RATIA ALIMENTARA

RATIA ALIMENTARA reprezinta cantitatea de alimente ingerate pe o perioada de 24 de

ore care sa satisfaca calitativ si cantitativ toate nevoile nutritive ale individului.
Ratia alimentara se exprima in calorii sau in principii alimentare.
Calorii = cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui litru de
apa cu un grad,intre 0 si 100grade C.
Principii nutritive = proteine(Pt), glucide(Gl), lipide(Lp),saruri minerale si
vitamine toti acesti factori raportati la unitatea de timp.
Nevoile (principiile) nutritive ale organismului pot fi:
- energetice;
- plastice.
NEVOILE ENERGETICE
Energia este luata de catre organism din pincipiile nutritive. Cele mai mari furnizoare de
energie pentru organism sunt glucidele si lipidele dar si proteinele pot fi folosite uneori in
acest scop.
Prin ardere in organism :
1g glucide furnizeaza 4,1 calorii;
1g lipide furnizeaza 9,3 calorii;
1g proteine furnizeaza 4,1 calorii.
NEVOILE PLASTICE sunt date de proteine. Pentru mentinerea greutatii si pentru
rezistenta organismului,
cantitatea de proteine este de 1g/kilocorp/24 de ore,valoare care reprezinta nevoia azotata
minima de intretinere.
Nevoia azotata optima fiziologica,in stare sa evite catabolismul proteic este de 1,2-1,5
g/kilocorp/24/de ore.
La adult se recomanda ca din totalul de proteine sa fie de origine animala si sa fie de
origine vegetala.
La copii se considera ca este optima o cantitate de 1,5 Pt/kg/corp,din care aproximativ 2/3
sunt de origine animala, deoarece, acestea.contin.aminoacizi.esentiali, necesari cresterii
organismului tanar.
Nevoia de glucide care reprezinta cea mai importanta sursa de energie pentru organism
este de 55-60%. Balanta atarna in favoarea glucidelor complexe(din cereale,legume si
fructe) si in defavoarea celor rafinate(zahar si produse zaharoase).
In ceea ce priveste aportul de lipide ,acesta,este cuprins intre 25 si maxim 35% din
totalul caloric. Raportul lipidic cuprinde:
acizi grasi saturati = 25%
acizi grasi mononesaturati =50%
acizi grasi polinesaturati = 25%
Acizii grasi nesaturati sunt:
acidul linoleic,care nu poate fi sintetizat in organism,este necesar in structura
membranei celulare;se gaseste in uleiul de rapita,uleiul de nuci,uleiul de soia,germeni de
porumb...
1

acidul linolenic este si el indispensabil si este prezent in uleiul de

nuci.porumb.soia,arahide,floarea soarelui....
acidul oleic care se gaseste predominant in uleiul de masline.
Raportul dintre Pt, Lp si Gl este de 1-1-4. Pentru metabolizarea unui gram de Pt si
a unui gram de Lp este necesara o cantitate de 4g Gl.
Exemplu de calcul caloric la un mic dejun format din:
250ml lapte =10gH.C.,10g Pt., si 5g Lp
80 g paine = 40g H.C inmultit cu 4calorii=160
total Pt=10g inmultit cu 4 calorii=40
total Gl=50g inmultit cu 4 cal = 200
total Lp=5g inmultit cu 9 calorii = 45
TOTAL CAL =40+200+45=285g

