Sunteți pe pagina 1din 3

TEMA nr. 3: Evaluarea stării de nutriție a organismului uman.

Scopul lucrării:
Evaluarea corectitudinii alimentației reale individuale și a stării de nutriție a organismului cu trasarea
recomandărilor respective.
Obiectivele lucrării:
1. Aprecierea corectitudinii alimentației reale individuale.
2. Studierea stării de nutriție.
3. Trasarea măsurilor de ameliorare a alimentației reale și stării de nutriție a organismului.
4. Rezolvarea problemelor situaționale cu rezultate ale studierii alimentației reale și a stării de nutriție a
organismului; trasarea recomandărilor respective.
Întrebări de control
1. Noțiunea “stare de nutriție”.
2. Clasificarea metodelor de studiere a stării de nutriție a organismului uman.
3. Metodele antropometrice în studierea stării de nutriție a organismului uman.
4. Aprecierea “masei ideale” (“masei normale”, “masei recomandabile”, “masei optimale”), indicele lui
Breitman, indicele lui Broca.
5. Importanța indicelui Quetelet în studierea stării de nutriție prin metode antropometrice.
6. Calcularea necesităților organismului uman în substanțe energogene în baza datelor necesarului de
energie.
7. Regimul alimentar.
8. Clasificarea sărurilor minerale. Noțiunile de “provincie biogeochimică” și “maladie endemică”.
Rolul lui V. I. Vernadski și A. P. Vinogradov în domeniul dat.
9. Rolul macroelementelor în organismul uman. Microelementele și rolul lor în nutriție.
10. Profilaxia maladiilor iod-deficitare.
11. Profilaxia cariei dentare și a fluorozei.
Activitatea practică
1. Aprecierea necesităților în principalele substanțe energogene (proteine, lipide, glucide) în baza necesarului
individual în energie și compararea cu cantităţile acestor substanțe prezente în rația zilnică reală.
2. Aprecierea conținutului de vitamine D și C, calciului și fosforului în rația alimentară zilnică (se ia în
considerare distrugerea a cca 50% de vitamina C la prepararea bucatelor).
3. Aprecierea regimului alimentar, în special; a repartizării valorii energetice a rației alimentare zilnice.
4. Efectuarea unor măsurări antropometrice (masa corpului, talia ş.a.).
5. Trasarea recomandărilor privind corectarea valorii energetice a rației alimentare.
6. Determinarea indicelui masei corporale (indicelui Quetelet) și evaluarea acestuia.
7. Rezolvarea problemelor situaționale.
8. Aprecierea igienică a rezultatelor obținute.
Dexterități practice:
1. Aprecierea corectitudinii alimentației reale individuale prin metoda de calcul și trasarea
recomandărilor respective.
2. Studierea stării de nutriție cu metode antropometrice, evaluarea rezultatelor obținute și trasarea
recomandărilor respective.
Dotarea lucrării practice:
1. Tabele.
2. Calculatoare
3. Cântar medical.
4. Antropometru.
5. Panglică centimetrică.
Tabelul 3
Repartizarea valorii energetice a rației alimentare zilnice pentru fiecare masă
Nr. Repartizarea reală Se recomandă de repartizat Diferența [carență (-), surplus (+)]
Luarea meselor
d/r kcal % kcal % kcal % din normă
1. Dejunul
2. Prânzul
3. Cina
1
TOTAL
Tabelul 4
Aportul substanțelor nutritive și a alimentelor de proveniență animală în valoarea energetică a rației
alimentare zilnice
Nr. Indicatorii Conținutul Norma Diferența, g
d/r real individuală carență surplus
1. Aportul proteinelor în
valoarea energetică a rației
alimentare zilnice, kcal. 
- aceeași, % --------------
2. Aportul lipidelor în
valoarea energetică a rației
alimentare zilnice, kcal--
aceeași, %. -------------
3. Aportul glucidelor în
valoarea energetică a rației
alimentare zilnice, kcal--
- aceeași, %-------------
4. Valoarea energetică totală
a rației alimentare zilnice,
kcal
5. Aportul alimentelor de
proveniență animală în
valoarea energetică a rației
alimentare zilnice, kcal. 
- aceeași, % --------------
Tabelul 5
Compoziția organică a rației alimentare zilnice
Nr. Conținutul Norma Diferența, g
Indicatorii
d/r real individuală carență surplus
1. Proteine total, g-----
inclusiv de proveniență
animală, g----------
- aceeași, %----------
2. Lipide total, g--------
inclusiv de proveniență
vegetală, g------------
- aceeași, %-----------
3. Glucide, total, g------
4. Raportul P:L:G------
Calcularea normelor individuale de proteine, lipide și glucide
Pentru a calcula normele individuale de proteine, lipide și glucide trebuie de reieșit din
următoarele poziții:
1) Ponderea valorii energetice a rației alimentare zilnice a unui adult trebuie să fie
acoperită pe contul proteinelor, lipidelor și glucidelor la 12%, 30% și 58%, respectiv.
2) Raportul dintre masa proteinelor, cea a lipidelor și a glucidelor se recomandă
următorul: 1:1,2: 4,6.
2
3) Calcularea proteinelor(totale), g:
VE – 100%
P – 12 %,
deci P = VEx12/100x4 = VE x 0,03
4) Calcularea lipidelor(totale), g:
L = Px1,2
5) Calcularea glucidelor, g:
G = P x 4,6
6) Norma proteinelor de origine animală este de 55% din norma proteinelor totale.
7) Norma de lipide vegetale (uleiuri vegetale) – 30% din norma lipidelor totale.
Tabelul 6
Conținutul unor vitamine în rația alimentară zilnică, mg
Nr. Conținutul Necesarul, Diferența, mg
Vitaminele
d/r real, mg mg carență Surplus
1. Retinol
2. Tiamină
3. Riboflavină
4. Acid nicotinic
5. Acid ascorbic
Tabelul 7
Conținutul unor elemente minerale în rația alimentară zilnică, mg
Nr. Conținutul Necesarul, Diferența
Elementele minerale
d/r real mg carență surplus
1. Calciu
2. Magneziu
3. Fosfor
4. Fier
5. Raportul Ca:P:Mg---

Bibliografie
1. Петровский К. С., Ванханен В. Д. – Гигиена питания, М. 1982, с. 35 – 43, 148.
2. Ванханен В. Д., Лебедева Е. А. – Руководствo к практическим занятиям по гигиене
питания, М. 1987, cтр. 25 – 37.
3. Королёв А. А. – Гигиена питания, Москва, 2008, стр. 151 – 157.
4. Opopol N., Obreja Galina, Ciobanu Angela – Nutriţia în sănătatea publică. Chişinău,
2006, p. 55 – 72.
5. S. Mănescu, S. Dumitrache, M. Cucu – Igiena, Chişinău, 1993, p. 240 – 246.
6. A. Chirlici, Uliana Jalbă – Igiena alimentației. Compendiu de lucrări practice, Chişinău,
2001, p. 55 – 80.

S-ar putea să vă placă și