Sunteți pe pagina 1din 12

Nutritie si Dietetica Generala

Prof. univ. dr. Antoaneta Cretu

Curs 1
Introducere

Alimentatia este indispensabila pentru mentinerea vietii. Alimentele


contin micro- si macro-nutrienti in diverse proportii, astfel incat printr-o
alimentatie corecta sunt satisfacute nevoile zilnice ale organismului in
toate principiile alimentare. Este necesar sa se respecte comportamentul
general fata de actul alimentar, care este un act psiho-social.

Alimentatia va fi astfel conceputa incat sa indeplineasca urmatoarele


conditii:

- sa asigure cresterea si dezvoltarea corespunzatoare varstei;


- sa asigure o activitate fizica si intelectuala normala;
- sa asigure o stare buna de sanatate psiho-fizica.
1. Metabolismul
energetic
Metabolismul reprezinta un ansamblu de schimburi de materie si energie dintre
organism si mediul inconjurator, care stau la baza conservarii structurale, dimensionale
si functionale ale acestuia, deci la baza mentinerii starii de sanatate.

Toate functiile vitale au la baza In repaus functional exista


fenomene metabolice consum continuu de energie

Asigurarea neintrerupta de substante metabolizabile si de energie caracteristica


organismului defineste notiunea de nutritie.

In determinarea statuslui nutritional un rol


important il detine balanta energetica a organismului,
care sta la baza stabilitatii ponderale si a echilibrului
mediului intern.
Principalul mecanism de producere/ eliberare de energie necesara functionarii
normale a organimsului este oxidarea diversilor metaboliti.

Conditia mentinerii functionale si


metabolice optime a organimsului
este reprezentata de mentinerea
concentratiei ATP- ului celular,
denumit si „moneda energetica a
organismului”.

Mentinerea ATP-ului intracelular este posibila prin


interventia a trei sisteme chimice de refacere care
intervin succesiv :
• Sistemul anaerob alactacid sau sistemul ATP-CP
• Sistemul anaerob lactacid sau sistemul acidului lactic
• Sistemul aerob sau oxidativ

Cea mai mare parte a ATP-ului este produs pe cale


aeroba la nivelul mitocondriilor, „centralele
energetice”celulare.
Sursele energetice ale organismului unui adult
în greutate de 70 kg

SUBSTRATUL CANTITATEA ENERGIA DISPONIBILĂ


(kg) (kcal)
ATP 0,076 1,2
Glicogen hepatic 0,1 383
Glicogen muscular 0,400 1531
Glucoza şi lactatul 0,02 76
plasmatic
Trigliceride 12 106665
Trigliceride intramusculare 12 2584
AGL plasmatici 0,0004 4
Aminoacizi 10 39278

Cea mai mare parte a ATP-ului


este produsă pe cale aerobă la nivelul
mitocondriilor, „centralele energetice”
celulare. La nivelul acestora au loc
reacţiile enzimatice ale ciclului Krebs
care, cuplate ulterior cu transportul de
electroni şi fosforilarea oxidativă, au ca
finalitate formarea moleculelor de ATP.
Bilanţul energetic se exprimă prin diferenţa dintre aportul şi consumul de energie:

Modificarile
depozitelor energetice
ale organismului = Aportul de
energie
- Consumul
de energie

Metabolismul energetic este constituit din totalitatea proceselor privind generarea şi


utilizarea energiei necesare diferitelor activităţi ale organismului, schimburile energetice
dintre organism şi mediu la baza cărora stau transformările chimice prin care energia
potenţială nespecifică prezentă în alimente este transformată în energie specifică
(mecanică, electrică, chimică, calorică, etc).

Consumul de energie al organismului cuprinde cheltuielile energetice minime vitale, în condiţii


de repaus – metabolism bazal, la care se adaugă cheltuielile energetice în condiţii de activitate
(activitate fizică, activitatea intelectuală, termogeneză, activitate dinamică specifică a
alimentelor) – cheltuieli energetice variabile.
Conform definiţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) necesarul caloric (energetic) optim
este acel aport energetic alimentar care asigură o balanţă energetică ideală, necesară menţinerii
greutăţii şi compoziţiei corporale normale, păstrării pe termen lung a stării de sănătate,
desfăşurării activităţii fizice şi intelectuale şi parcurgerii unor perioade fiziologice (creştere, sarcină,
lactaţie).
Pentru realizarea acestui deziderat este
recomandabil ca energia de aport, furnizată Necesarul energetic zilnic calculat în
de alimentele ingerate, să fie egală cu cea funcţie de profesie este :
consumată, necesară pentru :

• asigurarea metabolismului
bazal (60% din consumul • pentru activitate sedentară –
energetic total) 30 - 35 cal/kg corp/zi
• activitatea voluntară, fizică şi • pentru activitate fizică medie
psihică (30% din consumul – 30 - 40 cal/kg corp/zi
energetic total) • pentru activitate fizică grea –
• acţiunea dinamică specifică a 40 - 45 cal/kg corp/zi
alimentelor (10% din • pentru activitate fizică foarte
consumul energetic total) grea – 50 - 60 cal/kg corp/zi.
• termogeneză.