Nevoia de apa se apreciaza a fi de aproximativ 2500 ml/24 de ore;variaza in

functie de eliminari.
Nevoia de substante minerale este acoperita printr-o ratie alimentara echilibrata.
Elementele cu rol important in procesul de crestere vor fi date in cantitati mai mari la
copii si adolescenti,ca si la femei in timpul sarcinii si al alaptarii.(Ca,P,Mg,Fe,...)
Nevoia de vitamine este asigurata printr-o alimentatie echilibrata. Vitaminele
liposolubile sunt aduse mai ales prin alimente de origine animala(branza,lapte,icre...)dar
si.de.unele.fructe.si.legume(seminte.oleaginoase,maslineVitaminele hidrosolubile sunt
date organismului de alimente vgetale si alimente de origine animala.
Cresterea,sarcina,lactatia maresc nevoile in unele vitamine,fapt care trebuie sa tina
seama cand se alcatuieste ratia alimentara la asemenea persoane.
Mai sunt o serie de factori care trebuie luati in calcul la alcatuirea ratiei
alimentare,cum ar fi:
Coeficientul de utilizare digestiva(CUD)sau digerabilitatea; se calculeaza
dupa formula
CUD= cantitatea absorbita-cantitatea excretata prin intestin
Cantitatea absorbita
totul raportat la 100.
CUD variaza n functie de natura produsului alimentar. Astfel, proteinele animale au un
coeficient de utilizare digestiva mai
mare decat cele vegetale ;grasimile emulsionate,ca si cele bogate in acizi grasi
polinesaturati au un coeficient de utilizare digestiva mai mare,glucidele cu molecula mica
au un coeficient de utilizare foarte ridicat(aproape100%) spre deosebire de cele cu
molecula mare(celuloza),care scad coeficientul de utilizare digestiva.
Acoperirea cheltuielilor energetice in functie de gradul de activitate fizica se apreciaza
in felul urmator:
o Pentru repaus la pat,25-30 kcalorii/kg corp/zi
o Pentru exercitiu usor,30-35 kcalorii/kg corp/zi
o Pentru exercitiu moderat,35-40 kcalorii/kg corp/zi
o Pentru efort intens,40-50 kcaorii/kg corp/zi
2

Pentru copii,aprecierea necesarului caloric se estimeaza la 90 kcalorii/kg

corp/zi,pentru copii de la 4 la 6 ani si 80 kcalorii/kg corp/zi,pentru cei cu varsta inte 7 si
10 ani.
Alcatuirea meniurilor se face in functie de valoarea calorica admisa,de restrictiile si
permisiunile alimentare,de preferintele culinare ale individului si de posibilitatatile sale
materiale.
Necesarul energetic individual se calculeaza din inmultirea greutatii ideale cu consumul
caloric impus de gradul de activitate fizica depusa de persoana respectiva. Din rezultatul
obtinut se calculeaza cat Pt,Lp,Gl se dau in cadrul ratiei zilnice,de exemplu:
Gl=50-60%
PT=10+15%
Lp= 30% din valoarea calorica.(1g glucide=4kcal,1g proteine=4 kcal,1g lipide=9 kcal).
Spre exemplu un individ cu greutatea ideala de70kg cu un necesar caloric de 30
kcal/kg/corp,valoarea necesarului caloric zilnic se ridica la 2100kcalorii(70 se inmulteste
cu30).Din cadrul acestora se opteaza pentru:
Gl la un procent de55% din ratie,ceea ce inseamna 1155kcalorii.acesta impartite
la4 dau 289g glucide /zi
Pt la un procent de 15% din ratie=315 kcalorii:4= 79g
o

Lp la un procent de 30% din raie=630kcalorii:9=70g.

Pierderile culinare,rezulta prin curatirea si pregatirea alimentelor si duce la o

scadere considerata a fi in medie de 10% din valoarea calorica a ratiei .
Resturile din farfurie. Ori de cate ori se face o ancheta alimentara se vor avea in
vedere si resturile din farfurie,care raman neconsumate de individ. In general,acestea
sunt apreciate lacca.5% din valoarea calorica a ratiei alimentare.Tinand seama de aceste
date se va putea alcatui o ratie optima,a carei eficienta se apreciaza prin doua criterii:
individul isi pastreaza greutatea constanta si poate sa desfasoare o activitate normala,fara
sa intervina oboseala sau alte modificari.
GRUPELE DE ALIMENTE
Pentru o alimentaie raional trebuie respectate proporiile dintre principiile
nutritive,care nu se gsesc ca atare n natur,ci sub forma unor combinaii complexe, n
care proporia lor variaz, numite alimente.
Nu exist aliment care s conin toi factorii nutritivi n proporii echilibrate
optime pentru organism. De aceea alimentaia zilnic trebuie alctuit din diferite
alimente.
Alimentele se pot mpri din punct de vedere nutritiv n mai multe grupe
mari:
Carnea i derivatele de carne
Laptele i derivatele de lapte
Oule
Grsimile alimentare
Cerealele i derivatele de cereale
Legumele

