Integrarea metabolismului

1. Principii generale ale metabolismului

2. Ciclul aport alimentar/repaus alimentar
3. Profilul metabolic al anumitor organe
4. Relațiile metabolice dintre țesuturi în
perioade de înfometare
 Principii generale ale metabolismului
 Căile metabolice implică lanțuri de reacții de
sinteză, respectiv de degradare a unor compuși
biochimici.

 Există două tipuri de procese

- Catabolice (degradare)
- Anabolice (biosinteză)

ATP este principalul compus macroergic, generator de

energie.
ATP-ul înmagazinează energie în cele două legături
macroergice dintre cele 3 resturi fosfat deținute în
moleculă.
Principii generale ale metabolismului

 ATP este generat în urma catabolismului unor compuși precum glucoza, acizi grași, aminoacizi

 Principalul intermediar al proceselor metabolice este Acetil- CoA

 Atomii de carbon ai Acetilului sunt oxidați în CK cu producerea coenzimelor reduse NADH+H+ și

FADH2, care parcurg LR și FO, generând ATP.

 Glicoliza anaerobă produce lactat (etapă în care se generează 2 molecule de ATP), pe când glicoliza
aerobă (transformarea G în CO2) generează 36/38 molecule de ATP.
 Principii generale ale metabolismului
 G-6-P, Piruvat și Acetil-CoA – elemente cheie în metabolism
 Principii generale ale metabolismului

 NADPH+H+ este principalul donor de electroni și protoni în procesele bioreductive

(anabolice), acesta fiind sintetizat în ciclul pentozofosfaților

 Biomoleculele sunt sintetizate din molecule mici

 Căile de biosinteză și căile de degradare sunt aproape exclusiv distincte

Ex. Sinteza AG este diferită de biosinteza acestora
Căile de biosinteză sunt consumatoare de ATP, pe când căile de degradare generează
ATP-ul. În acest fel se menține un echilibru energetic al organismului.

 Procesele metabolice sunt intens modulate de activitatea enzimatică.

 Principii generale ale metabolismului
Homeostazia calorică – Rata metabolismului bazal
Metabolismul bazal reprezintă cantitatea de energie consumată de organism în condiții de repaus, pentru
a menține funcțiile vitale ale organismului (respirație, activitate cardiacă, termoreglare, contracții etc.), 12-24
h după ultima masă, în condiții climatice favorabile.

MB la adult este aproximativ 1 kcal/kgcorp/h

MB poate diferi în funcție de vârstă, perioadă de creștere, etc.

Vârstă MB este mai intens la copii și adolescenți și

scade cu înaintarea în vârstă. Activitatea
fizică are efect favorabil în creșterea ratei
MB
Cantitatea de țesut muscular Rata MB crește cu creșterea dezvoltării
țesutului muscular, MB fiind mai crescut în
cazul bărbaților decât în cazul femeilor.
Stresul Rata MB crește în perioadele de stres
Temperatura ambientală Creșterea sau scăderea drastică a
temperaturilor, crește rata MB
Înfometarea Scade rata MB
Tiroxina Crește rata MB
Homeostazia calorică– Ciclul aport alimentar/repaus alimentar
 Profilul metabolic al anumitor organe
1. Creier

 Glucoza este substratul energetic preferat

 Lipsa depozitelor de glicogen determină necesitatea alimentării continue cu

glucoză

 Consumă aprox. 250g glucoză/zi, aprox. 420 kcal

 Utilizează aprox. 60% din totalul de glucoză al organismului, în condiții de repaus

 Aprox. 60-70% este utilizată pentru a menține potențialul membranar în procesul

de transmitere al impulsului nervos

 Glucoza asigură energia necesară sintezei neurotransmițătorilor

 Acizii grași nu se utilizează ca substrat energetic la nivelul creierului, dar se

regăsesc în structura membranelor neuronale

 În condiții de inaniție, corpii cetonici pot înlocui într-o anumită proporție, lipsa
glucozei
 Profilul metabolic al anumitor organe
2. Țesut muscular
 Substraturi energetice – AG, glucoză, CC

 Țesut muscular în repaus (aprox 85% din necesarul energetic este asigurat de acizii grași)

 Depozitele de glicogen asigură energia furnizată prin glicoliză (glicogenoliza produce G6P,
care intră în procesul de glicoliză în țesutul muscular, dar nu este capabilă să mențină
glicemia pentru că țesutul muscular nu conține enzima G-6-P-ază)

 În condiții de efort, glicoliza depășește capacitatea Ciclului Krebs de a metaboliza Acetil-

CoA, deci piruvatul va fi transformat în lactat

 Lactatul, prin intermediul Ciclului Corri, este condus la ficat și transformat în glucoză

 Aminoacizii cu catene laterale transferă gruparea aminică piruvatului prin reacția de

transaminare, formând alanina, iar restul hidrocarbonat este utilizat ca substrat energetic

 Alanina este transportată la ficat, unde N este transformat în uree și alanina în glucoză

