Sunteți pe pagina 1din 15

Tema I - Igiena scopul shi inportantza. Doamna Tihon Manual de igiena autorul gabovici.

Altul autor manesku tot se numeste igiena. Copendiu practice pentru igiena autor gheorghe ostropatz Igiena studiaza influentza fatorilor de mediu asupra influentzei sanatatii omului si elaboreaza marimi ******* shi legi sanitare menite sa fundamenteze in mediu igienik optiuni de viatza shi de munca. Igiena reprezinta baza shtiintifica a profilaxiei. Organsmul uman se afla in corelatzie permanenta cu mediul, in actiunea indelungata de mediu genereaza multe afectini. ****** Regulamentele si legi sanitare au ca *****: 1. Prevenirea inbolnavirilor si depistarea lor in multe***** shi reducerea mortalitatzii. Marirea duratei vietzii biologic active. 2. Mentzinerea si ******* sanatatzii. 3. Sporirea eficientzei muncii si a ****** Sanitaria activitatea practica prin care se studiaza aplicarea. Tema II aprecierea cantitativa a ratzei alimentarea Igiena alimentatzie este o ramura a shtiintzei igienei care elaboreaza bazele normativelor alimentatziei ratzionale shi sanatoase ale populatziei. Igiena alimentatziei urmareshte 2 obiective principale: 1. Cunoashterea shi punerea in valoare a efectelor favorabile ale alimentatziei asupra starii de sanatate. 2. Diminuarea sau indepartarea riscului ca produsele alimentare sa devina pacturi daunatori pentru consumatori. Sarcinile igienei alimentatziei. 1. De a cerceta componentza chimica shi valoarea nutritive a produselor alimentare. De a stabili normele de alimentare atit din punct de vedere cantitativ cit shi calitativ. 2. De a analiza regimul alimentar, specificul alimentatziei diferitor contingente de populatzie. 3. De a analiza influentza asupra alimentatziei a traditziilor nationale shi a particularitatzilor climatogeografice. 4. De a analiza intoxicatiile alimentare 5. De a studia problemele legate de protectia sanitara a produselor alimentare. 6. De elabora masuri de profilaxie a insuficientzei de vitamine in organism 7. De a stabili indicii sanitarobiologici shi sanitarochimici de a contribui la determinarea normelor sanitare de proiectare a intreprinderilor alimentare shi a stabili regiml lor de functionare. 8. De a elabora lukrari privind educatzia sanitare Alimentatzia rationala consta in asigurarea optima a necesitatzilor energetice si de substantze nutritive a organismului in diferite stari fiziologice shi conditiile ale mediului atit din punct de vedere cantitativ cit shi calitativ. Principiile alimentatziei ratzionale: 1. Alimentatzia trebuie sa fie suficienta cantitativ, sa asigure o cantitate necesara de energie prin respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii pastrarii si prepararii culinare a produselor alimentare. 2. Prevenirea nocivizarii alimentelor shi evitarea consumului unui produs alimentar insalubru (neadecvat, stricat). 3. Sa aiba o calitate adecvata 4. Sa contzina toate substantzele nutritive(proteine, lipide, glucide, saruri minerale) 5. In cantitatzi bine echilibrate sa se respecte proportzie justa a alimentelor shi a substantzelor nutritive 6. Sa se respecte regimul alimentar ratzional, ca alimentatzia sa fie in anumite intervaluri de timp shi strict respectata 7. Asigurarea unei bune stari de nutritzie, folosirea maxima a substantzelor nutritive prin prepararea culinara buna a alimentelor. 8. Asigurarea varietatii bukatelor, deplina lor digestie.

9. Proprietatzile organoleptice(mirosul, gustul, consistentza) a produselor alimentare sa corespunda deprinderilor consumatorului. 10. Sa se respecte moderatzia, sa nu contzina un exces de sare, zahar shi grasime. Necesarul energetic al organismului Piatza cu toate formele de manifestare cere un consum permanent de energie, pentru satisfacerea a mai multor necesitatzi shi anume: sinteza de substantze pentru creshterea shi dezvoltarea organismului, activitatea permanenta a mushkilor respiratorii shi a inimii, contractile vluntare shi involuntare a musculaturii striate shi netede, activitatea de secretzie shi excretzie, mentzinerea temperaturii constanta a corpului uman, repararea uzurilor. Pentru mentzinerea functiilor sale vitale organismul are nevoie de o cantitate de energie caloric minima, aceasta este metabolismul bazal. Energia necesara unui individ aflat in stare de veghe in repaus fizik shi psihik de cel putzin 12 ore dupa ultima masa shi la cel putzin 24 de ore dupa ingestie de proteine in conditzii de neutralitate termica, adica la o temperature a mediului ambiant 20-21 grade Celsius. Valoarea metabolismului bazal variaza cu greutatea individului, suprafatza corporala diferite stari fiziologice(graviditate, alaptare) shi unele functii grandulare care influentzeaza metabolizmul bazal. Calculul metabolismului bazal se face tinind seama ca adultul are nevoie de o kCal la kg corp greutatea ideala pe ora. Cheltuiala de energie shi valoare energetic se masoara shi se exprima in kcal shi cal. O kcal reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru creshterea temperaturii unui litru de apa cu un grad Celsius. Mai exista kjouli shi mega joule. 1MJ=1000KJ, 1kCal=4.184KJ, 1KJ=0.239Kcal. 1MJ=239Kcal. Pentru a determina echilibru energetic al organismului e necesar sa cunoastem valoarea calorica a elementelor shi cheltuielile de energie. Pentru aceasta se foloseshte metoda de calcul la baza careiea se afla coeficientul caloric a fiecarei substatze nutritive. Valoare nergetica pentru proteine, lipide, glucide: Proteine 16.64KJ/g 4 kcal*g glucide 16.64KJ/g 4 kcal*g lipide 37.66KJ/g 9 kcal*g La carne de vita 197kcal la 100g Pieptul de pui 172 kcal Salam 519kcal Brinza de vaci 155kcal Lapte 65kcal Roshii 20 kcal Pine neagra 142 kcal Merele 67 kcal Strugurii 93 kcal Cartofii 94 kcal Untul 781 kcal Uleiul vegetal 929 kcal Piinea alba 239 kcal Copii shi adolescentzii au metabolismul bazal mai accentuat de la 1-3 ani constituiu 2-2.5 kcal kg/ora Adolescentzii 1.5-1.7 de la 25-55 de ani ramine constant 1kcal, de la 55-60 scade cu 15-20% din o kcal. La 80 ani cu 30% Factorii ce influntzeaza metabolismul bazal: virsta, inaltzimea, creshterea maresc metabolismul bazal. Febra stresul shi temperature mediului tot maresc metabolismul bazal. Compozitia corpului grasimea scade metabolismul bazal, tzesutul mai slab il face sa fie mai ridicat. Hrana hormonii ce intervin scad metbolismul bazal, tiroxina este cheia metabolismului bazal, o producere ridicata a tiroxinei mareshte metabolismul. Malnutritzia scade metabolismul. Genul valorile sunt cu 8-10% mai reduse la femei fatza de barbatzi cu aceeashi greutate corporala. Pentru determinarea metabolismului bazal se folosesc urmatoarele metode: Metoda calorimetriei directe shi indirect prin metoda analizei gazoase complete- metoda duglas. Se calcularea metabolismului bazal dupa tabele. Cheltuilile de energie sunt de natura dirijata shi nedirijata. Cele nedirijate sunt cheltuielile de energie pentru metabolismul bazal shi actiunea dinamica pecifica a elementelor. Consumul de energie dirijat il constituie