Fructele
Buturile
Produsele zaharoase
Condimentele

O DIETA SANATOASA PENTRU UN OM SANATOS

omul i alege singur calea de a tri
Se tie c pentru a supraveui,omul are nevoie de toate principiile nutritive :
glucide, (Gl)proteine, (Pt)lipide, (Lp)sruri minerale,vitamine.Toate acestea duc la
pstrarea sntii, dac este pstrat proporia dintre ele. La 1gPt i 1gLp sunt necesare
4gGl.
O diet echilibrat n aceti factori nutritivi aduc i necesarul de vitamine i sruri
minerale att de necesare n sntatea organismului.
Proteinele de calitate( materialul de construcie al celulelor sntoase) cu rol n
creterea organismului,cu rol n refacerea esuturilor(rni,operaii arsuri) se gsesc n
alimentele de origine animal :carne,pete,brnz,ou,lapte. Absena lor total pe un
termen lung risc s aduc cu sine lipsa de fier sau chiar anemia. Lipsa ndelungat a
produselor lactate poate duce la grave carene de calciu i poate favoriza apariia
osteoporozei dup menopauz.
Proteinele sunt si de origine vegetala. Acestea se gsesc n legume (ciuperci,fasole
uscat,alge, nuci,alune) cereale(mai ales n cele nedecorticate). O alimentaie corect
trebuie s conina i Pt de origine animal (mai ales la copii care sunt n cretere) i Pt de
origine vegetal care au un rol important i n eliminarea toxinelor din corp,ajutnd la
formarea digestiei. Laptele este un aliment complet,singurul care conine n mod aproape
egal proteine ,glucide,lipide de aceea el nu trebuie s lipseasc din alimentaia oricrei
categorii de vrst. Asimilarea proteinelor de ctre oranism este un proces dificil
,deoarece sunt cele mai complicate alimente. Pentru digestia proteinelor corpul consum
cea mai mare cantitate de energie,dar se depoziteaz n corp ca reziduu toxic, crescnd
greutatea,deoarece nu eist energie necesar pentru a o elimina,iar a doua zi un alt surplus
de proteine..i tot aa greutatea corpului crete,toxinele se nmulesc i situaia se
agraveaz din ce n ce mai mult.Corpul uman nu trebuie s duc lips de proteine n
alimentaie,dar nici s consume mai multe,deoarece snt periculoase n aceiai msur cu
a avea puine.
De origine animala ( carne ,ou , branza. lapte) sau de origine vegetala ( soia,
ciuperci , fasole uscata. nuci.alune. cereale),proteinele sufera, prin tratament
termic,modificari de denaturare pierzand o mare parte din substantele pe care le contin.
Prepararea termica a carnii prin fierbere se poate realiza in doua moduri. Daca
se pune la fiert de la inceput cu apa rece, atunci pe masura ce se ajunge la temperatura
maxima, se produce un fenomen de dializa si-n felul acesta substantele proteice solubile
si sarurile minerale vor trece in apa formand bulionul de carne sau supa de carne .Daca se
pune la fiert atunci cand apa clocoteste,se produce o coagulare rapida a proteinelor
impedicand eliminarea substantelor extractive din aliment si astfel se obtine un rasol
gustos. Pentru a pastra la maxim principiile nutritive ale unui aliment se recomanda
4

nabusirea sau fierberea n vapori fata de fierberea n vapori de aburi supra-ncalziti.

Digestibilitatea acestui preparat va fi crescuta.
Grija pentru o alimentatie rationala,care sa cuprinda in mod armonios principiile
nutritive necesare unei vieti sanatoase,cat si grija pentru o alimentatie corect pregatita din
punct de vedere dietetic prin indepartarea unor practici nocive de gastrotehnie
traditionala- este o sarcina importanta pentru toti cei care raspund de mentinerea starii de
sanatate a poulatiei. Alimentatia bio si ecologica nu inseamna o moda. Alimentele
consumate sunt sursa de viata desi ele,prin preparare , nu mai contin viata. Existenta unei
diete ideale,care sa corespunda tuturor indivizilornu nu exista deoarece fiecare
persoana are:
o structura morfofunctionala specifica
un temperament diferit

o anumita activitate fizica

Recomandarile O.M.S. in ceea ce priveste consumul de principii
nutritive(nutrienti) pentru prevenirea bolilor cronice sunt urmatoarele:
1) grasimi totale = 15% din energie din care
gr. nesaturate -----------------3-7%

gr. saturate
-----------------0-10%;

colesterol din alimente --- 0 - 300mg/zi

2) hidrati de carbon total =55% din energie
- polizaharide -----------------------55*75%
- fibre alimentare---------------------16-24%
-zahar rafinat---------------------------0-10%
3) proteine
= 10% 15% din energie
4) sare
= 6g / zi
5) apa
= 2l / zi
Alimentele trebuie sa aiba efecte benefice pe functiile organismului si,prin
efectele lor nutritionale, sa reduca riscul de boala.
Astfel :
o fibrele alimentare au urmatoarele efecte principale:
reduc colesterolul;
reduc riscul bolilor coronariene ;
reduc riscul cancerului de colon,de prostata si de san ;
previn constipatia(scad timpul de tranzit) ;
previn diverticuloza colonului ;
reduc hipertensiunea ;
regleaza absorbtia de glucoza ;
imbunatatesc metabolismul glucozei ;
reduc greutatea corporala ;
o dieta cu grasimi saturate si colesterol creste riscul bolilor coronariene ;
o dieta bogata in grasimi creste riscul de cancer ;
o grasimile polinesaturate cum sunt uleiul presat la rece,alunele si nucile neprajite
sunt antiaterogene,previn cresterea colesterolului,a hipertensiunii ,combate ateroscleroza ;
5

