Sunteți pe pagina 1din 37

Alimentația în perioada

preconcepțională
Șef lucrări dr. Otilia Niță
Aprilie 2021
Alimentația în perioada preconcepțională
- priorități -
• promovarea stării de sănătate a femeii însărcinate
• asigurarea mediului optim maternal
• dezvoltarea optimă a fătului

Modificările stilului de viață trebuie să fie


implementate înainte de concepție

Langley-Evans S. 2015.
Alimentația în perioada preconcepțională

Sarcina planificată – permite optimizarea nutriției:

• atingerea greutății optime


• evitarea substanțelor potențial toxice
• creșterea aportului de nutrienți de importanță vitală pentru dezvoltare

Evitarea expunerii embrionului/fătului la factori


toxici/dăunători în primele săptămâni

Langley-Evans S. 2015.
Nutriția și fertilitatea
• Cauze ale problemelor de fertilitate

- genetice
- legate de vârstă
- dezechilibre hormonale
- afecțiuni medicale
- factori legați de stil de viață
- factori nutriționali

Derbyshire E, 2011.
Îngrijirea preconcepțională
• Starea de sănătate și status nutrițional preconcepțional

• Evaluarea riscului nutrițional și a comportamentelor alimentare

• Identificarea femeilor cu risc pentru o sarcină patologică

• Intervenții în vederea reducerii riscului


- fumat
• Identificarea comportamentelor cu risc:
- alcoolism
- consum de droguri

• Riscul de supradozare anumiți nutrienți – utilizare suplimente

• Suplimentarea cu acid folic în perioada preconcepțională – reducerea riscului


de defecte de tub neural
Fertilitatea și balanța energetică
Nutriția în perioada preconcepțională

• Status nutrițional – important în funcția de reproducere


• Corelații nutriție – reproducere
Factori: - vârsta, paritatea, status socioeconomic,
educațional

 declin reversibil al ratei fertilității


• Denutriția –
 naștere prematură
 deces neonatal

• Denutriția la bărbat -  scăderea fertilității, hipogonadism


 tulburări de dinamică sexuală
 ↓ nr, motilitate și supraviețuire spermatozoizi
Nutriția și fertilitatea feminină
• Vârsta de procreere – 18-40 ani - prematuritate
• Sarcina la vârste precoce (<15 ani) - G mică la naștere
- mortalitate infantilă

- preeclampsia
• Actual – prelungirea vârstei reproductive 50-60 ani - diabet gestațional
- cezariana

• Nr. și calitatea ovocitelor scade odată cu înaintarea în vârstă


• Vârsta înaintată – riscuri: - reducerea fertilității
- anomalii congenitale
• Vârsta cronologică ≠ vârsta ovariană - avort spontan

Derbyshire E, 2011.
Nutriția și fertilitatea feminină

• Denutriția
- Aport energetic < consum energetic – supresia ovulației
- Asociată cu reducerea potențialului reproductiv
- Reducerea țesutului adipos – asociat cu amenoree, reducerea fertilității
- Țesut adipos – - necesar pentru conversia androgenilor în estrogeni
- adipokine – reglarea ciclurilor menstruale
- alterarea secreției hormonilor GnRH și LH

- Ex: femei cu tulburări de comportament alimentar (anorexia nervoasă) , femei foarte active fizic
cu amenoree secundară

Derbyshire E, 2011.
Nutriția și fertilitatea feminină

• Supraalimentația
- Femei cu suprapondere și obezitate

- alterarea fertilității
- frecvent PCOS
- frecvent insulinorezistență, producere excesivă de androgeni
- cicluri ovulatorii neregulate

- Distribuția țesutului adipos în exces – obezitatea androidă asoc. cu neregularități menstruale


- Tehnicile de reproducere asistată – mai puțin eficiente la F supraponderale/obeze

Derbyshire E, 2011.
Status nutrițional și fertilitatea
Status nutrițional și fertilitatea feminină

