Merceologia este stiinta care se ocupa cu stiudiul si cercetarea marfurilor.

Este o disciplina cu caracter

tehnic,economic si social.Provine din l.latina mercis care inseamna marfa,si cuv.grecesc logus care inseamna
vorbire,studiu,stiinta.Merceologia are ca obiect de studiu proprietatile marfurilor care le confera acestora utilitate si
respectiv calitate,in corelatie cu cerintele consumatorilor,in conditii de eficienta economica.
Marfa-produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vnzrii-cumprrii. Marfa are unele elemente,
valoarea si valoarea de intrebuintare. Valoarea marfii este data de faptul ca marfa este produsul muncii omenesti
Sortiment-Totalitatea produselor, a materialelor etc. care au aceeai form i dimensiuni sau sunt de aceeai calitate
I mportana sistematizrii mrfurilor a crescut, determinnd amplificarea ncercrilor de elaborare a unor sisteme
de clasificare, pentru facilitatea abordrii n plan teoretic, dar mai ales n scopuri practice a mulimii produselor n
continu diversificare. Elemente ale sistematizrii produselor pot fi identificate deja n perioada economiilor
naturale. Produsele erau grupate pe baza unor criterii simple, reprezentnd caracteristici exterioare (formale), de
exemplu dup mrime (mici i mari), mas (uoare i grele) etc.
Studierea sistemului de codificare.Clasificrile nesistematice i combinate au cptat o larg utilizare la nivel
microeconomic, n diferite ri, urmrindu-se, n principal, rezolvarea eficient a codificrii mrfurilor, potrivit
cerinelor sistemelor informatice proprii ale ntreprinderilor.
n condiiile proliferrii unei mari diversiti de clasificri de acest fel, a devenit necesargsirea unor soluii de
uniformizare a lor pe plan mondial, obiectiv atins prin elaborarea sistemelor Codul universal al produselor (UPC) i
Codul european al articolelor ( EAN). Ambele sisteme utilizeaz codificarea cu bare. Codul cu bare este o
modalitate de reprezentare grafic a caracterelor numerice sau alfanumerice prin alternarea unor bare de culoare
nchis cu spaii albe de dimensiuni definite.Tehnologia codului cu bare se bazeaz pe recunoaterea acestor
combinaii de bare i spaii, cu ajutorul unor echipamente informatice specializate.

Proprietile mrfurilor sunt nsuiri ale acestora care le confer o anumit utilitate. De aceea, cunoaterea utilitii
unui produs sau serviciu impune identificarea proprietilor care, n final, conduc la satisfacerea trebuinei pentru
care a fost realizat marfa respectiv.
Satisfacerea cerinelor consumatorilor este posibil numai printr-o cunoatere temeinic a structurii mrfurilor, a
relaiilor dintre diferitele lor componente, a interaciunilor dintre marf i mediu, dintre marf i om. Toate aceste
aspecte se reflect n proprietile mrfurilor. Proprietile mrfurilor sunt influenate n mod decisiv de mai muli
factori: cerinele consumatorului, concepia i proiectarea produsului, materiile prime folosite, procesul tehnologic
de prelucrare, ambalajul, sistemul de transport, pstrare-depozitareProprietatile:fizice(forma si
dimensiunea,masa,formele aborbtiei,culoarea)chimice(exprima compozitia si structura chimica a marfurilor)
Consum- folosire a unor bunuri rezultate din producie pentru satisfacerea nevoilor produciei i ale oamenilor.
Satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei intr-o societate civilizata, presupune existenta unui sortiment variabil
de produse.Aceasta satisfacere este mult usurata in conditiile economiei de piata la baza careia se afla proprietatea
privata care permite libera initiativa a agentilor economici in directia realizarii unei activitati economice eficiente.
Economia de piata permite ca raportul de marfuri intre cerere si oferta sa fie cit mai favorabil atit producatorilor cit
cit consumatorilor.

