Valoarea nutritiva si energetica a alimentelor

Intre om si aliment se stabilesc relatii stranse pe tot parcursul existentei, chiar si

inainte de nastere prin intermediul laptelui matern. Cea mai veche si mai stringenta
relatie este determinata de faptul ca alimentele furnizeaza organismului substantele
nutritive de care acesta are nevoie pentru asigurarea energiei indispensabile
proceselor vitale, pentru sintetizarea substantelor proprii, precum si pentru formarea
substantelor care favorizeaza desfasurarea normala a proceselor metabolice.

Substantele nutritive din alimente

Produsul alimentar este constituit dintr-un amestec de substante organice si
anorganice necesare organismului uman, dar si substante indiferente si chiar
substante antinutritionale.
Pentru
asigurarea
unei stari
de
nutritie
normale este
necesar
ca alimentele consumate sa aduca toate substantele nutritive in cantitati optime si,
mai ales, pe cele esentiale.
Dupa rolul pe care il au in metabolism, substantele utile din alimente, necesare
organismului omenesc (trofinele), se clasifica in mai multe grupe:

substante cu rol energetic, care prin oxidare in organism furnizeaza

energie calorica necesara proceselor vitale si cheltuielilor energetice datorate
activitatii profesionale; Astfel de substante sunt, in principal, lipidele i
glucidele;

substante cu rol plastic, regeneratoare de celule si tesuturi, cum sunt

protidele;

substante cu rol catalitic, cum sunt vitaminele si elementele minerale;

substante cu rol senzorial, care impresioneaza simturile.

Dupa natura lor in organism, substantele nutritive se impart in lipide, proteine,

glucide, minerale si vitamine.
Valoarea nutritiva a alimentelor
Primele preocupari privind valoarea nutritiva a produselor alimentare dateaza din
1890 sub forma publicatiei Compozitia chimica a materialelor alimentare
americane de W. O. Atwater din cadrul Departamentului Agriculturii al SUA,
Composition of food by Consumer and Foods Economics Institute, USDA, 19761981.
In incercarea de a da o definitie, am putea spune ca valoarea nutritiva reprezinta
capacitatea alimentelor de a asigura organismului substantele nutritive de care are
nevoie. Ea se exprima prin:

valoarea biologica, data de continutul in componente esentiale,

indispensabile metabolismului: aminoacizi esentiali, acizi grasi esentiali,
vitamine, elemente minerale;

valoarea energetica, data de continutul in substante cu rol energetic:

lipide, glucide, proteine, fiind exprimata in kcal/100 grame produs.

valoarea igienica, data de continutul in substantelor nocive sau

microorganisme patogene care nu afecteaza sanatatea prin consum;

valoarea psiho-senzoriala, determinata de proprietatile organoleptice

(miros, gust, aroma) si estetice (culoare, aspect) ale produselor alimentare.
Determinarea valorii nutritive a alimentelor presupune stabilirea raportului dintre
necesarul de substante nutritive pentru organism si potentialul nutritiv din 100
grame
produs.
Valoarea nutritiva se determina pe baza urmatoarelor elemente:

reteta produsului: materiile prime;

compozitia chimica a componentelor retetei;

gradul de asimilare al principalelor substante din produs;

necesarul zilnic de energie si substante nutritive pe grupe de populatie;

eventualele pierderi cantitative in produsele tehnologice sau inactivarile

substantelor nutritive.
Valoarea energetica a alimentelor
Dand o definitie, am putea spune ca prin valoarea energetica a unui aliment se
exprima potentialul nutrientilor sai de a furniza energie.
Viata, cu toate formele ei de manifestare, presupune un consum permanent de
energie. Aceasta este indispensabila desfasurarii diferitelor functii ale organismului:
sinteza de substante pentru crestere, contractiile musculaturii, asigurarea
temperaturii corpului constante, etc.

Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele si proteinele. Prin ardere, un gram de

glucide sau proteine genereaza 4,1 calorii, iar un gram de lipide 9,3 calorii. O
situatie deosebita este reprezentata de energia furnizata de alcoolul etilic (7
calorii/gram).
Caloria, kilocaloria, kilojoulul
Prin definitie, caloria este o unitate de masura a energiei termice care se foloseste si
in alimentatie ori in masuratorile metabolice, deoarece exprima valoarea energetica.
In limbajul uzual se foloseste notiunea de calorie, insa, intotdeauna exprima pe
multiplului ei - kilocaloria.
Kilocalorie este unitatea de masura pentru energia termica si este egala cu 1.000 de
calorii. Practic, kilocaloria este o calorie mare.
Kilojoulul este o unitate de masura a valorii energetice. O kilocalorie este
echivalenta cu 4,18 kilojouli. Diferenta dintre ele este ca, in timp ce prima
reprezinta o unitate de masura non-metrica si corespunde valorii de masa pound,
cea de a doua este o unitate de masura metrica, ce corespunde kilogramelor.
De obicei, in limbajul alimentar se folosesc doua tipuri de masurare a caloriilor:
1 Kilocalorie [1 kcal] = 1.000 calorii [1.000 cal];
1 Kilojoul [1KJ] = 4.180 calorii [4.180 cal].
Se cunoaste ca, in medie, un gram de:
- proteine dezvolta 4,1 Kcal,
- glucidele (carbohidratii) dezvolta 4,2 Kcal/g,
- lipidele au o valoare energetica de 9,3 kcal/g.
Nevoile nutritionale
Nevoile nutritive variaza mult de la o persoana la alta, depinzand de varsta, sex,
corpolenta, tipul activitatii desfasurate (fizica, intelectuala), conditiile mediului
ambient (frig, cald, prezenta unor noxe, etc).
Pentru omul care vrea sa traiasca sanatos, este la fel de importanta atat cantitatea de
nutrienti din sursele de hrana, cat si raportul dintre principalele substante active din
punct de vedere biologic; glucide, proteine, lipide, saruri minerale, vitamine si apa.
Necesitatile energetice ale organismului
Estimativ, in functie de varsta, necesitatile energetice sunt prezentate in tabelul de
mai jos.

Necesitatile energetice estimative in functie

de varsta
Varsta (ani)
Necesar (Kcal/kg
corp/zi)
2-4
100-160
4-10
75 - 120
10-12
45 - 80
12-18
35 - 70
18-50
25 - 60
50-65
22 - 50
peste 65
15 - 25
Necesarul caloric trebuie sa se stabileasca in functie de varsta, tip de efort, starea de
sanatate. In general, un adult care nu depune o munca fizica deosebita, are nevoie
pentru fiecare kilogram al corpului sau de aproximativ 35 kilocalorii zilnic.
Cheltuielile energetice - activitati fizice
Estimativ, cheltuielile energetice corespunzatoare diverselor tipuri de activitati
fizice sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Cheltuielile energetice corespunzatoare diverselor tipuri de
activitati fizice
Natura activitatii depuse
Cheltuiala energetica
(Kcal/min)
- activitate sedentara (munca
<2,5
intelectuala)
- activitate musculara usoara
2,5-4,3
(croitor, tipograf, bucatar)
- activitate musculara medie
5,0-7,4
- activitate musculara intensa
7,5-9,9
- activitate musculara foarte
>10
intensa
- inot lent
11,1
- inot rapid
14,2