele: toate speciile de peste slab: se va pregati fript la gratar sau rasol cu untdelemn si lamaie. Carnea de pasare alba sau de tel slaba, numai la gratar, la frigare sau fiarta sub forma de rasoi. Se admite cel mult odata pe zi la pranz. De cate ori va fi posibil, abtinerea completa de la came va fi de recomandat. Legume: salate verzi din abundenta, salate de nete, de rosii, de ardei copti, cu untdelemn si putina lamaie, ceapa si usturoi verde; morco, cartofi, fasole verde, patrunjel radacina, gulii. Branzeturi: branza de vaci, de oaie, proaspat framantata; branza de burduf; branza alba desarata; cascaval. Fructe: proaspete bine coapte, mere coapte la cuptor cu zahar, nuci, migdale, alune, portocale, cura de fragi, cura de struguri. Prajituri: tarte cu fructe, prajituri uscate, cu orez, cu gris. Bauturi: apa, infuziile calde, ceaiurile diuretice slabe. Meniul zilei: Dimineata la ora 7: un ceai de tei cu o singura felie de paine prajita cu marmelada sau o para curatata. Dimineata la ora 10: un pahar cu ceai de sunatoare. La pranz: o supa slaba sau o supa de piureu cu zarzavat, 100 de grame came fripta la frigare, sau 100 de grame de came rasol, sau un peste slab, fript sau fiert. Cartofi copti, orez fiert, paste fainoase, un sote de morco, de legume verzi, din cele permise in lista de mai sus, o salata care va varia cu anotimpul, branza. Fructe: 1 -2 mere coapte, 1 -2 pere curatate, o farfurie cu fragi sau zmeura, o farfurie cu afine sau cateva piersici. Paine integrala taiata in felii si prajita sau mamaliguta bine fiarta.

La 4 dupa-amiaza: o ceasca cu lapte sau un ceai cu lapte. La masa de seara: o supa de legume cu putin orez, o leguma fiarta, cu putin unt cand este serta, cartofi, fasole verde, conopida fiarta in 2-3 ape sau o portie de varza sau de soteu de morco. Fructe coapte, marmelade sau putin compot de gutui. Paine integrala, 50 pana la 70 de grame, prajita. Seara ia culcare un regim numai cu fructe si cu legume. Exemple de preparate: Mancare de urzici Ingrediente: 2-4 legaturi de urzici 2-3 cepe cativa catei de usturoi 200 ml untdelemn dupa gust piper sare menta marar verde tocat

Mod de preparare: Se spala urzicile in mai multe ape, se fierb in apa clocotita cu sare. Dupa ce au fiert, se scurg si se pastreaza o cana din fiertura pentru a adauga la mancare, se toaca marunt. Intrun vas se caleste ceapa taiata marunt pana devine aurie, se adauga usturoiul tocat sau zdrobit, si zeama in care au fiert urzicile. Cand au fiert putin, se adauga sare, piper, cimbru, menta, marar si patrunjel tocat marunt, eventual putine rosii din bulion sau chiar bulion concentrat. Se adauga urzicile si se lasa la cuptor inca 20-25 min. Se serveste simpla, rece sau calda, sau alaturi de cartofi natur.

Supa crema de rosii : Ingrediente: 1 kg rosii coapte (sau 1/2 l suc de rosii) 200 g telina 1 ardei gras 1 ceapa 2 linguri ulei 100 g orez sare, patrunjel

Modul de preparare a retetei: Se pun rosiile taiate in bucati, cu un pahar de apa si sare. Rosiile sunt fierte cand se taie usor cu o lingura. Se trec printr-o sita, pentru a se separa sucul de rosii de coji si samburi. Intre timp se fierb intr-un litru de apa legumele curatate si taiate cubulete. La 5 minute dupa ce incep sa fiarba se adauga orezul. Cand legumele sunt aproape fierte se adauga sucul de rosii si se mai lasa pe foc 15 minute. Se lasa sa se raceasca, se paseaza supa de rosii ca sa se obtina o consistenta de crema si se adauga uleiul. Supa crema de rosii se serveste cu crutoane, presarata cu patrunjel tocat marunt sau cu parmezan ras.