prin prajirea indelungata in grasime a alimentelor se formeaza o substanta toxica

numita acroleina care favorizeaza cancerul ;
o prin consumul mare de produse concentrate in fainoase si zahar apare riscul
instalarii obezitatii care poate declansa diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala;
o alimentatia cu produse bogate in calciu(lapte,branza) reduce riscul de osteoporoza;
o consumul marit de sare creste riscul de hipertensiune arteriala;
o masa osoasa la sfarsitul perioadei de adolescenta poate fi crescuta prin mijloace
dietetice. Ca efect pe termen lung,al intregii vieti,este prevenirea osteoporozei de mai
tarziu;
o unele alimente functionale bogate in carbohidrati au efecte benefice in cresterea
capacitatii de memorare,in cresterea puterii de munca.n acelasi timp,alimentele bogate in
carbohidrati produc senzatia de liniste,somnolenta,calm,reduc perceptia durerii.Dulciurile
au rol nu numai in activitatea psihica si intelectuala ,au rol important si in activitatea
fixica,efort fizic si recuperare.Insuficienta de carbohidrati scade nivelul gliceniei si duce
la oboseala si epuizare fizica.Administrarea unor cantitati mari de dulciuri poate duce la
riscul unei deshidrarari intense,ce poate conduce uneori la colaps.
Sunt alimente de protectie care au rolul de a preveni boala , nu numai de a o trata.
Caracterul de protectie este dat de bogatia unor alimente in substante biologige active cu
actiune benefica la nivel celular ,care maresc imunitatea naturala a organismului facandul sanatos si rezistent.
Exista:
1.Produse alimentare de protectie pe baza de legume si fructe.
Legumele si fructele sunt un cocteil de mii de substante , multe dintre ele fiind foarte
active. Ele protejeaza impotriva bolilor gastrointestinale,a celor cardiovasculare,de
nutritie si metabolice,impotriva afectiunilor ale aparatului urinar,respirator,in afectiuni
glandulare,ale sistemului nervos central si in bolile de piele.
Aceasta este posibil pentru ca:
au concentratie ridicata in vitamine de origine vegetala(vt C, acidul folic, caroten,
vit P) avand implicatii profunde pentru starea de sanatate;
fiind alcaline favorizeaza mentinerea reactiei alcaline a sangelui;
au continut ridicat in saruri minerale si au efect de remineralizare a organismului;
datorita bogatiei de potasiu permite eliminarea apei excedentare din organism si-l
dezintoxica;
sunt bogate in in fibra alimentara ,celuloza, hemiceluloza si in mod special in
substante pectice,care asigura o reglare a tranzitului intestinal,influentand pozitiv starea
de sanatate;
au rol preventiv asupra declansarii cancerului-consumul de soia,varza,mazare
previne cancerul hormono-dependent,cancerul de san,cancerul de prostata.Astfel un
studiu prelungit efectuat ne arata ca la persoanele care consuma 20g usturoi pe
zi,cancerul este de 13 ori mai putin frecvent,comparativ cu restul populatiei. Usturoiul are
o puternica actiune terapeutica deoarece:
stimuleaza functia imunitara;
reduce colesterolemia;
o

actioneaza ca anticoagulant si antiagregant plachetar;