Ciclul de productiea marfurilor.Productia de marfuri reprezinta totalitatea bunurilor materiale realizate in cadrul
unei intreprinderiProductia de servicii reprezinta totalitatea bunurilor imateriale realizate intr-o intreprindere.
Deexemplu , activitatea de transport , realizarea unei coafuri in cadrul unui salon de infrumusetare. Ciclul de
productie reprezinta ansamblul de activitati desfasurate intr-o anumita succesiune de la lansarea in fabricatie a
materiilor prime si pana la obtinerea produselor finite.
Analiza principalelor proprietati ale marfurilor. Analiza structurala(se studiaza structura produsului)analiza
comparativa(se refera la structurile,functiile,eficienta economica sociala a produsului)analiza functionala(se
aplica in special produselor cu un grad inalt de tehnicitate si permite determinnarea caracteristicilor tehnico-
functionale)
Compozitia chimica si valoarea nutritiva a produselor agro-alimentare.Intre om si aliment se stabilesc relatii
strinse pe tot parcursul existentei si chiar si inainte de nastere prin intermediul laptelui matern.Produsul alimentar
este constituit dintrun amestec de sb organice si anorganice necesare org.uman,dar si sb indiferente si chiar sb
antinutritionale.Pt asigurarea unei stari de nutritie normal este necesar ca alimentele consumate sa aduca toate sb
nutritive in cantitati optime si mai ales pe cele esentiale.Val.nutritiva reprezinta capacitatea alimentelor de a asigura
organismului sb nutritive de care are nevoie.ea se exprima prin(valoarea:biologica,energetica,igienica,psiho-
sennzoriala)
Principalele componente ale prod agro-alim.:glucidele(Sursa principala de energie a organismului nostru este
reprezentata de glucide. Glucidele se gasesc intr-o cantitate mare in cereale, legume, mai ales in cele bogate in
amidon, precum cartofii, mazarea, porumbul, miere, zahar din sfecla de zahar, lapte si derivate, vegetale, ceapa,
usturoi, sfecla de zahar) lipidele(sunt substane organice grase, insolubile n ap, dar solubile n majoritatea
substanelor organice ce conin grupa hidrocarbon
[
)proteinele vitaminele
Familizarea cu norme fiziologice. Mrfurile de consum, n deosebi produsele alimentare, au o deosebit importan
social i economic, sunt primordial necesare pentru satisfacerea necesitilor vitale ale omului, au impact asupra
sntii organismului uman i asupra mediului ambiant.norme de scurta durata si de lunga.
Calitatea marf.factorii. Calitatea se definete ca ansamblul de caracteristici ale unei entiti care i confer acesteia
aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.Totalitatea insusirilor si a loturilor esentiale in virtutea
carora un lucru se deosebeste de celelalte. Cerinele pentru calitate sunt expresii ale nevoilor satisfcute, exprimate
n termeni cantitativi sau calitativi, pentru a face posibil realizarea i exprimarea entitii
respective.Factorii:organnoleptici,fizico-chimici,microbiologici,starea produselor din.de vedere sanitaro-
igienic.grad de satisfacere a omului
I ndici functii de calitate.Expresia cifrica sau nnationala care o poate lua proprietatea unui produs ,la un momet dat
la prescrierea si determinarea calitatii-indice de calitate.Functiile constructive tehnice(propr fizice
chimice,tehnnologice)economice(referitoare la un sistem de indicatori care definensc prin costuri si prin preturi
efortul epus pt realizarea prod(randament,val.nutritiva)psihosenzoriale(care sunt influenate si reflecta calitatea vietii
populatiei(car ecologice)
Masuri de prevenire.Aditivii alimentari catalogati prin simbolurile E-123ex.Se folosesc pt:a falicita fabricarea de
produseSTANDARD,a permite ameliorarea propr psihosezoriale(gust miros cul arom consistenta)corectarea val
nutr a PA,marirea dur e pastrare.se clas in:edulcorannti aromatizanti potentiari de aroma.amelioranti
alimentari(vitamine aminoacizi sb minerale).
Prod autohton-produsul care sa format si sa dezvoltat pe teritoriul tarii.