Salata de spanac : Ingrediente: 1/2 kg frunze de spanac 3 linguri ulei 1 ceapa 1 lingura hrean ras Patrunjel sau marar tocat

Modul de preparare a retetei: Se spala spanacul in cateva ape, se scurge, se taie fideluta. Se amesteca bine cu ulei, zeama de lamaie, ceapa si verdeata tocate. Se orneaza cu ridichi.

DIABETUL Diabetul este o boala meolic n care zahrul din snge crete la valori anormale. Aceasta se ntmpl datorit unei lipse relaii sau absolute de insulin, hormonul produs de pancreas. In diabetul aa-zis de tineree, care apare la copii, adolescenti si tineri, productia de insulina a pancreasului e diminiuata substantial sau absenta, datorita in general unui proces autoimun. Pacientii sint slabi si au nevoie de tratament cu insulina. In diabetul de maturitate, pacientii sint de cele mai multe ori supraponderali sau obezi, iar nilul de insulina poate fi normal sau ceva mai scazut. Aici intervine rezistenta celulara la insulina si factorul genetic joaca un rol important. La acestia diabetul se instaleaza incet, iar simptomele care ridica suspiciunea de diabet sint: senzatia de foame si sete exagerate, volumul excesiv al urinii, transpiratii anormale, infectii repetate, furunculoza extinsa, mincarime genitala, vindecarea defectuoasa a ranilor, slabiciune, ameteala. Diabetul este o boala sistemica, deci poate afecta orice sistem si organ al corpului. Afectarea se produce prin compromiterea circulatiei vaselor mici si mari. Complicatiile cele mai de temut sint: hemoragiile si edemele oculare ducind la orbire; afectarea rinichiului la

inceput prin eliminarea proteinelor in urina si mai tirziu afectarea functiei renale pina la compromiterea totala si dializa; ateroscleroza exagerata, tulburari de coagulare si ale peretilor vasculari ducind la infarcte miocardice si accidente vasculare cerebrale si paralizii; arterite complicate in cazuri extreme de cangrene si amputatii; tendinite si artrite, sindroame de tunel carpal; afectari nervoase ducind la sindroame dureroase, de lipsa a senzatiilor, paralizii motorii sau ale intestinelor cu constipatie sau diaree; variatii ale tensiunii arteriale. Diabeticii sint predispusi la infectii de tot felul. In cazuri extreme, diabeticii pot intra in coma. Factorii agravanti sint deshidratarea, excesul alimentar, nerespectarea tratamentului pentru diabet si anumite medicamente cum ar fi diureticele si cortisonul. Zaharul in singe trebuie rificat ca si colesterolul, anual, si mai frecnt daca persoanele au un risc crescut sau au simptome sugesti. Persoanele cu risc crescut sint cele care au diabetici in familie, care sint sedentari si supraponderali, fac excese de dulciuri, au infectii repetate, alcoolicii si cei cu pancreatita cronica, persoane cu valori minimal anormale in trecut, femeile care au nascut copii cu greutate crescuta, pacientii care iau anumite medicamente. Odata pus diagnosticul de diabet pacientul trebuie pus pe o dieta adecvata si urmarit frecnt. Daca valoarea zaharului in singe nu e foarte mare, in general sub 200 mg pe ml, se indica o dieta balansata cu reducerea carbohidratelor (dulciuri, piine, paste, cartofi), a grasimilor animale si carnii rosii si initierea unui program de exercitiu fizic. Acelasi regim se indica si pentru cei cu colesterol ridicat, si de cele mai multe ori diabeticii au un dezechilibru mai amplu al meolismului cu cresterea colesterolului si a trigliceridelor. Daca acest regim nu scade zaharul in limitele dorite, adica cit mai aproape de normal pentru a evita complicatiile, se indica tratamentul cu medicamente. Diabetul la tineri se trateaza de la inceput cu insulina pentru ca acestia au nilul de insulina foarte scazut sau nul. Diabetul de maturitate se trateaza cu pastile care au diferite mecanisme de actiune: stimularea insulinei din pancreas, scaderea productiei de zahar la nilul tesuturilor, in special la nilul ficatului, muschilor si intestinelor, si scaderea rezistentei celulelor la actiunea insulinei. Se incepe de obicei cu un tip de medicament si se creste pina la doza maxima, apoi se fac combinatii de medicamente daca primul sau al doilea in doze maxime nu au dat rezultatul dorit in combinatie cu o dieta adecvata si exercitiu. In final se adauga insulina, care trebuie sa fie evitata pe cit se poate. Medicamentele care cresc glicemia trebuie evitate sau prescrise cu precautie. Deshidratarea la diabetici e periculoasa si trebuie evitata cu orice pret. Pacientii cu diabet au de obicei si alte boli ca hipertensiune si hiperlipidemie care necesita tratament adecvat. Pe linga examenele generale fizice, de singe si urina, pacientii cu diabet trebuie sa aiba un examen anual la oftalmolog si la podiatrist pentru ca taieturile mai ales la picioare se pot vindeca greu si se pot infecta. Proteinele in urina se rifica anual, iar glucoza legata de hemoglobina, glicohemoglobina, o data la trei luni. Acestea ne indica un bun control al glicemiei si deci absenta sau intirzierea aparitiei complicatiilor uneori foarte gra ale diabetului.