ativitatea musculara in cadrul muncii depind de intensitatea shi specificul activitatzii fizice. Consmul de energie depinde de urmatorii factori: de activitatea profesionala, de intensitatea muncii, de virsta, de inaltzime, de greutatea corporala, de starea fiziologica, de gen, de actiunea factorilor externi. In dependentza de gradul, de intensitatea muncii indeplinite shi cantitatea necesara de substantze nutritive populatzia adulta e repartizata in 5 grupe: 1. Include persoanele a caror activitate este legata de munca intelectuala: conducatorii de intreprinderi shi organizatii, pedagogii, educatorii, lukratorii medical cu exceptia de chirurgi, asistente medicale shi infermiere, colaboratorii shtiintzifici, oamenii ai literaturii si artei Virstele 18-29 Barbati 2800kcal Femei 2400 30-39 2700 2300 40-59 2550 2200 2. Include persoanele a caror munca necesita eforturi fizice ushoare: zootehnicidele, veterinari, asistente medicale shi infermiere, lukratori din sfera de deservire. Virstele 18-29 Barbati 3000kcal Femei 2700 30-39 2900 2450 40-59 2750 2350 3. Include persoanele a caror munca necesita eforturi fizice medii: lukratori de la intreprinderile de prelukrarea a metalelor, a lemnului, din industria alimentara, textila, de incaltzaminte, din domeniul transportului ferovial, chimishtii, medicii chirurgi Virstele 18-29 Barbati 3200kcal Femei 2700 30-39 3100 2600 40-59 2950 2500 4. Include persoane ce indeplinesc munca fizica grea: muncitori de la constructie, din industria petrolului shi a gazului, din agricultura Virstele 18-29 Barbati 3700kcal Femei 3150 30-39 3600 3050 40-59 3450 2900 5. Persoane ce indeplinesc munca fizika foarte grea: minerii, otzelarii, taitorii de lemn, sapatorii, hamalii Virstele 18-29 Barbati 4300kcal 30-39 4100 40-59 3900 1) Persoanele de virsta inaintata de la 60-64 Barbati 2300kcal Femei 2100 6. 75 shi mai mult 2000 kcal la barbati la femei 1900kcal Tema III Aprecierea calitativa a ratie alimentare In organismul uman are loc in permanentza o distrugere si formare de celule. Materialul necesar pentru formarea celulelor noi poate fi obtinut de organism in mod normal numai din alimente. Varietatea mare a alimentelor din alimentatia omului asigura functiile vitale ale organismului. Pentru asigurarea unei functionlitati normale este necesar ca ratia alimentara sa furnizeze materialul plastic shi energetic corespunzator nevoilor organismului. Organismul utilizeaza ca material plastic shi energetic nu alimentele propriuzise ci alimentele ei. Componentele: Proteinile, lipidele, glucidele, saruruile minerale si vitamine. Proteinile, lipidele, glucidele reprezinta materialul energetic pentru organism. Materialul de refacere de reinoire a tesuturilor uzate. Saruruile minerale si vitaminele intervin intro serie de reactii metabolice din organism accelerind viteza lor de producere fiind numite catalizatori. Intrucit organismul se comporta diferit fatza de lipsa unor substante nutritive din hrana ingerata. Trofinile (substantelel nutritive) pot fi impartite in: 1. Esentiale sau indinspensable 2. Neesentiale sau dispensabile Esentiale sau indinspensabile care neputid fi elaborate de organism in masura nevoilor sale. Trebuie ca neaparat sa fie furnizate din mediul extern. In aceasta grupa intra: elementele minerale, vitaminele, aminoacizii, acizii grashi.

Neesentiale sau dispensabile cele ce pot fi sintetizate in organism pe seama altor trofine ca majoritatea glucidelor shi a lipidelor numeroshi in aminoacizi. Compozitia corpului uman poate fi reprezentata printro formula. Omul este egal cu masa celulara plus tesut extracelular plus grasimea. Masa celulara reprezinta 55%, tesut extracelular 30% rezerva de grasime 15%. In cazul scaderii in greutate din diverse motive foame, boala se reduce masa celulara iar rezerva de grasime poate fi complet utilizata. Tesutul extracelular in marimea absoluta este putin alterat. Proteinile sunt substante nutritive cu o structura complexa ce se prezinta ca macromolecule formate din lanturi de aminoacizi legati intre ei prin legaturi peptilice. Proteinile au in componenta lor: atomi de carbon, atomi de hidrogen, de oxigen, azot sulf, cantitati mici de fier, cupru zinc shi alte alimente aorganice. Proteinile sunt necesare pentru cresterea si repararea celulelor uzate. Ele constituie caramizle de baza a organismului uman. Proteinile ajuta la formarea hormonilor, enzimilor shi anticorpurilor ce lupta inpotriva infectiilor. Proteinile pot fi folosite de corp pentru a suplimenta idee de energie in cazul cind aportul de glucide este insuficient. Sunt bogate in proteine urmatoarele produse: carne 20%, pestele 18%, ouale 12.7%, brinza de vaci 18%, cashcavalul 30%, soia 35%, fasolea 21%, nucile 18% piinea 8%, pastele fainase 11%. Prteinile ce se contin in diferite alimenta nimerind in topul digestiv se discompun in aminoaczi. Ce se resorba in intinstine, apoi nimerind intesuturi aceshti amino acizi se transforma in proteine noi specifice rganismului. Lipsa proteinilor in alimentatie duce la stari de denutritie cronica diferite boli (hepatoza, pelagra, Istovirea celulelor nervoase, retinerea cresterii la copii, micsorarea sintezei hormonilo: surarenalelor, hipofizei, glandei tiroide, pancreasului, glandelor sexuale. Micshorarea masei corpului, anemie, leupotemie, polihipovitaminoza, dereglari ale metabolismului mineral(ostioporoza), pielea devine uscata, unghiile fragile, cade parul, poate sa apara sindromul cvasilor corm(e o boala fregventa in africa rar in europa ce se manifesta la copii de pina la 5 ani ce sufera de malnutritie proteica severa, aceasta tulburare e cunscuta sub denumirea de marsm cvashilor corm, distrofia roshie distrofie ecimotoasa)). Necesitatea de proteine se considera 0.8gr kg corp/zi. Un normativ viziologic este de 40-60gr. Clasificarea proteinilor proteinile se clasifica in: 1. Proteine simple sau haloproteine 2. Proteine conjugate sau hetroproteine. Haloproteinile se clasifica in: a) Protamine si histone care intra in compozitia hemoglobine, mioglobinei, a nucleoproteinilor b) Prolamine shi luteine sunt prinpalele proteine. semintze de cereale, glutenina din griu, din secara, zeina din porumb, avenina din ovaz. c) Albuminele sunt solubile in apa se cuaguleaza prin caldura cum ar fi: lactogunina, ovalgulina din albus, legumerina din semintze d) Globuline: sunt raspindite in produsele alimentare cuaguleaza prin caldura, cum ar fi: lactoglobulia, miozina cit shi de origne vegetala: legumina din mazare, fasole, glicina din soie. e) Scleroproteinile: au o structura fibrilara, nu sunt atacate de enzime. Cum ar fi: colagenul, elastina, chelatina. Heteroproteinile se clasfica in: a) Fosfoproteine ce contin acid fosforik ce eferifica gruparle alcoolice ale hidroxiaminoacizlor cum ar fi: cazeina din lapte, vitelina din galbanushul de ou. b) Glicoproteinile este reprezentata de glucide sau derivati ai acestora, cind predomina partea glucidica glicoproteinile se numesc mucopolizaharide ca exemplu sunt factorii grupelor sanguiuni, ovomicina din abushul de ou. c) Lipoproteinile contin diferite tipuri de lipide, reprezinta principala forma de transport a lipidelor shi a substantelor liposolubile. Cum ar fi: fosfolipide, colesterol, gliceride, acizi grashi. d) Cromoproteinile cuprind hemoglobina, mioglobina, penoxidaza. e) Metaloproteinile grupul proteic este alcatuit din unul sau mai multi atomi de metal. Aici se include: feripina, hemosiferina ce intra in structura unor enzime. f) Nucleoprotenile rezulta din unirea unor protamine si histone cu acizi nucleici, se gasesc in tate celulele de origine vegetala shi animala.