este antidepresiv;
stimuleaza memoria;
creste posibilitatea de comunicare;
actioneaza pozitiv in dementa senila;
inhiba mitoza celulelor cancerigene;
are efect protector pentru neuroni;
este antiinflamator;
este descongestionant;
2.Pestele(oceanic) ca aliment de protectie.Bogat in acizi grasi polinesaturati ,pestele
asigura protectia cardiovasculara,protectia fata de agresivitatea bolilor autoimune si
protectia fata de neoplasm.
3
.Produse din cereale germinate
Germinarea reprezinta singurul proces de prelucrare a produselor agroalimentare prin
care se realizeaza o crestere importanta a valorii nutritive prin marirea continutului in
vitamine si substante biologige active.Ca urmare a biosintezei determinate de procesele
enzimatice foarte active care au loc in timpul germinarii cantitatea de vitamine B1,B2 si
B6 se mareste de 5 la la 50 de ori.
4. Produse din germeni de cereale.
Fainurile obtinute din germenii de grau ,de porumb sunt considerate ca fiind
produse de protectie complexa datorita continutului in aminoacizi esentiali;
Uleiul din germeni este foarte bogat in acid linoleic cu implicatii biochimice
deosebit de importante la om,in legatura cu transportul lipidelor si,in special,al
colesterolului(scad lipidele si colesterolul) ;
Drojdia de bere este un produs de protectie,este o sursa importanta de vitamine din
grupa B,ergosrerol si alte substante active.Are rol protector asupra ficatului,contribuind la
prevenirea degenerarii celulei hepatice si la revitalizare functiilor acestora,iar continutul
ridicat de aminoacizi mareste actiunea hepatoprotectoare. Continutul ridicat de glutation
dedermina o crestere a rezistentei organismului la intoxicatiile cu xenobiotice.
5. Produse fermentate lactic
Produsele lactate fermentate au capatat o larga importanta in dietoterapie datorita
aportului in microflora lactica si a faptului ca in timpul fermentarii se produce o
predigerare a proteinelor,lipidelor si glucidelor,care conduce la cresterea gradului de
asimilare. Produsele lactate acide,indeosebi iaurtul,au proprietati hipo-colesteromiante
,maresc imunitatea,combate balonarea.
O importanta dietetica o prezinta sucurile de legume fermentate lactic,din
morcovi,sfecla rosie,telina,varza,ardei.
Fibrele dietetice si pectinele.
Datorita efectelor deosebite pe care le au in sanatatea organismului s-au realizat
produse bogate in fibre,printre care si produsulFibrosan: este obtinut din din tarata
fina,ceea ce previne iritarea tractului gastrointestinal, are o mare capacitate de
hidratare,ceea ce permite absorbtia toxinelor din organism,este imbogatit cu germeni de
grau care aduc substante biologige active deosebit de valoroase,are o valoare energetica

mica,ceea ce este foarte utila pentru cei cu restrictie calorica si a celor ce fac cura de
slabire,se creaza rapid senzatia de satietate,are un continut ridicat de vitamine din
complexul N si de vitamina E, continutul de proteine este crescut.
In concluzie pentru a fi sanatosi trebuie ca alimentatia noastra sa fie aterogena si
anume:
sa se restranga alimentatia cu grasimi saturate,margarina si alimente bogate in
grasimi;
sa se restranga alimentatia cu carne fiarta,fripta sau prajita,bogata in radicali liberi
aterogeni;
alimentatia zilnica sa aiba 100-400u.i vit E,care are actiune antioxidanta;
alimentatia sa fie bogata in coenzimaQ10(sardine,peste de mare)-actiune
antioxidanta a LDL-colesterolului;
alimentatia sa fie bogata in peste,acizi grasi Omega 3 care au actiune
antioxidanta si anticoagulanta(2-3 ori/saptamana);
sa se consume cat mai multe fructe si vegetale, bogate in vitamina C si fibre
alimentare;
sa se bea zilnic ceai care blocheaza oxidarea LDL-colesterolului;
alimentatia sa fie bogata in glutation-fructe si vegetale proaspete sau conservate la
frig;
sa se consume usturoi in cantitate mare pentru ca acesta blocheaza oxidarea LDLcolesterolului( LDL= lipoproteine cu densitate joasa-principala forma de transport a
colesterolului;
sa se consume ulei de masline care blocheaza oxidarea LDL-colesterolului;
cantitatea de sare sa fie scazuta;
bauturile alcolice sa fie consumate cu moderatie(vinul rosu previne oxidarea LDLcolesterolului si scade predispozitia la tromboze;
Este necesar ca alimentatia sa fie simpla, sanatoasa, ecchilibrata si sa ne pastram
greutatea normala a corpului:
Gi = 50 + 0,75( i-150) + V-20 pentru barbati
4
Gi = 50 + 0,75(I-150) + V-20 inmultit cu 0,9 pt femei
4
Gi=greutatea ideala
I = inaltimea
V=varsta
De asemenea ,valorile greutatii ideale pot fi calculate cu ajutorul IMC(indicelui masei
corporale)
IMC= G.A.
I la patrat
In care G.A. =greutatea actuala,I=inaltimea
Valorile normale pentru IMC sunt de 27 la barbati si 25 la femei
Paralel cu reducerea drastica a grasimilor saturate si a colesterolului, hrana se
8