Generalitati: Diabetul zaharat este mai mult un sindrom clinic fara specificitate, decat o maladie. Diabetul este caracterizat printr-o glicozurie permanenta, asociata cu poliuria, polifagia si polidipsia. Semnul mai important este hiperglicemia, adica cifra de zahar din sange. Pentru a aa diabet, aceasta cifra trebuie sa fie trecuta peste normal. in mod obisnuit am in sange o cifra de 0,80 la 1,20 grame de zahar la Disparitia de zahar din urina este unul din scopurile urmarite prin tratament si dietetica, dar nu este singurul si nici cel mai important. Fara nici un semn premergator, deti deodata ca incepeti sa deniti palid, sa slabiti si cu toate acestea, mancati bine, beti si mai bine si chiar cei din jur incep sa fie mirati de aceasta pofta exagerata. incepeti sa ati ameteli, lumina incepe sa va supere si incepe si memoria sa va slabeasca. Pielea incepe sa se usuce, dupa cum va simtiti snic uscata si gura; apetitul si mai ales forta sexuala incepe sa te lase. Cantarul, spre surprinderea dvs., va arata ca ati slabit inca 1-2 kg in ultima luna, desi va supuseserati singur la un regim de supra-alimentare. Dietetica diabeticului va trebui sa fie o dietetica de echilibru intre cele trei grupe de substante alimentare, tinandu-se in acelasi timp socoteala si de toleranta pentru hidrocarbonate, dar si de toleranta pentru grasimi si albuminoide. Un regim bogat in proteine si sarac in grasimi va fi intotdeauna foarte bine suportat de diabeticii usor nesupra-alimentati. Pentru tratamentul unui diabetic usor sau de grad mijlociu, va trebui sa evaluam, dupa nevoile corporale, numarul de calorii de care are nevoie zilnic. La cei sedentari, de talie mijlocie, vom incepe, prin a le pune la dispozitie circa 2000 calorii, dandu-le in mediu 60 pana la 80 grame de grasimi, 100 pana la 160 grame de hidrati de carbon si 100 pana la 180 de grame de albu-mine. Pentru a ajunge insa la aceste cifre, va trebui sa-i administram mai intai bolnavului un regim de proba cateva zile, compus din 60 pana la 80 grame de hidrati de carbon, 60-80 grame de albumine si 130 grame de grasimi. Regimul acesta restrictiv va fi instituit pentru 2-3, maximum 4 zile, cand glicozuria si glicemia vor deni constante adica ne mai variind de la i zi la alta. Bolnavului i se reduce mai intai cifra de zahar prin 1-2 zile de post. Pe urma se sileste un regim dupa principiile de mai sus, cu putine grasimi si mai multe proteine. Insistam din nou asupra faptului ca regimul trebuie sa fie individual si fiecare caz sa fie considerat aparte, pentru ca fiecare are o toleranta diferita. Cand starea bolnavului permite, punem diabeticul la un regim fara hidrocarbonati sau chiar la un regim hidric cateva zile, pana ce dispare zaharul complet din urina. Administram apoi din 2 in 2 zile cate 10 grame, progresiv, de hidrocarbonati pana la aparitia glucozei in urina si am atunci cifra de toleranta egala cu cifra de hidrocarbonate admisa in ziua precedenta. Daca bolnavul a tolerat, de exemplu, 150 de grame de hidrati de carbon, cifra sa care arata ratia de toleranta va fi 140 grame zilnic. La diabeticii in varsta si obositi, vom proceda prin etape succesi. Se incepe de la un regim de baza, care contine 45 grame de hidrati de carbon, cantitate suficienta in conditii normale, sa evite acetonuria. Meniul zilei:

Dimineata: un ceai slab fara zahar, un ou, 100 grame de lapte. La amiaza: 100 grame carne, 50 grame cartofi, legume rzi 250 grame, unt 40 grame, branza uscata 25 grame, plus 40 de grame fructe: mere, portocale, nuci. Seara: ca la dejun fara fructe. Acest regim de baza este administrat 8 zile la rand, timp in care se supragheaza daca apare acetona in urina.

Exemple de preparate :

Chiftele 3 legume din fasole,naut si linte.

Ingrediente: 1/2 cana linte fiarta 1/2 cana fasole boabe fiarta 1/2 cana naut fiert 1 cana fulgi de ovaz fini 1/2 cana nuci macinate 1 ceapa taiata marunt 1/2 lingurita chimion pudra 1/2 lingurita coriandru pudra 1/2 lingurita salvie

1/4 lingurita cimbru 1/2 lingurita sare

Se piseaz nutul, fasolea i lintea cu o furculi. Se clete ceapa n puin ap, iar apoi se adaug legumele pisate. Adugm i restul ingredientelor i amestecm bine. Lsm compoziia s stea 5-10 minute. Apoi formm chiftelute (n cazul n care compoziia este prea uscat, se poate aduga puin din lichidul n care au fiert legumele) pe care le coacem la cuptor, n tav acoperit, timp de 30 de minute pe o parte, iar apoi alte 15 minute pe cealalt parte.

Ciorba asortata de legume: Ingrediente: 2 cartofi mari, taiati cuburi 1 dovlecel mic, taiat marunt 1 cana de fasole verde taiata 2 cani conopida desfacuta in buchetele 1 ceapa mare, taiata marunt 4 catei de usturoi razuit 2 morocvi razuiti 1 praz taiat felii 7-8 cani de apa 1/4 cana cus-cus 1 lingurita boia dulce de ardei 1 lingurita maghiran

2 linguri ulei sare dupa gust

Conopida la cuptor cu usturoi: Ingrediente: 1 kg de conopid desfcut n bucheele 4-5 cei de usturoi 3 linguri ulei 3 linguri fin alb 1 can pesmet 1/2 can de ap 1 linguri vegeta

Mod de preparare

Se fierbe conopida n ap cu sare, se strecoar i se las la o parte. Separat se face un sos din 4 cei de usturoi, 3 linguri ulei, puin ap, sare, vegeta i se mixeaz bine. Conopida desfcut n bucheele se d prin fin alb, apoi prin sosul de usturoi i apoi prin pesmet. Se pune ntr-o tav uns cu ulei la foc potrivit pentru 15-20 de minute.

OBEZITATEA Generalitati: Obezitatea este cea mai raspandita maladie de nutritie si se caracterizeaza printr-o acumulare de rezerve de grasime in organism, acumulare care duce la o crestere anormala a greutatii. Un individ care se hraneste bine, care mananca din abundenta si se misca putin, este natural sa se ingrase. Este un individ sanatos si ingrasat numai din cauza circumstantelor. Puneti-I la un exercitiu fizic mai accentuat, diminuati-i cantitatea de mancare si de bautura si individul revine la greutatea lui de mai inainte, recapatandu-si proportia dintre talie si greutate. Obezitatea este o tulburare de nutritie generala, din aceeasi familie ca si guta si diabetul. Caracterul obezului, ca si caracterul artriticului in general, se poate modifica si modificarea aceasta tine indeosebi de igiena preventi. La indivizii cu insufucienta hipofizara se obser o ingrasare generalizata, dar predominanta este mai ales in regiunea soldurilor, a feselor, a coapselor si gambelor. Dintre toate insa, cea mai des intalnita ramane tot obezitatea osriana. Obezitatea aceasta se asociaza cu amenoree si adeseori cu sterilitate.