Un gr de proteine furnizeaza corpului 4kCal ca shi glucidele. Unitata de baza a protinilor este aminoacidul. Exista 20 de amino acizi pe care organismul uman ii foloseshte pentru a forma diferite tipuri de proteine de care are nevoie. Aminoacizii reprezinta elementele structurale de baza ale proteinilo. Alcatuite dintrun grup de aminoacid dintre cei 20 de aminoacizi cunoscuti 8 sunt considerati esentiali intrucit nu pot fi sintetizati in organism si trebuie adushi prn alimentate zilnic. Ceilalti 12 au fost numiti neesentiali. Intrucit organismul ii poate sintetiza din alte substantze din alt aminoaciz sau produse de descompunere astfel ca aportul lor prin alimentatie nu este indinspensabil. Aminoacizii esential sunt: fenil alamina, izoleucina, leucina, lizina, meteonina, treonina, triptofanul, valina. Prezentza aminacizlor esental in anumite proportii in proteina confera asa numita valoare biologica ce repreinta procentul de azot absorbit si retinut in rganism in mod real. Valoarea biologica a proteinilor se apreciaza prin prezenta sau absenta in componentza lor a amnoacizlor esentiali si de raportul dintre aceshti aminoaciziaminoacizii neesential pot fi sintetizati in organism s necesitatea lor ce este greu de stabilit este acperita pe contul reutilizarii aminoacizilor interni. Cind nevoile organismului sunt crescute mai ales in procesul de crestere a copiilor pot deveni aminoacizi esentiali: arcinina si histidina. Dupa valoarea biologica proteinile sunt repartizate in urmatoarele clase: a) Proteinile de clasa I: complecte. Cu valoarea biologica superioara care au caracteristik prezentza in componentza lora tuturor aminoacizilor esentiali si care se gasesc in proportii optime pentru organism. Ca exemplu sunt proteinile de origine animala, din oua, carne lapte si brinzeturi. b) Proteinile de clasa a II: cu valoarea biologica medie partial complecte. Ce contin in molecula lor toti aminoacizii esentiali acestea nu se afla in proportii optime pentru organism. Se gasesc in alimente de origine vegetala: legume, fructe, leguminoase, uscate si ceriale. c) Proteinile de clasa III: incomplecte. Cu valoarea bologica inferioara. Nu contin toti minoacizii esentiali si cei prezenti nu se afla in raport optim in organism. Ca exemplu: zeina proteina prncipala din porumb. Rolul proteinilor in organism. I. Proteinele constituie componentu de baza a protoplasmei shi a structurii intercelulare, indeplinesc un rol plastic II. Participarea proteinilor la formarea unro enzime sau fermenti. Ce intervin in desfashurarea tuturr proceselor vitale ale organismului III. Au un rol inportant in determinarea starii functionale normale a intregului organism. IV. Influenteaza activitatea glandelor endocrine. V. Influenteaza rezistentza organismului fatza de infectii VI. Influenteaza starea functionala a scoartei cerebrale VII. Au functii structurale speciice tesuturilor VIII. Indeplinesc functia de transport a hemoglobinei shi plazmului sanguin. IX. Participa la mentnerea echilibrului osmotic. X. Au functii genetica, functii de detoxidare a toxicilor industriale shi a medicamentelor. XI. Au un rol energetic secundar Sa constatat ca alimentatia ce sontine o cantitate minima de proteine se reflecta negativ asupra: 1. functiei ficatului al carui metabolisim proteic decurge foarte intens. 2. Inrautateste hematopoeza. 3. Deregleaza sistemul endocrin. 4. Deregleaza siteza fermentlor shi anticorpilor. 5. Se reflecta asupra activitatii sistemului nervos central. Excesul de proteine in organism dezintegreza pina la amoniak, peroxid de carbon, apa. Amoniacul se neutralizeaza in ficat. Cantitatile sporite de proteine cotribuie la dezvoltarea microflorei putrifiante in intestine ale caror metabolite toxice cum ar fi fenolul, crezolul, indolul, scatolul nimerid in singele omului cere o detoxicare. Necesitatea diferitor grupe profesionale de proteine variaza de la 80-120gr/zi. Lipidele sunt o grupa de substante organice insolubile in apa si solubile in solventi organici cum ar fi: eterul, acetona, benzenul. Acizii ce intra in componentza lipidelor pot fi saturati shi nesaturati. Grasimile bogate in acizi grashi si saturati sunt solide la temperatura obishnuita in timp ce cele bogate in acizi grashi nesaturati sunt lichide si se numesc uleiuri. Acizii grashi saturati sunt: acidul palmitic, acidul stearic Acizii grashi nesaturati sunt: monosaturati, polinesaturati, acidul linolinik, acidul arahitonik. Clasificarea lipidelor:

1. Lipide simple constituite din acizi grashi si glicerol 2. Lipide complexe cum ar fi fosfolipidele ce se afla in membrane, steroizi ce se afla in hormoni, sfingolipidele in celulel nervoase. Lipidele simple dupa natura lor se impart in: 1. Gliceride 2. Steride: a) Zoosteroni(colesterolul) b) Fitosteroni c) Micosteroni Steridele se concentreaza in ficat, creier, maduva spinarii, galbanushul de ou, ikre, grasimile din lapte 3. Ceridele: este una din substantele componente din legume si fructe, micshorind perderile de evaporare, se mai contin in ceara de albine. Lipidele complexe contn in plus fata de cele simple acid fosforic, aminoalcooli, aminoacizi si glucide. Lipidele complexe se impart: 1. Fosfatide 2. Sfingolipide 3. Steroizi Sursele fosfatidelor este galbanushul de ou, ficat, lapte, mai putin in uleiu vegetale. Proprietatle lipidelor: 1. Formeaza emulsii cu lipidele facorizind digestia shi absorbtia lor 2. In combinatie cu cationii in mediul alcalin din intestin acizii grashi formeaza sapunul. 3. In prezentza unor catalizatori cum ar fi nichelul grasimile lichide pot fi solidificate. 4. Expuse la aer grasimile se pot oxida ducind la modificari organoleptice, 5. Incalzirea excesiva a grasimilor duce la discompunere glicerolului dind un compus cu miros patrunzator. Functiile lipidelor 1. Functie energetica, la oxidarea lor se elibereaza de 2 ori mai multa energie decit a cea a proteinlor shi glucidelor 2. Structurala 3. Reglatoare 4. De protectie: pastreaza caldura, protejeaza pielea 5. Functia de izolare 6. De depozitare 7. Functia de sursa de apa 8. Aporta vitminile liposolubile, contribuie la asimilarea lor 9. Influenteaza functie sistemului digestiv, endorin, fnctia pancreasului si glandei tiroide. 10. Sporeshte rezistenta organismului la sete. Ratia de lipide trebuie sa fie 30-33% din numarul total de calorii in 24 ore. Sa constatat ca la fiecare 1000cal revin 35 gr de grasime. Ratia de lipide este la adulti sedentari: 0.7-1gr kg corp/zi; la adulti de la 1-1.5 gr kgcorp/zi; la copii shi adolescent 2 gr. Sursele de lipide este untul, margarina, slanina. Glucidele sunt substante chimice alcatuite din carbon, hidrogen, oxigen. Au un rol energetic in organism. Din punct de vedere chimic ele se impart in: 1. Monozaharide: a) Peptoze (riboza, arabinoza, xiloza) prezente in fructe si radacinoase b) Xenoze (fructoza, glucoza, galactoza) glucoza este mai importanta fiind prezenta in singe 1 g/l, in cantitati mari se gaseste in struguri. Fructoza se gaseste in stare libera in unele fructe si miere 80%. c) Oxidele se inpart in dizaharide shi polizaharide. Dizaharidele cele mai inportante sunt: zaharoza, lactoza, maltoza. Zaharoza este dizaharidul cel mai raspindit in natura. Este zaharul care prin hidroliza se descompune in molecule de glucoza shi fructoza. Lactoza este zaharul din lapte este unicul zaharid animalier. Maltoza prin hidroliza se descompune in 2 molecule de glucoza. 2. Polizaharidele a in molecula lor un numar mare de monozaharide si se impart in:

a) Amidon b) Celuloza c) glicogen functiile glucidelor in organism: 1. sunt furnizoare de energie rapida. sub forma de glicogen sunt stocate in ficat, mushki ca energie de rezerva. 2. Sunt folosite la sinteza de lipide 3. Aporta organismului vitaminele hitrosolubile: vitaminele din grupa B,C,PP. 4. Indeplinesc functia de substante biologic active. Cum ar fi heparina, acidul hialulorik, heteropolizaharidele 5. Participa la sinteza acizlor nucleici 6. Participa la solubilizarea transportul si metabolizarea hormonilor. Fibrele alimentare au urmatoarele efecte: dau senzatia de saturatie, previn constipatiile, stimuleaza mushkii tractului digestiv, previn hemoroizii, reduk riscul inbolnavirii inimii shi arterelor, constituie un substrat valorabil pentru dezvoltarea florei de fermentatie Glucidele in cantitati mari pot cauza obezitatea, duc la afectarea ficatului, rinikilor, tublui digestiv. Cadentza de glucide provoaca hipoglicemie, aceasta se manifesta pri slabiciune generala, somnolentza, scaderea memorie, cefalee. In singe apar produse ale oxidarii incomplete a proteinilor si lipidelor. Necesitatea de glucide in 24 ore este de 400-500gr. Sursele alimentele de origine animaliera cu exceptia laptelui contin 70%, piinea 50%m cartofii si varza 20%, legumele shi frutele 10%. Tema IV patologiile alimentare Nutritia constituie o problema fundamentala in viatza omului. Procesul de rezolvare poarta un caracter complex conditionat de diferite aspecte prin care se caracterizeaza nutritia. Unul din multiplii factori negativi este gradul sporit al unor componenti nespecifici nutrimentului care atribuie caracteristici de produs insolubru. Consumul unor astfel de nutrimente..... In starea de sanatate exprimate prin forme de stari de maladi acute sau cronice in dependenta de gradul de contaminare Tipurile de alimentatie incorecta Conform organizatie mondiale a sanatatii(clasificarea Fao-oms) 4 tipuri ce pot duce la patologi: 1. Subnutritie-patologie cauzata de alimentatie cantitativ insuficienta.Alimentele ingerate nu asigura cantitatea adecvata de energie si determina organizmul sa elibereze energie din proprile tesuturi(din tesutul muscular,grasimea de rezerva,parenhima) Consecintele:incetinirea ritmului de crestere la copii,scaderea in greutate,reducerea masei musculare,scaderea metabolizmului micsorarea productivitati scade rezistenta organizmului la agresiunele microbiene,substante toxice,nocivitatii de mediu. Dupa etiologie sunt 2 tipuri de denutritie: a. Primara- cint sunt consumate produse alimentare in cantitati insuficiente b.Secundara- se datoreaza unor tulburari de ingestie,digestie,metabolizare Formele etiologice a subnutritiei: Distrofia proteica,hipo si avitaminozele,rahitizmul,colitiazele,arteroscleroza,gusa edemica,carie alimentara,animie nutritionale Formele clinice: Subalimentatia la copii stadiul 1-compensat 2-decompensat 3-de vindecare Conform criteriului de pierdere in greutate deosebim 3 grade: 1) Greutatea corpului e de76-90% din greutate ideala 2) 61-75%