suplimenteaza moderat cu acizi grasi polinesaturati si mononesaturati proveniti din uleiul

de floarea soarelui, germeni de porumb soia si uleiul de masline. De asemenea, se creste
aportul hidratilor de carbon, dar numai pe seama glucidelor complexe, bogate in fibre
alimentare(cereale nerafinate.a legumelor si fructelor proa
Lipidele sau grsimile au valoare caloric cu rol energetic Prin metabolizarea unui
gram de Lp se elaboreaz 9 calorii.
De exemplu o persoan care consum la o mas 20g Lp(20 9=180)nseamn c a
primit 180 calorii date numai din Lp. Cele de origine animal(unt,carne gras,glbenu
de ou, untur conin acizi grai saturai i favorizeaz creterea coleterolului. Balana
atrn n favoarea lipidelor de origine vegetal(ulei vegetal,nuci,alune- crude-) care
conin acizi grai polinesaturai i au efect anticolesteriant,mai ales uleiul de msline i
de in presat la rece,cu rol important n prevenirea bolilor de inim i a accidentelor
vasculare.
Prajirea in grasime a alimentelor nu este recomandata in dietetica deoarece se pierd
vitaminele din aliment si ce este si mai grav- se formeaza prin prajirea indelungata o
substanta toxica (acroleina)care favorizeaza cancerul.
Se prefera coacerea la cuptor, punand carnea, unsa in prealabil cu grasime, intr-un vas cu
putina apa .
Glucidele se mpart i ele n dou categorii :Gl rafinate i Gl naturale.
Cele rafinate :zahrul, ciocolata, bomboanele, produsele de cofetrie aduc doar aportul
energetic,alte componente nutritive sunt aproape inexistente (vitamine, minerale,enzime).
Consumate n cantiti mari formeaz esut adipos i pun n pericol sntatea
adultului.Sunt un risc pentru siluiet i sntate.Ele sunt dumanul calciului din
organism,este considerat houl nr.1 al calciului. Moleculele zahrului se combin cu
fibrele de colagen,fcndu-le rigide, inflexibile. Urmarea :apariia ridurilor. Pentru
combaterea lor se recomand 2l ap pe zi iar dintre alimentele care asigur ca frumuseea
tenului s fie de durat se prefer : pete gras(de mare),fructe proaspete,legume ct mai
multe i ulei presat la rece(cel de msline sau de in). Abuzul de zahar explic explozia
de boli cum sunt : diabetul,caria dentar, osteoporoza i tulburrile de calcifiere,scderea
imunitii,cancerul,n special cel de colon.La copii,consumul frecvent de dulciuri
perturb procesele de cretere,duce la apariia rahitismului i a fragilitii
osoase,declaneaz pubertatea prematur,genereaz probleme de comportament :conduce
la scderea voinei,predispune la violen,scade capacitatea de concentrare
etc.Renunarea la zahr este oarecum echivalent cu renunarea la un drog deoarece
pentru muli oameni,dulciurile sunt nu numai un desert, ci i aliment de baz,susintor de
efort iconsolare n momentele amare ale vieii. Mai mult, din punct de vedere
medical,s-a constatat c atunci cnd aceste persoane renun la produsele cu zahr, apar
perturbri de genul :stri de oboseal,nervozitate, incapacitate de efort,dureri de cap.Dac
zahrul,grsimile,sarea,finoasele i alcoolul mai sunt denumite i bombe de calorii , o
diet bazat pe legume,fructe cereale i lactate,dublat i de micare fizic este o metod
sigur de sntate i frumusee n acelai timp.
De aceea alegerea cea mai bun la categoria Gl este cea de glucide naturale
(fructe, legume, cereale). Ele asigur un aport suficient de glucide i n acelai timp aduc
9

cantitatea necesar de vitamine i sruri minerale atat de importante pentru organism.