Țesut muscular cardiac

 Funcționează exclusiv pe metabolism aerob (conținut crescut de mitocondrii)
 Nu există rezerve de glicogen
 Acizii grași sunt substratul principal energetic
 CC și lactatul pot fi utilizate de asemenea ca substrat energetic
 Profilul metabolic al anumitor organe
3. Țesut adipos

 Lipidele alimentare sunt distribuite către țesutul adipos prin intermediul

chilomicronilor, iar acizii grași sintetizați în ficat sunt transformați în trigliceride
și transportate la țesutul adipos prin intermediul VLDL

 La nivel adipocitar, TG sunt hidrolizate de lipoproteinlipaza extracelulară în

AG

 După pătrunderea AG în adipocit, aceștia se cuplează cu glicerol 3 P

(provenit din DOAP – din glicoliză). Deci, pentru sinteza TG la nivel adipocitar,
este necesară prezența glucozei

 Lipaza hormon sensibilă (activată de adrenalină) hidrolizează TG la AG și

glicerol

 Glicerolul este transportat la ficat, unde este utilizat ca precursor în

gluconeogeneză
 Profilul metabolic al anumitor organe
4. Ficatul

 Ficatul este responsabil de metabolizarea a 2/3 din totalul monozaharidelor din

sânge

 Glucoza absorbită este transformată sub acțiunea glucokinazei în G-6-P, apoi este
depusă sub formă de glicogen sau este metabolizată la Acetil-CoA, transformată în
acizi grași, colesterol sau săruri biliare

 Glucoza poate fi utilizată pentru creșterea glicemiei prin eliberarea acesteia din
depozitele de glicogen hepatic sau din gluconeogeneză

 Precursorii GNG sunt – lactat sau alanină din țesutul muscular, glicerol din țesutul
adipos, aminoacizi glucogenici din dietă.

 AG sintetizați în ficat sunt transformați în TG și transportați în sânge prin intermediul

VLDL. În perioade de inaniție, AG sunt transformați în corpi cetonici.

 AG cu catenă lungă traversează membrane mitocondrială cu ajutorul carnitinei,

reacție catalizată de acil-carnitintransferaza I (enzimă inhibată de concentrații
crescute de malonil-CoA). Când malonil-CoA se acumulează, AG nu mai pătrund în
mitocondrie în vederea beta-oxidării, fiind încorporați în TG și depozitați la nivelul
țesutului adipos.
 Profilul metabolic al anumitor organe
4. Ficatul

 Aminoacizii sunt captați de către ficat, fiind utilizați în sinteza proteinelor

 În urma catabolismului aminoacizilor, azotul este eliminat prin intermediul ureei, iar α-
cetoacizii rămași sunt utilizați pentru gluconeogeneză sau sinteză de AG

 Ficatul nu poate elimina azotul din structura aminoacizilor cu catena lungă și

ramificată. Transaminarea acestor aminoacizi are loc la nivelul țesutului muscular.
 Relațiile metabolice dintre țesuturi în perioade de
înfometare

1. Prima prioritate în perioada de înfometare – asigurarea necesarului de

glucoză pentru țesuturile gluco-dependente (creier, eritrocite).

• AG nu pot fi transformați în G, dar glicerolul din TG poate participa într-o

anumită limită la gluconeogeneză
• O altă sursă de G ar putea fi radicalul hidrocarbonat provenit din degradarea
aminoacizilor

2. A doua prioritate este păstrarea proteinelor, utilizându-se astfel corpii cetonici

ca sursă de energie
 Relațiile metabolice dintre țesuturi în perioade de înfometare
Prioritatea 1 – Alimentarea țesuturilor gluco-
Prioritatea 2 – Alimentarea țesuturilor gluco-
dependente
independente
Glicemia este menținută prin degradarea
Mobilizarea trigliceridelor din țesutul adipos
glicogenului hepatic, urmată de
furnizează AG și precursori ai corpilor cetonici
gluconeogeneză hepatică
 Relațiile metabolice dintre țesuturi în perioade de
înfometare
Prima zi de înfometare – raportul insulină/glucagon sub 1
 Degradarea Gn hepatic
 GNG în ficat (din lactat, alanină, glicerol)
 Lipoliză în țesutul adipos
 Utilizarea acizilor grași ca substrat energetic
 Raportul acetil CoA/citrat devine peste 1, deci rata Ciclului Krebs scade, acetil CoA fiind
utilizată în sinteza corpilor cetonici

A doua zi de înfometare
 Creierul și cordul utilizează corpi cetonici ca substrat energetic

Câteva săptămâni de înfometare

 Corpii cetonici – substratul energetic principal al creierului
 Doar 40 g/zi glucoză este necesară astfel creierului, comparativ cu 120g/zi în prima zi
de înfometare
 Datorită prezenței corpilor cetonici, o cantitate mai scăzută de proteine este necesară,
deci catabolismul proteic este mai scăzut comparativ cu prima zi de înfometare
 Timpul de supraviețuire a unei persoane depinde în mare parte de depozitele de
trigliceride deținute