3) 60% 2. HiperALIMENTTIA: PATOLOGIE CAUZATA DE ALIMENTATIA ABuNDENTA Formele hiperalimentatiei: 1. Forma absoluta in cazul abuzului alimentar 2. Forma relativa in baza reducerii cheltuielilor de energie. Consecintle: obezitate, diabet zaharat, unele hepatite cronice, floros. 3. Alimentatia calitativ neadecvata Patologiile cauzate de carentza sau lipsa totala a unor sau a mai multor substatze nutritive. 4. Alimentatia neechilibrata Patologii cauzate de dizbalantza substantzelor nutritive in ratia alimentara si nerespectarea regimului alimentar. Intoxicatiile alimentare reprezinta maladii acute rar cronice aparute in rezultatul utilizarii alimentelor contaminate (insamintate) masiv cu microorganisme de o anumita specie sau inpurificate cu substantze toxice pentru organism. De origine microbiana sau nemicrobiana. Intoxicatiile pot evalua sub forma de cazuri sporatice sau sub forma de izbukniri in masa cind produsul contaminat este consmat de un numar mare de oameni. Particularitatile intoxicatiilor alimentare: semnele de asemanare intre intoxicatiile alimentare si bolile contagioase: 1. Exista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor clinice. 2. Este necesar ca in organismul uman sa nimereasca microbi vii. Semnele ce difereciaza intxicatiile alimentare de boli contagioase: 1. Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen care a nimerit in produsele alimentare se multiplica pina la un numar foarte mare deobicei nu mai mic de 10^5 intrun gram 2. Indiferent de echiologie intoxicatiile alimentare nu se transmit de la omul bolnav la cel sanatos Semnele ce reunesc intoxicatiile alimentare: 1. Debut acut, brusc cu perioada de incubatie scurta (15min-24h) 2. Fiecare caz de intoxicatie alimentara este legat de folosirea unui fel de produs alimentar. 3. In majoritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal 4. Nu sunt contagioase. Clasificarea intoxicatiilor alimentare (in functie de etiologie): 1. Intoxicatii alimentare microbiene 2. Alimentare nemicrobiene 3. Cu etiologie necunoscuta. Din intoxicatiile alimentare cele mai raspindite sunt intoxicatiile microbiene 85-95%. Cele nemicrobiene se intilnesc mai rar sunt mai periculoase deoarece e mai mare procentul de mortalitat Intoxicatiile alimentare microbiene. Conditiile de care depind intoxicatiile alimentare: 1. Grad de contaminare a produsului cu bacterii vii sau toxine 2. Specia shi gradul d evirulentza a microorganismelor sau tulpinelor lor 3. Particularitatile fizice ale alimentului 4. Gradul de rezistentza a organismului fata de germeni. Toxicozele alimentare apar la cnsumul produselor ce contin toxine ale unui agent patogen specific. (bacilul botulinik sau stafilococul). In produsele alimentare bacilul poate lipsi sau este in cantitati mici: a) Toxicozele bacteriene botulismul: agentul patogen al botulismului este cnostritium botulinu. Se cunosc 3 variante de botulism: alimentar 99%, de plaginfantil. Botulismul se inregistreaza in toate tarile lumii. Sursele si modul de contaminare a produselor alimentare : bacilul botulinik se afla in intestinele animalelor porci, shobolani, peshti. Astfel cu excrimentele forma vegetativa sau sporii nimeresc in sol shi apa. Sub forma sporulata ishi pastreaza virulentza multi ani. In produsele alimentare bacilul nimereste cind ele nu sunt bine curatzate de sol sau cu produsele alimentare shi peshtii. In peste bacilul nimereshte I rezultatul transferarii din intestine pe tesuturi la prelucrarea incorecta.in organismul omului nimeresc formele vegitateve sporii sau exontocinele bacilului tobulinik. Sporii in organism se transforma in forme vegitateve ce elimina toxine. In prezent mai des se inregistreaza batulismul in urma flosilirii produselor conservate in conditii casnice (legume,

ciuperci). Conservele in conditii casnice shi ciupercile duk la 55-65%, pestele sarat shi uscat 15-20%, conservele din legumele 10-15%, conservele din carne 5-15%. Caracteristica bacilului botulinikeste naerob, imobil, formeaza spori. Sporii sunt rezistantzi la factorii fizici nu se se distrug la ferbere timp de 5-6 ore la temperatura de 100 grade, pot fi distrushi numai prin autoclavare la temperatura de 120 grade. Sunt rezistenti la factorii chimici. Bacilul botulinik elimina o exotaxina cu cele mai puternici proprietati toxice. Exotoxina nu e distrusa de fermentii sucului gastric shi intestinal, se distruge la fierbere timp de 10-15min, are mai multe serovariante si mai multe tipuri la noi se intilneste tipul A,B,E. Manifestarile clinice: perioada de incubatie este de la 6-36h shi depinde de doza toxinei patrunsa in organism. Cu cit doza este mai mare cu atit perioada de incubatie este mai scurta. Se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos central vegetativ, sistemului digestiv shi alte sisteme infectate de toxine. Sintomele de baza: sindromul oftalmik shi bulbar, slabiciuni, dureri de cap, indisozitie, durerle in epigastru, dureri abdominale, voma, si dearee la inceput ce trece in constipatie din cauza parezei intestinului-meteorisk. Simtomele specifice: tulburari de veder, diclopie(vezi 2 persoane), dilatarea pupilelor, paralizia mushkilor faringieni cu tulburarea diglutitiei, paralizia palatului moale, voce inabushita, pulsul la inceput este rar, apoi accelerat, temperatura corpului nu corespunde pulsului este normala ori chiar mai joasa rar poate fi subfiblirara. In cazul de intoxicatie grava sunt dereglari a rspiratiei care devin superficiale organismul ishi revine treptat aproximativ 2-3 luni. Atunci cind butulismul evolueaza ushor toate simptomele is exprimate slab, lipseste paralizia. 1kg de toxina botulinika este suficienta pentru a intoxicaintreaga populatie pe pamint. Toxicoza alimentara stafilococika aparitia bolii este conditionata de endotoxina stafilokokului auriu. Sint mult mai raspindite in lume in comparatie cu celelalte intoxicatii. Sursele: personalul de la intreprinderile alimentare cu procese informatoare corulente de echiologie stafilococika : angina, furunkul, panariciul, placi corulente. Stafilococii sunt raspinditi in mediul inconjurator exista pe suprafatza corpului uman shi in intestin. Jumatatea din populatie sunt purtatori de stafilocok. Intoxicatiile apar in rezultatul utilizarii in alimente a laptelui shi produselor lactate.toxicoza mai poate aparea dupa consumarea produselor de cofetarie cu crema. Daca produsul alimentar este infectat el contine o cantitate mica de agent patogen ce e suficienta pentru a provoka boala. Intoxicatiile se pot produce in cazul cind acest produs contaminat se pastreaza mult timp la o temperatura favorabila pentru inmultirea microbilor (la temperatura camerei) astfel se acumuleaza multa toxina daca produsul e consumat fara prelukrarea termica suplimentara el provoaka intoxicatie. Exotoxina se distruge numai la fierbere 1-2h semnele clinice apar peste 24h dupa consumarea produsului. Se manifeste prin greatza, voma, durere puternika in regiunea stomagului, insuficientza cardiovasculara, dureri de cap, ameteli, transpiratii rece, pielea devine palida chiar cenushie, buzele sunt vinete. Micotoxicozele sunt niste ciuperci microscopice (penicilinium, astergidius). Ciupercile apar pe piinea pastrata citeva zile intrun paket de polietelena, pe dulceturi fierte putin timp ce nu contin zahar in deajuns. Pe masura ce se dezvolta ele capat o culoare verzuie ori cafenie, uneori devin negre. Unele persoane consuma aceste produse atacate de ciuperci afirmind ca din ciuperci se pregatesc antibiotice. Din ciuperci se pregatesc unele medicamente insa nu toate au proprietati curative. Ciupercile microscopice paraziteaza pe diferite produse alimentare in special pe ceriale. Din ele fac parte: ergotizmul, fuzariotoxicozele, alflutoxicoza. Micotoxicozele se deosebesc de intoxicatii prin manifestari clinice. Alflutoxicoza apare in forma acuta, subacuta shi cronica. Poseda actiune hepatotoxica shi hepatocancerigena. Se inregistreaza mai des la nucile de arahide, faina de arahide, griu, ovaz, faina de papushoi, in lapte oua, ceai, boabe de cafea. Ergotismul apare in urma folosirii in alimentatie a produselor atacate de cornul secarii ce se dezvolta pe speciile de secara, mai rar pe cele de griu. Poate decurge sub forma conculsiva, ganglionoasa shi mixta. Forma conclusiva se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos, in forme rare se bserva halucinatii dereglari de constiintza, modificari din partea tractului gastro-intestinal, predomina afectarea aparatului neuro-vascular. Toxicoinfectia : afectiun acute apar la uilizarea in alimentatie a produselor ce contin un numar enorm de agenti patogeni vii 10^5-10^6 la un gram de produs shi a toxinelor lor eliminte in timpul multiplicarii shi mortii microorganismului. Semnele caracteristice: dezvoltarea rapida a intoxicatiei cu perioada de incubatie scurta 6-24h. inblnavirea paralela a celor ce au folosit acelashi fel de bukate contaminate de microflora patogena. Consumarea unui