Necesarul energetic zilnic pentru majoritatea indivizilor este între 1500 - 3000 kcal
Metabolismul bazal (M.B.)
Reprezintă cheltuiala energetică minimă a unui organism în stare de veghe, în condiţii standardizate
de mediu (temperatură de 16 - 18°C, luminozitate, linişte, etc), în repaus fizic şi psihic de cel puţin ½
oră, după 12 - 18 ore de la ultima masă şi 1 - 2 zile de post proteic şi cu eliminarea medicamentelor
(în special a sedativelor şi tranchilizantelor).
Valoarea MB este influenţată de o
serie de factori fiziologici
Pentru adultul sănătos cu
activitate medie valoarea -vârstă – la 1 an MB este de 50
estimativă a MB este de 1 cal / m2 /oră, în timp ce la 60 de
ani este de 30 cal / m2 / oră.
kcal/oră/kgcorp în cazul
-sex – bărbaţii au MB mediu de 40
bărbaţilor şi de 0,9 cal / m2 / oră, iar femeile de 37
kcal/oră/kgcorp în cazul cal / m2 / oră.
femeilor şi reprezintă 60 - -greutate şi compoziţie corporală
75% din consumul – în determinarea M.B. este foarte
energetic zilnic importantă reprezentarea
ţesuturilor metabolic active
raportată la greutatea corporală,
şi mai puţin repartiţia ţesutului
adipos, acesta neavând o influenţă
importantă asupra consumului
energetic zilnic
Activitate fizica
Energia necesară desfăşurării activităţilor fizice este componentă a cheltuielilor energetice variabile
ale organismului, cea mai mobilă dintre acestea, şi reprezintă circa 30% din cheltuielile energetice
ale organismului. În calcularea balanţei energetice trebuie evaluate şi luate în considerare toate
tipurile de activitate fizică, inclusiv cea accidentală, cea din cursul activităţilor casnice şi
transportului, activitatea cotidiană, dar şi cele din activităţile recreative planificate şi / sau exerciţii
fizice susţinute.

Costurile energetice ale activităţilor fizice cotidiene 100 - 800 kcal / zi

Costurile energetice necesare exerciţiului fizic voluntar şi susţinut


•Activitatea obişnuită la birou necesită 2500 - 2800 kcal/zi
•munca depusă de cei care activează în special cu membrele superioare necesită
3000 - 3500 kcal/zi
•munca la care participă musculatura trunchiului şi a membrelor inferioare
consumă 4500 - 6000 kcal/zi.

Reglarea metabolismului muscular în efort funcţionează în sensul menţinerii acestor


concentraţii la nivele optime, deviaţiile acestor concentraţii reflectând condiţiile ce nu
mai pot menţine acest mediu celular. Necorectarea acestor deviaţii, prin reducerea
nevoilor de ATP, duce la instalarea fenomenului de oboseală musculară.
Menţinerea concentraţiei ATP-ului intracelular, cu alte cuvinte refacerea continuă a ATP-ului,
este posibilă pe cale anaerobă, având ca substrat creatinfosfatul şi glicogenul muscular, sau pe cale
aerobă, din glicogen, trigliceride sau proteine. Utilizarea predilectă de către muşchi a unuia sau
altuia dintre sistemele energogenetice pentru producerea energiei necesare contracţiei musculare
depinde de intensitatea şi durata efortului, respectiv de sportul practicat.

Acţiunea dinamică specifică a alimentelor (ADS)


cantitatea de energie consumată pentru
Este numită şi efect termic al alimentelor digestia, absorbţia, transportul şi
metabolismul alimentelor ingerate

reprezintă 10% din consumul energetic zilnic şi are loc timp de 1 - 3 ore după ingestia de
alimente.

Consum energetic necesar


proceselor de digestie şi
metabolizare
Rata metabolismului bazal
(RMB/CER)
In practica uzuala, metabolismul bazal greu de determinat in conditii standard este, de
fapt, un metabolism de repaus.

1. Formula Harris-Benedict (Kcal/zi)

Femei: 655 + (9.56 * G) + (1.85 * I) - (4.68 * V)


Barbati: 66 + (13.75 * G) + (5 * I) - (6.76 * V)

unde G = greutate in Kg, I = intaltimea in m, V = varsta in ani

Aceasta formula da valori cu aproximativ 20% mai mari decat normal.

2. Formula Mifflin (Kcal/zi)

Femei: (10 * G) + (6.25 * I) - (5 * V) - 161


Barbati: (10 * G) + (6.25 * I) - (5 * V) + 5

unde G = greutate in Kg, I = intaltimea in cm, V = varsta in ani


Aport Caloric Optim in Kcal/zi
Se calculeaza inmultind Rata Metabolismului Bazal (RMB) cu Factorul de
Activitate determinat dupa cum urmeaza:

1.2 = activitate sedentara;

1.375 = activitate usoara (sport 1 ora de 1-3 ori pe saptamana)

1.55 = activitate medie (sport 1 ora de 3-5 ori pe saptamana)

1.7 = activitate grea (sport 1 ora de 5-7 ori pe saptamana)

1.9 = activitate sportiva (sport intens)

S-ar putea să vă placă și