n ultimii ani, sub influiena argumentelor solide aduse de oamenii de tiin,
locuitorii din rile civilizate au recurs,n majoritate, la un tip de alimentaie sntoas,
denumit noua nutriie. De fapt, nu este nimic nou sau complicat la mijloc.n esen
dieta se bazeaz pe cereale, vegetale i fructe, cu foarte mici cantiti de carne i produse
lactate.
Alimentaia neadecvat este considerat principalul factor de boal n lumea
modern i trebuie s-i acordm cea mai mare atenie, pornind de la verificarea atent a
compoziiei produselor pe care le cumprm i pn la ceea ce punem ,efectiv n
farfurie.Se recomand eliminarea total a alimentelor conservate i chimizate,a
margarinei i a zahrului alb.Finoasele: produsele de patiserie, prjiturile,biscuiii sunt
bogate n grsimi i zahr.Se prefer o prjitur preparat acas cu multe semine, nuci,
susan,lapte proaspt,iar pentru ndulcire mierea,melasa sau fructe confiate i proaspete
sau zahrul nerafinat(inchis la culoare).
Fructele uscate din comer-caise, mere ,stafide, fructe exotice etc reprezint o surs
bun de dulciuri dar sunt foarte concentrate i li se adaug chiar zahr i compui
sulfurai pentru a prea mai strlucitoare. De aceea se recomand cele autohtone, din
pia, mai scoflcite,dar mai gustoase i mai sntoase.
Carnea roie,carnea de pasre,brnzeturile grase i cacavalul sunt mai greu de
digerat, bogate n lipide saturate i constituie o povar pentru rinichi,plus c rein multe
chimicale folosite n timpul pregtirii lor.De aceea cantitatea lor trebuie micsorata. Aa
cum periodic ne curm casa, hainele, maina,corpul trebuie i el curat de zgurile
provenite de pe urma arderilor organice.
Curirea se face, simplu, prin zile de post .
Dezintoxicarea organismului ar trebui s fie, periodic, preocuparea major a fiecruia
dintre noi. Este un principiu elementar,dar extraordinar de eficient. Cel puin o dat pe
sptmn sau n cel mai ru caz de dou ori pe lun ar trebui s recurgem la cura de
dezitoxicare .Starea de sntate a trupului i a sufletului se bazeaz ntr-o foarte mare
msur pe echilibrul ntre dou procese fundamentale ale fiinei noastre:asimilarea i
eliminarea. Cel mai adesea, boala i suferina apar atunci cnd, ntr-o form sau alta,
asimilm mai multe toxine dect putem elimina. Dac, de pild , trim ntr-o aglomeraie
urban i inspirm zilnic noxele a sute i mii de evi de eapament,bem o ap de calititate
ndoielnic i ne hrnim cu alimente presrate cu tot felul de aditivi chimici,la un
moment dat organismul nostru va fi mpovrat de substane nocive.Aceast mpovrare
va duce la o scdere a capacitii naturale de aprare,iar de aici pn la boal nu mai este
dect un singur pas. Soluia cea mai bun este s ne despovrm ct mai repede de toate
impuritile,fiina noastr regsindu-i apoi n mod spontan echilibrul. Dezintoxicarea
organismului se poate face,de exemplu pe o perioad mai mare de cel puin dou
sptmni cu rezultate deosebite n eliminarea toxinelor. Aceasta se face cu ajutorul
plantelor depurative .n perioada de dezintoxicare este potrivit urmarea unui regim
vegetarian sau mcar lacto-vegetarian pentru a susine efectul. De asemenea este util a se
consuma n aceast perioad:sucul proaspt de mere i sucul de morcovi(compenseaz o
parte din deficitul de vitamine i sruri minerale),fulgi de cereale,cereale integrale,pinea
10

neagr(prin coninutul lor n fibre vegetale ajut la curirea tubului digestiv),uleiul de