anumit fel de bukate pregatit shi realizat cu anumite incalcari. Intreruperea brusca a cazurilor de boala. Dupa inlaturarea bukatelor periculoase. Diferenta de infectiile intestinale: toxicoinfectiile apar numai in cazul consumului de produse masiv\active vontaminate pe cind tifosul abdominal, holera, dezinteria pot aparea la patrunderea in organism a unui numar mic de microbi. Deoarece au caracterisici de patogenitate mai inalte in comparatie cu microbii ce provoaca toxicoinfectie. Sursa de inbolnavire este omul shi animalele, mecanismul de transmitere pecalo-oral. Calea de transmitere alimentara. Intoxicatiile mixte sunt produse de combinarea agentilor patogeni din primele 2 grupe. Bacilul cereus grupa 2+ toxinele stafilocokului grupa 1. Intoxicatiile alimentare nemicrobiene: 1. Intoxicatii cu alimente vegetale shi animale toxice: a) de origine vegetala: intoxicatii cu plante otravitoare(matraguna, macelaritza, cucuta) cu semintzele buruenelor unor culturi cerealiere. Aceste intoxicatii se intilnesc rar, au un diapazon larg, forma clinica larga. Se intilnesc la copii de virsta preshkolara, se cnosc peste 100 de denumiri de plante ce provoaca intoxicatia data. Perioada de incubatie scurta deoarece substantzele toxice se absorb rapid in tractul gastro-intestinal in singe Intoxicatie cu ciuperci otravitoare: ciuperca alba, ciuperci conditionat comestibile ce nu au fost supuse unei prelukrari kulinare corespunzatoare cum ar fi: buretele iute, zbircioiul gras. Sindromele: sindromul gastrointestinal: ciupearca actioneaza asupra mucoasei tractului gastrointestinal, sindromul heptaik: frecvent numit faluidinik, din cauza ca este provocat de amatinele din ciuearca alba, afecteaza ficatul, sindromul renal: conditionat de prezenta toxinei orelamina, sindromul psihoneurologic: produs de neurotoxine b) De origine animala: 1. intoxicatii cu organele unor specii de peshte *(marinka: acest peste se intileste mai mult in asia mijlocie, carnea este inofensiva) 2. intoxicatii cu secretia glandelor cu secretie interna: pericol prezinta suprarenalele shi pancreasul ce contin o concentratie sporita de substantze biologic active 2.intoxicatii cu alimente vegetale shi animale toxice in anumite conditii: a)de origine vegetala: 1. Intoxicatie cu simburi unor specii de fructe: migdale 2-8% caise 4-6% 2. Intoxicatii cu cartofi incoltiti: contin toxina, salunina, cea mai mare parte de salunina se contine in coarja, creshte concentratia ei in cazul pastrarii la aer liber shi cind cresc coltii. Cartofii ce contin o cantitate sporita de salunina au un gust amarui si provoaca senzatia de zgiriere in git. 3. Intoxicatii cu fasole crude: fazina in organismu omului provoaka distrugerea elementelor sangvine. Ea poate fi neutralizata la temperatura ridicata. Asa cum fasolele se fierb suficient practic intoxicatiile nu se intilnesc. B) de origine animala: 1. Intoxicatii cu ficatul shi icrele unor specii de peshti: in rezultatul depunerii icrelor. 2. Intoxicatii cu mierea de albini produsa din nectar de plante otravitoare. 3. Intoxicatii cu reziduri shi substante chimice cu pesticide: pesticidele patrund in organism pe cale alimentara, mai des sunt intilnite cu psepicidele clororganice, fosfoorganice. Cauza de baza este incalcarea concentratiei maximala admisibile a pesticidelor. Saruri de metale grele mai des aceste substante nimeresc in produse alimentare apoi in organism de pe vesela, aparate, ambalaj. Pot fi saruri de zinc, cupru, plumb. Substantele ce nimeresc in produse din mediul ambiant 4. intoxicatiile alimentare de etiologie necunoscuta: a) mioglobinumia alimentara paroximala toxica . b) intoxicatii cu unele specii de peshte. c) intoxicatii cu carne de prepelitza. d) intxicatii cu harbuz. Manifestarile apar accese de dureri musculare acute bolnavii ishi pierd mobilitatea, durata este de 2-4 zile. Dereglarea functiilor rinikilor, urina capata o culoare cafenie inchisa. Persoanele cu risc crescut de a dezvolta intoxicatiile: femeile insarcinate, copii mici sugari shi preshcolari, virsnici, persoanele cu sistemul imunitar scazut, persoanele cu hivsida si diabet zaharat. Principiile de profilaxie a intoxicatiilor alimentare: izolarea sursei de provocare a intoxicatiilor, prevenirea atrunderii agentului declanshator a intoxicatiei in produsele alimentare, intreruperea cailor de contaminare a produselor, preintimpinarea multiplicarii si acumularii microorganismelor si formarii toxinelor, neutralizarea produselor potential periculoase din punct de vedere epidimiologik, prelukrarea termica corecta, micshorarea numarului purtatorilor de stafilokok ce activeaza la intreprinderile alimentare, lupta cu daunatorii plantelor prin