Cu timpul, obezul, care este un mancacios, prezenta si o suma de tulburari digestive intermitente la inceput si apoi din ce in ce mai dese. La inceput acesti gurmanzi, vor prezenta digestii lente, balonarea abdomenului si o greutate abdominala, cate ore in sir dupa masa.In cazurile obisnuite de obezitate, regimul fi bazat pe o reducere globala a alimentelor, pe regula de a se obser sa nu se bea in timpul mesei si pe suprimarea cat mai completa a alimentelor grase. Din contra, se bea intre mese, pentru a nu avea vesnic senzatia de foame dupa ce s-a inceput cu restrictia alimentara. A se institui un regim spre a combate complet ratia alimentara. Ca si pentru artritici, regimul la care vor fi supusi obezii fi un regim de reeducare alimentara. Trebuie sa-i dezobisnuim de a mai manca mult si fara rost Trebuie sa-i educam de a se putea stapani spre a nu se mai servi a doua si a treia oara, atunci cand sunt poftiti de gazda. Numai prin aceasta obisnuinta, multi vor ajunge sa piarda 3 sau chiar 4 kg pe luna. Aceasta cifra de scadere in greutate nu trebui niciodata depasita, fara riscuri de a face sa apara si alte tulburari organice. Un individ are o senzatie de saturatie mai completa, cu anume cantitate de alimente bine mestecate, decat avea cu dublul acestei cantitati, mancata repede si inghitita pe nemestecate. Acest regim insa nu trebui sa fie nici monoton si nici fad, lucru care descuraja repede pe bolnavii cei mai hotarati chiar, de a urma aceasta cura. Pritiunea de a nu bea apa la masa, la care trebuie sa se supuna bolnavii care urmeaza cura contra obezitatii, cere la fel un mare efort de vointa. Band mai putin suntem obligati a manca mai putin, iar pe de alta parte digestia se face mai bine si ne da mai usor senzatia de saturatie, atat de greu de obtinut la acesti mancaciosi. Suprimarea bauturilor in timpul mesei, este o conditie \"sine qua non\" pentru bunul rezultat terapeutic. Cu oarecare restrictie, bauturile vor putea fi admise cu 1-2 ore inainte de mese sau cu 3-4 ore dupa masa. Vor fi de recomandat apa de fantana, apa minerala alcalina si infuziile calde, fara zahar. Administrate astfel, numai intre mese, lichidele vor diminua foamea, diluand sucul gastric, vor potoli setea si vor asigura un debit suficient urinei, spre a putea face fata eliminarilor normale. Zaharul, alimentele zaharate, patiseria, prajiturile, cremele cu zahar, vor fi reduse la minimum. La fel, vom fi atenti pentru paine si pastele fainoase. Toata lumea stie, pe drept cunt, ca painea si pastele ingrasa. La fel ingrasa feculentele si fainoasele: lintea, bobul, orezul si dintre fructe: bananele, nucile si migdalele. Acestea nu vor trebui sa fie admise indivizilor predispusi la obezitate, tocmai din aceasta cauza. Vom reduce tot astfel si alimentele care provoaca setea: alimentele sarate si piperate vor trebui sa dispara din regimul obezilor Bauturile alcoolice, tuica, vinul, berea, sampania, etc, vor trebui complet evitate.In instituirea curei de slabit, se incepe prin a suprima painea, pe urma feculentele, pe urma zaharul, pe urma grasimile, untul si numai la urma alcoolul. Alimentatia trebui sa contina in schimb alimente care prin volumul lor sa calmeze si apetitul si sa nu fie totodata nici bogate in principii hranitoare. Vegetalele, in special cele bogate in celuloza, sunt alimentele prin excelenta indicate in cura de slabit. Carnea se admite numai in cantitati moderate si numai carne slaba. Restul, legume verzi, salate si fructe. Painea fi admisa numai ca paine de tarate sau cel mult painea integrala.