Langley-Evans S. 2015.
Nutriția și fertilitatea feminină

ARTs – assisted reproductive technologies

Derbyshire E, 2011.
Nutriția și fertilitatea feminină
• Cantitatea minimă de țesut adipos:

 declanșarea menarhei – 17% țesut adipos

 cicluri stabile și regulate (reproductive) – 22%

Depozit al energiei mobilizabile, indicator metabolic al statusului


nutrițional al femeii, necesar pentru sarcină și alăptare

Langley-Evans S. 2015.
Nutriția și fertilitatea feminină
Recomandări practice pentru atingerea și menținerea greutății optime
preconcepționale

NICE – National Institute for Health and Clinical Excellence


Nutriția și fertilitatea feminină
Componenți alimentari implicați în fertilitate

• Diete bogate în CH, mai ales cele cu încărcătură glicemică mare


• Diete excesive în P animale
• Alimente surse de AG trans
• Diete sărace în fier
• Diete sărace în P vegetale
• Diete sărace în acid folic

Asociate frecvent cu probleme ovulatorii și infertilitate secundară

Derbyshire E, 2011.
Nutriția și fertilitatea feminină
• Stresul oxidativ și utilizarea antioxidanților
- accelerarea declinului fertilității
- Nivel crescut al ROS – asociat cu:
- creșterea riscului de complicații (preeclampsie)
- Suplimente cu antioxidanți???
- îmbunătățirea șansei de reproducere
- studii reduse ca număr, ca populație
- necesare studii ulterioare
- anumite categorii – femei fumătoare?

Derbyshire E, 2011.
Nutriția și fertilitatea feminină
• Băuturile alcoolice

- Consumul de băuturi alcoolice – riscuri:

- Amenoree
- Insuficiența ovulatorie
- Alterarea profilului secretor LH
- Creșterea nivelului plasmatic estradiol, prolactina – risc avort spontan
- Risc endometrioză - 50% mai mare (indiferent de tip/cantitate de
băuturi alcoolice)
- Sindrom ”alcool fetal”
- Alterarea programării fetale – alterarea funcțiilor imune, cognitive și
comportamentale ale produsului de concepție, pe termen lung
- Reducerea aporturilor dacă este planificată o sarcină

Derbyshire E, 2011.
Nutriția și fertilitatea feminină
• Cafeina

- Studii animale - ↓ capacității de implantare a ovocitului la nivelul uterului


- Studii subiecți umani – cantități mari asociate cu ↑ timp de concepție
- Dificil de diferențiat de efectul fumatului
- Necesar studii ulterioare

Derbyshire E, 2011.
Nutriția și fertilitatea feminină
• Vitamina A

- 2 surse în dietă – animală (retinol) și vegetală (carotenoizi)


- RAE – retinol activity equivalents
- 1 RAE = 1 μg retinol = 6 μg β-caroten = 3,3 UI vitamină A
- una dintre funcții – reglarea expresiei genice (receptori X retinoizi)
- Doze mari – efecte teratogene demonstrate la animale
- La F – doze mari – anomalii craniofaciale, cardiace, SNC
- La F ce plănuiesc sarcină – evitarea suplimentelor cu o cantitate mare de vitamina A
Nutriția și fertilitatea feminină
• Acid folic

- Important în primele 4 săptămâni de sarcină și în perioada preconcepțională


- Deficitul – anomalii de tub neural, anencefalie, spina bifida
- Risc crescut: cei cu antecedente familiale, obezitate, diabet
dezechilibrat, utilizare anticonvulsivante, hipertermia maternă
- 2 posibilități:
- Suplimentarea – 3 luni preconcepțional și minim 12 săptămâni de sarcină
- Fortifierea anumitor alimente consumate de o categorie largă populațională
Factori ce influențează statusul nutrițional
în preconcepție
Femei ce ar beneficia din suplimentarea cu
vitamine și minerale pre-concepțional
• Femei fumătoare, consumatoare de băuturi alcoolice sau droguri
• Femei cu anemie feriprivă
• Femei cu diete dezechilibrate, vegane
• Femei cu sarcini numeroase/multiple