prelucrarea cuvenita a cerealelor, respectarea regulilelor de pastrare a produselor alimentare, respectarea concentratiilor maximal admisibile, utilizarea pesticidelor cu evidentza caracteristicilor toxice, controlul continutului de substantze reziduale in produsele alimentare. Igiena aerului Aerul este unul din factorii mediului de viatza, interactioneaza permanent ku organismul. Fara aer e inposibila mentinerea vietii pe o perioada cit de cit skurta. Aerul e necesar pentru respiratie. Actiunea aerului asupra organismului poate fi nu numai pozitiva dar shi negativa in dependentza de starea mediului aerian. Orice deviere in starea lui poate influenta direct sau indirect functiile organismului dereglindui astfel hemotopoeza. Amestecul de dgaze shi vapori de apa ce se mentine ca invelis in jurul pamintului este atmosfera. Inaltimea circa 50000km dupa kum kontinua spatiul interplanetar. Fara a exista intre ele o suprafatza de separatie bine definita. Fizikokimik atmosfera are o structura neomogena ceea ce a permis impartirea ei in mai multe straturi: 1. troposfera 2. stratosfera 3. mezosfera 4. termosfera 5. exosfera troposfera se intinde pina la 10km de la suprafatza solului, 17-18km la ecuator. Cuprinde 75% din masa aerului si 90 % din vaporii de apa. Factorii fizici prezinta variatii mari a caror consecitza este formarea fenomenelor metorologice (deplasari ale maselor de aer, precipitatii, formarea norilor. Presiunea si temperatura skad proportional cu altitudinea starea troposferei este permanent influentzata de toate procesele ce au lok pe pamint. Astfel aici permanent fiind prezenti pulpe, substante toxice, microorganisme. La inaltimea de 1.5km este tropopauza. Stratosfera incepe la limita superioara a troposferei si se intinde pina la altitudinea de circa 50 km. Temperatura aerului kreshte cu inaltimea pina la limita superioara. Contine un strat de ozon format sub aktiunea radiatiilor ultraviolete 16-32 km presiunea atmosferika este in kontinua skadere. Vaporii de apa lipsesk. Ecranul de ozon din atmosfera protejeaza suprafatza terestra de actiunea razelor ultraviolete. Dupa unele klasificari stratosfera poate denumirea de chemosfera. Stratosfera se kontinua ku o zona de tranzitie ingusta stratopauza. Mezosfera zona situata deasupra stratosferei pina la inaltimea de 100km. Temperatura skade progresiv la limita superioara a acestui strat. Avind valori sub 70-80 gradie celsius. Rarifierea aerului este din ce in ce mai mare. Presiunea atmosferika skade ku inaltimea. In aceasta zona se propaga si sunt refletate undele radioelectrice. Mezosfera se continua cu o zona de tranzitie numita mezopauza. Aceste 3 straturi constituie zona holosfera. Termosfera (ionosfera, heterosfera) incepe deasupra mezopauzei si se intinde pina la 2000km. Teperatura este in kreshtere presiunea skade datorita aerului rarifiat. Elementele atmosferice se afla sub forma de ioni. Electronii liberi care cresk la numar ku inaltimea. Exosfera este separata de heterosfera prin termopauza si reprezinta invelishul cel mai excentrik al atmosferei si practik nu are limite. Inportanta igienika a aerului 1. prin aer se realizeaza aportul de oxigen element vital organismului si are lok indepartarea bioxiului de carbon metabolit ar arterelor interne. 2. Prin proprietatile fizice aerul influenteaza procesele de termoreglare a organismului. 3. Factorii fizici atmosferici determina caracteristicile climatice a diferitor zone geografice. 4. Straturile de aer au un rol de termoprotectie pentru globul pamintesk. 5. Aerul poseda o conductibilitate termica redusa si aflinduse in polii materialelor de constructiei inbracamintei are rol de termoizolator pentru organism. 6. Este rezorvor de acumulare a substantelor kimice, toxice, de origine tecnogena ce pot avea actiune directa sau indirecta asupra sanatatii si conditiilor sanitare de viatza. 7. Este rezervor de acumulare a germenilor patogeni si factor de transmite a bolilor infectioase 8. Este una din sursele de poluare a solului ku substnte kimice shi toxice. 9. Este un mediu natural in care au lok procese de autopurificare de partikule de praf, vapori, gaze, germini patogene.

Pentru kunoasterea inter relatiilor dintre aerul atmosferik shi organismul uman sunt necesare referiri mai detaliate asupra factorilor fizici si kimici ai aerului atmosferik. Faktorii fizici sunt: temperatura, umeditatea, mishkarea aerului, presiunea atmosferika, radiatia solara, electricitatea, radioactivitatea. Majoritatea acestor factori determina clima, vremea, microclimatul. O deosebita inportantza au klima shi vremea. Tudierea actiunii lor asupra organismului sanatos shi bolnav sunt necesare pentru folosirea actiunilor favorabile preintimpinarea sau deminuarea actiunii lor negative. Kunoasterea lor si inpactul asupra sanatatii este necesar pentru elaborarea diferitor masuri de profilaxie. Clima este totalitatea factorilor fizici, atmosferici(temperatura, umeditatea, viteza de miskare a aerului, presiunea) si telurici (relief, vegetatie, suprafetele de apa, impul alectro magnetik) caracteristici pentru o anumita regiune ce conditioneaza spatiul vital al organismului pe o perioada indelungata de timp. Aici factorii dominanti sunt factorii fizici ce variaza continuu si dau nashtere fenomenelor meteorologice din troposfera. Caracteristicile generale ale klimei sunt relativ stabile cum ar fi 1. stabilitatea in timp 2. modificare sunt posibile numai in perioade lungi de timp(zeci, sute de ani), Dupa situarea geografica suprafata pamintului se inparte in 5 zone climaterice de baza: polare2; temperate-2; tropikala una . in cadrul zonelr climatice din punct de vedere bioklimatologik avem 3 tipuri de klimat: 1. Excitant sau specific (de stepa) 2. Indiferent sau nespecific (de shes, de koline) 3. Intermediar (subalpin, marin, cu elementele excitante si indiferente) Vremea totalitatea factorilor fizici, atmosferici in momentul dat. Ea se karacterizeaza prin foarte mari instabilitati skinbinduse uneori de mai multe ori pe zi. E determinata de deplasarea unor mase de aerku karactere meteorologice diferite kum ar fi temperatura, umeditatea, viteza de mishkare a aerului, presiunea. Aceste mase de aer se deplaseaza permanent skimbarea lor intrun anumit teritoriu depinde de diferentele de presiune atmosferica, zona geografica. Aclimatizarea este un proces de adaptare functionala si organika a organismului. La trecerea dintrun climat geografic in altul sau la expunerea in procesul muncii ku factorii fizici diferiti de cei initziali. Proces social biologic de adaptare activa a orgnismulio la conditiile climatice noi. Realizarea ei depinde de: conditiile de munca, conditiile de trai, alimentatzia, rezistentza organismului (la copii, virstnici bolnavi). Procesul de aklimatizare are 3 faze: 1. Faza initiala este faza de orientare datorata factorului nou 2. Faza de restructurare a stereotipului dinamic 3. Faza stabila Faza intiala in aceasta faza se suprasolicita centrul de termoreglare, are loc trecerea de la temperaturi joase la temperaturi inalte shi invers. Se modifica metabolismul bazal, predomina procesele de inhibitzie asistemului nervos central. Stare generala proata, scade capacitatea de munca, se deregleaza somnul, se pot akutiza bolile kronice existente Faza de restructurare a stereotipului dinamic care poate fi favorabila ce asigura o trecere lina la faza 3 cu ajutorul masurilor social igienice. Faza nefavorabila apare neuroze dezadaptative, altralgii, nealgii, cefalele, stare general proasta, scade capacitatea de munca, se acutizeaza bolile cronice. Anumite masuri kurativ profilactice pot ameliora sitatia si inlesni trecerea la faza 3. In conditii extrem de nefavorabile aclimatizarea nu are lok, se intensifica modificarile patologice, este indicata revenirea la klima initziala. Faza stabilaeste stabilizarea proceselor metabolice, normalizarea digestiei, kapacitatii de munca. Masurile de prevenire a tulburarilor ce pot aparea in perioada aklimatizarii: 1. O selectie medicala riguroasa si inlaturarea persoanelor cu posibilitati skazaute de adaptare 2. Asigurarea unui regim de viatza shi de munca corespunzator 3. Inbracamintea, lokuintza care sa reduka aktiunea factorilor axecesivi 4. Alimentatia rationala 5. Calirea shi antrenarea organismului 6. Stabilirea contraindicatiilor la procesul de aklimatizare si a masurilor de preventie.