Pentru a incepe cu dezintoxicarea organismului, se incepe o dieta hidrica. Vom admite numai lichide in prima zi, a doua zi vom administra un litru de lapte, pe langa cele 2-3 pahare cu infuzie. A treia zi un litru si jumatate de lapte si putin piureu de cartofi la pranz. Iar a patra zi numai, se trece la regimul de vegetale si fructe multe. Cu acest regim am reusit a ajunge la rezultate surprinzatoare. Alimente permise obezilor: Supe: slabe. Vegetale: salata verde, castraveti, ridichi, rosii, toate acestea fara unt si untdelemn, numai cu putin otet sau lamaie. Din carnea de macelarie, numai bucatile slabe si numai in cantitate limitata; camea se servi fripta la gratar, sau fiarta. Carnea de pasare: numai carnea alba. Carnea de porc: jambonul slab, muschiul de porc slab. De preferat friptura rece. Vanatul: numai pasarile cu camea slaba, pasarile de apa in special. Nu este permis nici un fel de conser. Peste: pestele de rau, pestele slab, pestele de mare slab, numai la gratar cu putina lamaie sau otet. Ouale: admise cate unul, numai din cand in cand. Legume: cartofi fierti sau la cuptor sau in piureu si numai in cantitate limitata. Legumele verzi sunt toate permise, preparate cu carne fara grasime sau fierte in apa cu putina sare sau zeama de came. Salatele: oparite sau crude cu putin otet. Lactatele: sunt admise sub forma de lapte dulce smantanit, lapte prins, kefir sau iaurt. Untul este permis numai in cantitate foarte mica, 20 gr. Branzeturile sunt admise numai cele slabe. Fructele sunt permise toate si sub orice forma, fructele la cuptor si compoturile insa vor fi preparate fara zahar. Dintre prajituri, se vor admite numai prajiturile uscate si in cantitate limitata. Painea fi la fel admisa numai in cantitate cu totul limitata, prajita, integrala sau paine de gluten. Nu se depasi cantitatea de 50 g de paine la o masa. De baut, apa proaspata, apa minerala sau mineralizata, infuzii calde. Meniul zilei rianta 1. pentru un obez: Dimineata la 7.30: 200 de ml ceai sau o ceasca cu cafea cu lapte, un biscuit, un fruct. La cei cu o pofta de mancare nepotolita, se mai putea autoriza in plus putina carne rece (6080 g) si o portie de salata verde. La 12: o salata verde, o salata de castraveti sau de rosii fara untdelemn, numai cu putin otet, 2-3 ridichi fara unt. O mancare de came sau de peste (100 g). O leguma verde fiarta in supa slaba de came. Fructe crude la discretie. O felie de paine prajita sau 2-3 biscuiti

de cate 10 grame. La ora 4 dupa amiaza: 1 -2 pahare cu ceai rusesc slab. O citronada de 250 grame, dar cu o singura bucatica de zahar. Seara la fel ca la amiaza, putandu-se inlocui carnea cu 2 oua proaspete la pahar. Se deosebesc mai multe conduite dietetice, dupa cum avem de a face cu obezi care mananca mult sau cu obezi care mananca putin. Meniul zilei rianta 2,, pentru un obez: La pranz si seara li se da ridichi, rosii, castraveti (in salate) salata verde, un ou; carne 100 g, legume verzi la discretie, fierte in apa cu putina sare; fructe bine coapte sau la cuptor, la discretie. Suprimarea completa a painii. La cei ce mananca putin li se da: un fel de came sau peste pana la maximum 100 de grame la o masa; legume verzi la discretie, fructe 200-300 de grame. Dimineata vom da obezului 2 pahare cu ceai foarte slab, cu o singura bucata de zahar. in plus vom admite 1-2 biscuiti. La amiaza, 100 grame de carne fripta sau fiarta, fierbinte sau rece; 300 de grame legume verzi fierte in apa, la care s-a adaugat putina sare, iar in momentui cand se serveste se mai poate adauga si putin unt proaspat; o salata verde sau o salata de rosii, sau de castraveti sau de vinete, cu foarte putin untdelemn, cu lamaie sau putin otet; 250 grame de fructe, pere sau mere. La ora 4 dupa amiaza, se servi o ceasca cu ceai diuretic, cozi de cirese sau o simpla limonada calduta, fara zahar. Seara se vor lua 2 oua la pahar sau 2 ochiuri romanesti cu mamaliguta sau pui fript sau un peste; 200 grame legume verzi; 250 grame fructe. Seara la culcare se recomanda o infuzie calda fara zahar. Nu se mai lua absolut nimic intre mese.