msline presat la rece (are efect uor laxativ,cur vasele de snge i regleaz nivelul
colesterolului),varza crud sub form de salat(are efect de dezintoxicare i un bun
purificator al sngelui), miezul de nuc,seminele de dovleac i floarea soarelui sunt
surse de energie de care corpul are nevoie cnd trebuie s fac fa procesului de
dezintoxicare.).
Alimentaia sntoas e simpl: predomin mncrurile nepreparate sau preparate
ct mai simplu i alimentele nerafinate. Rsplata unui consum de alimente proaspete,
integrale i o porie mare de mncare nepreparat, fructe i vegetale, nu const doar n
absena bolilor sau a vindecrii afeciunilor cardiace i digestive, ci i n readucerea
corpului n echilibru.
Baza alimentaiei sntoase o constituie urmtoarele alimente:
1. Cerealele :gru(integral),orez,secar,orz,hric,mei,orez nedecorticat,pine
integral, pine graham sau de secar,fulgi de porumb,mlai,musli fr zahr.
Toate tipurile de pine neagr sunt net superioare celei albe,deoarece conin coaja
boabelor care este de pn la 10 ori mai bogat n magneziu,de 2,5 ori mai bogat n
fosfor i n calciu, coninnd n plus vitamine din complexul B i fibre
vegetale.Consumul de lung durat de pine neagr are urmtoarele efecte:previne
cancerul tubului digestiv-aceasta datorit fibrelor vegetale pe care le conine,care absorb
materiile toxice de pe traseu ,pstrnd astfelcurenia acestui tronson ,care este foarte
vulnerabil la boala canceroas n condiiile alimentaiei moderne ; combate constipaia
i colita,n special colita de putrefacie(n cea de fermentaie este indicat terciul de
gru);previne balonarea.
Toate produsele din cereale integrale sunt mult mai sntoase dect cele cu fina alb
pentru pancreas de aceea se recomand, n limita hidrailor de carbon, diabeticilor. Fulgii
obinui din cereale sunt foarte digerabili i pstreaz practic nealterate proprietile
terapeutice ale boabelor de cereale.
Precauii la consumul de pine neagr n ultimul timp au aprut pe piaa
romneasc o mulime de soiuri de pine neagr extrem de gustoas i cu un termen de
valabilitate foarte mare , care ns, pe lng fin integral,conin o serie de aditivi
sintetici pentru afnare, gust, arom, conservare,care o fac mai toxic dect pinea alb
obinuit Evitai aceast pine,care de obicei este ambalat,avnd pe etichet i
coninutul su n aditivi ,prefernd pinea neagr simpl,obinut prin mijloace mai puin
sofisticate, dar mult mai naturale.
Curate i adevrate,aa cum ni le-a druit Dumnezeu,netratate chimic i
nefalsificate cu adaosuri otrvitoare,cerealele sunt cele mai complexe alimentemedicament din alimentaia noastr. Fasolea i leguminoasele:fasole boabe,linte,fasole
psti sunt alimente care intretin sanatatea.
2. Fructele i vegetalele: avem de ales, dup gust,dintre rdcinoase,tuberculi i
cele cu frunze verzi. Legumele verzi furnizeaz o cantitate nsemnat de acid folic i
minerale,cum ar fi fierul,calciul sau zincul,att de necesar femeilor(doza zilnic necesar
20mg/zi,iar 100mg au chiar efect curativ n boli de piele sau retenie de ap).Zincul i
calciul ne protejeaz i de efectul polurii cu plumb. Se recomand cel puin o salat din
11

legume verzi pe zi din frunze de salat sau de ppdie,salat crea, frunze crude de
spanac sau de lobod.De preferat sunt fructele i vegetalele de grdin,crescute cu
ngrmnt natural.Nu trebuie s uitm elina,o legum hipocaloric parfumat i
sioas,precum i alte condimente naturale:mrar,ptrunjel,cimbru,cuioare. n aceast
categorie de alimente sntoase intr toate legumele i fructele existente ,care pot fi
consumate ca atare sau preparate. Fructele i legumele crude conin 80-90%ap organic
care cur corpul de toxine . Sunt pline de enzime iar enzimele sunt nsi viaa noastr.
Enzimele se distrug prin pregtirea termic. Dac fructele se mnnc imediat dup mas
totul devine acid de aceea se recomand consumarea lor pe stomacul gol,atunci ele
neutralizeaz ca i vegetalele crude acizii ce se formeaz n corp. Consumul corect de
fructe duce la o ntinerire de necrezut, longevitate, sntate incredibil i mult energie.
Seminele de floare-soarelui i de dovleac furnizeaz acizii grai eseniali(linoleic
linolenic),
vitali pentru meninerea elasticitii tegumentelor,glandelor i echilibreaz nivelul
colesterolului.
3. Germinatele
Grnele i seminele ncolite i sporesc coninutul de vitamine i aminoacizi astfel c
devin o surs i mai bun de proteine.
4. Laptele i iaurtul
i acestea sunt surse bune de proteine,vitamine,sruri minerale. Sunt uor de asimilat de
organism i faciliteaz creterea bacteriilor
intestinale care ajut digestia,flora-de altfel perturbat de alimentele foarte
acide(cafea,ceai,alcool,zahr,carne),de antibiotice etc. Pentru a avea valoare
nutritiv,iaurtul trebuie s fie viu,adic s conin culturi de bacterii benefice indicate pe
etichet ,care stimuleaz digestia.
5. Petele
Constituie o bun surs de proteine animale,lipide eseniale i minerale. Icrele,ca i alte
ou,sunt surse concentrate de substane nutritive, iar cercetorii au demonstrat cum
consumarea de pete poate avea un rol protector mpotriva bolilor cardiovasculare.

12