Derbyshire E, 2011.
Nutriția, stilul de viață și fertilitatea feminină
• Ghidul NICE 2013 – stil de viață și recomandări nutriționale
• Greutatea optimă pre-concepțional, în momentul planificării unei sarcini. IMC ideal pre-
concepțional <35 kg/m2 sau <30 kg/m2 la vârste tinere
• Dieta echilibrată, conform principiilor alimentației sănătoase; în anumite situații, suplimente
precum antioxidanții (femeile fumătoare)
• Echipa – dietetician/nutriționist pentru maximizarea șanselor
• Încurajarea reducerii aportului de băuturi alcoolice în perioada pre- concepțională
• Activitatea fizică excesivă – risc reducerea fertilității
• Stilul de viață – influențează fertilitatea și timpul până la concepție

Derbyshire E, 2011.
Ghidul NICE 2013
Nutriția și fertilitatea masculină
• Vârsta >40 ani – reducerea fertilității
• IMC ideal – 25 kg/m2
• Obezitatea - asociată cu alterarea funcției reproductive:

- testosteron transformat în estrogeni la nivelul țesutului adipos în exces – reducerea


funcțiilor testiculare
- creșterea stresului oxidativ – reducerea spermatogenezei
- acumularea țesutului adipos – creșterea temperaturii locale
- dezechilibre hormonale – alterarea spermatogenezei

Derbyshire E, 2011.
Obezitatea și fertilitatea masculină

Langley-Evans S. 2015.
Obezitatea și fertilitatea masculină

Chambers TJG et al, 2015


Nutriția și fertilitatea masculină

Chambers TJG et al, 2015


Nutriția și fertilitatea masculină

Derbyshire E, 2011.
Nutriția și fertilitatea masculină
• Fumatul

- asociere cu infertilitatea masculină


- risc crescut de cancer la copilul tatălui fumător
- integritatea ADN???
- necesare studii ulterioare

Derbyshire E, 2011.
Nutriția și fertilitatea masculină
• Băuturi alcoolice
- consum cronic - nivele crescute de LH, FSH, estradiol
- nivele reduse de testosteron, progesteron
- alterarea calității/cantității spermei, ↓ motilității
- efect spermatotoxic

• Antioxidanți
- aport de antioxidanți – asociat cu ameliorarea calităților spermei
- seleniu, licopen

• Isoflavone
- compuși polifenolici derivați din plante
- activitate estrogen-like
- aportul crescut – reducerea fertilității
- surse – alimente din soia
- necesar studii ulterioare

Derbyshire E, 2011.
Nutriția și fertilitatea masculină
• Zincul
- Implicat în funcția reproductivă masculină
- Deficitul de zinc – asociat cu întârzierea în maturizarea adolescenților
- Conținut ↑ Zn la nivel testicular
- Suplimentarea cu Zn la bărbați cu fertilitate redusă – asociat cu:
- ameliorarea cantității, mobilității și morfologiei spermatozoizilor
- ↑ concentrației testosteron

• Seleniu
- Nutrient esențial în dezvoltarea testiculară normală, spermatogeneză,
• motilitate și funcție normală a spermatozoizilor
- Antioxidant
Nutriția și fertilitatea masculină
• Atingerea greutății optime pre-concepție (IMC ideal <25 kg/m2)
• Aport alimentar echilibrat, conform principiilor alimentației sănătoase
• Bărbații fumători – alimente bogate în antioxidanți, eventual supliment cu
seleniu (necesar studii ulterioare)
• Limitarea aportului de băuturi alcoolice când este planificată o sarcină
• Aport corespunzător de acizi grași polinesaturați
• Bărbații cu alterarea fertilității – atenție la aportul de izoflavone

Derbyshire E, 2011.
VĂ MULȚUMESC!

S-ar putea să vă placă și