Tehnologii de verif. Tehnologia produselor alimentare este o ramur a tiinelor tehnice care cuprinde elaborri,
argumentri teoretice i experimentale a principiilor tiinifice de fabricare a produselor alimentare. Tehnologia
produselor alimentare include investigaii teoretice i practice destinate modernizrii fluxului tehnologic de
producere a alimentelor, ameliorrii calitii lor, optimizrii procedeelor i metodelor de obinere a semifabricatelor
i produselor finite, elaborrii produselor i tehnologiilor noi. De asemenea tehnologia produselor alimentare
cuprinde elaborri legate de monitorizarea fluxului tehnologic de producie, metodele de verificare a proprietilor
alimentelor n scopul obinerii produselor sigure pentru consum.
Termen de valabilitate,garantie:val- perioad de timp, stabilit de ctre agentul economic care fabric un produs
perisabil sau un produs care, n scurt timp, poate deveni periculos pentru sntatea consumatorilor, n cadrul creia
produsul trebuie s-i pstreze caracteristicile specifice, cu condiia respectrii regulilor de transport, manipulare,
depozitare, pstrare, utilizare i consum. Pentru produsele alimentare i medicamente, termenul de valabilitate este
data-limit de consum. Gar-Limita de timp, care curge de la data dobandirii produsului sau serviciului, pana la care
producatorul sau prestatorul isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlocuirii produsului ori serviciului
achizitionat, pe cheltuiala sa, daca deficientele nu sunt imputabile consumatorilor.
Tipuri de standard. -standard de baz, care are o aplicare general sau care conine prevederi generale pentru un
anumit domeniu;-standard de terminologie, care specific termeni, de obicei mpreun cu definiiile acestora i
uneori cu note explicative, ilustraii, exemple etc;standard de ncercare, care specific metode de ncercare, nsoite
uneori de alte prevederi referitoare la ncercare, cum ar fi eantionarea, utilizarea metodelor statistice, ordinea
ncercrilor;standard de proces, care specific condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc un proces;-standard de
produs, care specific condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc un produs sau o grup de produse pentru a
asigura aptitudinea de utilizare a acestora;-standard pentru servicii, care specific condiiile pe care trebuie s le
ndeplineasc un serviciu, pentru a asigura aptitudinea de utilizare a acestuia;-standarde de interfa, care specific
condiiile referitoare la compatibilitatea produselor sau a sistemelor n punctele lor de legtur.-standarde de date
care pot fi indicate, ele coninnd o list de caracteristici ale cror valori sunt indicate pentru descrierea unui produs,
proces sau serviciu;-standarde internaionale, adoptate de o organizaie internaional de standardizare;-standarde
regionale, adoptate de ctre o organizaie regional de standardizare, cele mai cunoscute fiind standardele
europene;-standardele naionale, adoptate de un organism naional de standardizare;-standardele profesionale,
adoptate n anumite domenii de activitate, de organizaii profesionale, legal constituite;-standarde de firm, adoptate
de societi comerciale, regii autonome sau de alte persoane juridice.
Standard,izare.Standard-document,act stabilit prin consenns si aprobat de un organism recunoscut,care prevede pt
utilizari comune si repetate,reguli rescriptii si caracteristici comune,referitoare la diverse activitati sau
rez.acestora,in scopul obtinerii unui grad optim de ordine unui context dat.-izare-acitivitate specifica ce stabileste pt
prob potentiale sau reale,prevederi destinate unei utilizari comune si repetate,urmin obtinerea unui gr op de ord intr
context dat.
-SM.Conform art13 a monitorului oficial nr.11-12 din 22.02.1996(leg cu priv la st-izare)trebuie sa contina prevederi
care nu contravin legislatiei.Aplicare SM cu exceptia cazului prevazut la aliniatul3 este benevola de la data stabilita
la art22alin1.Aplicarea SM in parte poate deveni obligatorie pe intreg pe tot teritoriul tarii,in cazul in care
considerentele de ordin public si de protectie a intereselor consumatorilor fac necesara o astfel de masura.Se
interzice:elaborarea,livrarea,comercializarea,depozitarea,repararea,transporul si exploatarea produselor fara
documentele normative respective.
Stanndardizarea marfurilor. Standardizarea este o activitate de interes general care, prin aplicaiile ei, are
un impact important asupra economiei i societii. Aplicaiile standardizrii se refer, printre altele, la: uniti de
msur; terminologie i simbolizare; produse i procedee (definirea i alegerea caracteristicilor produselor, metode
de ncercare i msurare, specificarea caracteristicilor produselor pentru definirea calitii, varietii i
interschimbabilitii lor, cerine privind ambalarea, marcarea i etichetarea); securitatea persoanelor i bunurilor.
Subiectele standardizrii nu sunt alese de un organism de standardizare, ci de prile interesate, care n principal
sunt: productorii, utilizatorii industriali, consumatorii i autoritile publice. Acestea particip la activitatea de
standardizare ca urmare a avantajelor pe care le poate oferi aceasta.






Stud.inf marfare,citirea.Marfa-produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vnzrii-cumprrii. Marfa
are unele elemente, valoarea si valoarea de intrebuintare. Valoarea marfii este data de faptul ca marfa este produsul
muncii omenesti. Cantitatea de grasimi: cu cat cantitatea de grasime continuta este mai mica, cu atat mai bine.
Consumul de grasime nu trebuie sa depaseasca aproximativ 50 g pe zi. Fibre: O cantitate de aproximativ 30 de g pe
zi este absolut perfecta. Consumul corect a cantitatii de fibre pe zi poate ajuta la scaderea colesterolului, previne
constipatia si echilibreaza nivelul de zahar din sange. Sodiu: Cantitatea de sodiu dintr-un produs nu trebuie sa
depaseasca 2400 mg pe zi, deci atentie la produsele procesate, pentru ca de obicei acestea contin un nivel exagerat
de sodiu. Calorii: Moderatia este cuvantul cheie. Pentru a ne mentine sanatatea la un nivel echilibrat nu ar trebui sa
depasim 2000 de calorii pe zi. Urmareste sa nu treci cu prea mult peste aceasta valoare. La o citire atenta a
etichetelor, vei fi suprinsa de numarul urias de calorii pe care le pot contine anumite produse la care nici nu te
asteptai.Lista de ingrediente: De obicei, ingredientele de pe o eticheta sunt puse in ordinea descrescatoare a cantitatii
din produs, oferindu-ti astfel o idee cam ce ingredient este introdus intr-o cantitate mai mare fata de celelalte.
Perisabilitatea Scderea cantitativ care se produce (i care se accept ca normal) la unele mrfuri, din cauza
evaporrii, uscrii sau din cauza eliminrii din circuit a unei pri din marf, ca urmare a distrugerii sau degradrii
prin manipulare ori ca urmare a unor procese naturale de alterare. Intoxicatiile alimentare apar de regula vara,
in special in perioadele caniculare, atunci cand produsele se altereaza usor, iar termenul inscris pe ambalaj nu mai
are nici o valoare daca alimentele nu sunt depozitate corespunzator.