Exemple de preparate : Broccoli olandez cu ardei rosu Ingrediente: 1/2 kg broccoli desfacut in buchetele 1 ardei rosu, taiat marunt 3 linguri ulei de masline 2 linguri zeama de lamaie 1 lingurita coaja de lamaie razuita 1 cana lapte de soia 2 linguri faina alba 1/2 lingurita vegeta sare dupa gust Mod de preparare :

Se fierbe broccoli la aburi sau in putina apa doar 4-5 minute, asa incat sa ramana ferm si sa-si pastreze culoarea verde crud. Se strecoara si se asaza pe platoul de servire. Separat se caleste ardeiul in putina apa si o lingura de ulei si se lasa la o parte. Intr-o cratita mica, se amesteca bine faina cu putin lapte, apoi se adauga uleiul, zeama de lamaie, lamaia razuita si vegeta. Se amesteca bine si se fierbe pana ce se ingroasa. Se potriveste de sare si se toarna acest sos peste broccoli. Apoi se orneaza cu ardeiul calit si se serveste ca atare sau langa piure de cartofi, pilaf de orez sau paste fainoase integrale. Observatie: In loc de broccoli se poate folosi conopida, insa broccoli are mai multe calitati nutritive. Pentru diabetici, se inlocuieste faina alba cu faina de ovaz.

Cartofi a la Provence Ingrediente: 2 cni ceap tiat mrunt 4 cni cartofi tiai feliue subiri 5 roii mari, tiate felii 1 linguri maghiran 1 linguri busuioc 1 linguri cimbru 1 linguri rozmarin 1/2 can lapte de soia 1/4 inguri pudr de ceap 2-3 cei de usturoi 1/4 can ulei de msline 1 lingur zeam de lmie Mod de preparare:

Se prepar mai nti un sos astfel: se pun n blender i se mixeaz la vitez mare pentru 10 secunde laptele de soia, sarea, pudra de ceap i usturoiul. Se adaug treptat uleiul i se continu mixarea pentru nc un minut. Apoi se adaug zeama de lmie, se amestec i se las la o parte. Separat, ntr-o tav uns cu puin ulei se aaz un strat, format din jumtate din cantitatea de ceap. Peste acest strat se pune un alt strat format din jumtate din cantitatea de cartofi care se presar cu sare. Apoi se toarn uniform jumtate din cantitatea de sos din blender, peste care se aaz un strat format din jumtate din cantitatea de felii de roii. Peste ele se presar jumtate din cantitatea de condimente: maghiran, busuioc, cimbru i rozmarin. Se repet din nou straturile dup cum urmeaz: ceapa, cartofii presrai cu sare, sosul, roiile i condimentele. Se acoper tava i se pune la cuptor la foc mediu, pentru o or i un sfert.

Dovlecei umpluti cu branza de vaca Ingrediente 300g dovlecei 100g branza de vaca 50g lapte 10g gris 1/2 ou 5g unt 20g smantana 2g sare verdeata taiata

Mod de preparare :

Se cur dovleceii, se taie n dou i se pun la fiert n ap cu sare, 15-20 de minute. Se las s se rceasc, se scot seminele i se umplu cu urmtoarea compoziie: se pune laptele la fiert i cnd clocotete se adaug grisul sub form de ploaie. Se freac untul, se adaug glbenuul, sare, verdea, brinza i grisul rcit. Se amestec bine, apoi se adaug albuul btut spum, amestecnd continuu i uor. Jumtile de dovlecei umplute se aaz ntr-un vas, n care se adaug puin ap, sare, sup de zarzavat, se ung cu puin ou, care s-a oprit de la umplutur, i se pun la cuptor. Se las 15-20 de minute i se servesc cu smntn.