Microclimatul (ambiantza termica) complexul de factori fizici ai mediului ce influenteaza skimbul de caldura intre organism si mediul extern Temperatura umeditatea si viteza de mishkare a aerului, temperatura obiectelor. Microclimatul incaperilor influenteaza in mod direct termoliza si indirect termogeneza. Organismul uman pierde caldura prin 4 mecanisme: 1. Conductibilitate (contact cu obiecte aer inspirat, apa, alimente) 5% procente din totalul kaldurii pierdute 2. Convectie direct dependenta de factorii fizici ai mediului, in mod obishnuit 15-20% din totalul kaldurii pierdute, cu cit temperatura aerului e mai mica umeditatea si viteza kurentilor este mai mare cu atit termoliza prin convectie este mai mare. 3. Radiatzii sau termodependentza catre obiectele si suprafetzele **** (sau vid) 45-50% din totalul kaldurii pierdute. Este direct dependenta de temperatura obiectelor si suprafetzelor inconjuratoare 4. Evaporajul de pe suprafatza pielei mucoasei (0.6 kCal la 1ml de apa)in mod invizibil insensibilperspiratzie, cu cit umeditatea relativa a aerului e mai mica si viteza de mishkare e mai mare evaporarea kreshte. La temperatura de 27-28 grade incepe forma vizibila de transpiratzie. 25-30% din totalul kaldurii pierdute in mod abishnuit. Tipurile de microclimat: 1. Cald 2. Rece 3. Optim Microclimatul cald e caracterizat prin radiatzie pozitiva, temperatura shi umeditatea aerului kreskuta, viteza de mishkare a aerului skazuta. Din partea organismului se pot produce reactiile: bazodelatatzie periferika, transpiratzie puternika, hipertermie. Microclimatul rece caracterizat prin radiatie negativa, temperatura a aerului sazuta, umeditate shi viteza a aerului crescuta. Din partea organismului s eproduk reactiile: bazoconstrictie periferika, aparitzia contractiilor muskulare shi tremuraturilor, hipotermie. Microclimatul optim e considerat acel microclimat la care mecanismul de termoreglare e solicitat minim. Confortul termic e asigurat prin reactii fiziologicefara suprasolicitari functionale. Actiunea complexa a factorilor de microclimat asupra organismului: Factorii fizici ai mediului aerian actioneaza organismul complex sumar. Acest fapt e confirmat de senzatia termica identica a organismului la diferite combinari ai temperaturii umeditatii shi vitezei de mishkare a aerului. Senzatia termica a organismului variaza in dependentza de alimentatzie inbracaminte activitate. Pot fi create anumite combinari ai factorilor fizici cind actiunea nefavorabila a unuia din factori este neutralizata de actiunea favorabila a altora. Stabilirea combinatiilor optime pentru factorii fizici ai aerului este o konditzie necesara pentru prevenireaactiunea nefavorabila a microclimatului de producere asupra organismului. Elaborarea recomandarilor pantru kalirea organismului, klimatoterapia. Metodele de apreciere a actiunii complexe a factorilor de microclimat asupra organismului: Sunt metode fizice, fiziologice, psihlogice. Metodele fizce folosirea unor serii de aparate globtermometru, eupatoskopul, termointegratorul, catatermometrul. Catatermometrul - se determina caldura pierduta de acest dispozitiv in diferite conditzii de microclimat. (capacitatea de racire a aerului) sa stabilit ca la ocapacitate de racire a aerului de 4.5-6.5 mCal/cm2s este conform normelor mai mic de 4.5 microclimat cald >6.5 microclimat rece. Dezavantaje aparatele nu pot actiona conform normei ka organismul uman fiind lipsite de posibilitati de reglare shi acomodare. Metodele fziologice ne adresam direct organismului cercetind diferite reactii ale acestuia la ambiantza termica data. Temperatura kutanata la frunte 32-33 grade celsius, la degetul mare al piciorului, stern 25-36. Frecventza pulsului la un grad celsius tendentza creshte cu 33 batai/minut. Procesul sudoral, metodele psihologice este senzati subiectiva de caldura, temperatura efectiva care prezinta senzatia termica a organismului + la diferite conditzii de microclimat pentru adultzi sanatoshi normal inbracatzi cu activitatea ushoara. In zona de confort termic este 17-21 linia de confort 19. Temperatura rezultanta - pentru determinarea e luata in consideratia shi radiatzia calorica de la suprafetzele inconjuratoare. Actiunea biologica a radiatziilor solare: tipurile de radiatzii 1. Infraroshii se divizeaza in :

a) Radiatii lungi b) Skurte Are actiune termica superficiala, termica profunda, cu efect analgezik shi regenerator 2. Radiatziile vizibile a actiune excitant specifica a vazului, efect stimulator general, intensifica metabolismul,asigura bioritmul in mod special are efect psihologik calmant sau excitant 3. Radiatziile ultraviolete diapazonul A are actiune fluorescenta, formarea melaninei, efect slab stimulator diapazaonul B are efect stimulator pronuntzat, accelereaza procesele metabolice, accelereaza creshterea shi regenerarea tzesuturilor, sporeshte rezistentza organismului la actiunea agentilor toxici cancerigeni, se amelioreaza capacitatea de munca fizika shi intelectuala, are loc sinteza vitaminei D diapazonul C sunt leziuni celulare actiune bactericida Compozitia chimica a aerului inspirat si expirat Componentul de oxigen Atmosferica in procente Expriat in procente O2 20-21% 15-16% CO2 0.3-0.4% 3-4% N2 78-79% 78-79% Gaze inerte 0.94% 0.94% Influentza variatziei presiunii partziale a oxigenului asupra organismului skimbul de oxigen in aerul atmosferik are lok la skaderea presiunii atmosferice ceea ce duce la hipoxie cu consecintze la nivelul diferitor organe shi sisteme. Pina la 18% nu se produk tulburari. 18-15% manifestari ushoare compensatorii cum ar fi tahicadria, creshterea tensiunii arteriale, creshterea nivelului hematiilor in singele periferik, tahitpnee. 15-10% capacitatea de comensare devine insuficienta, apar tulburari dezechilibru acidobazik, manifestari din partea sistemului **** excitatie urmata de presiune. 10-8% hipoxie intensa, zona critika se infecteaza centrul respirator, brahicadrie, tensiunea arteriala scade, in final se produce colapsul respirator shi cardiovaskular, 8% viatza nu e posibila in zona letala. Influentza variatziei presiunii partiale a bioxidului de carbon: presiunea partiala a bioxidului de carbon creshte numai pe baza creshterii concentratziei. 1-2% politmie, bioxidul de carbon este excitant al centrului respirator fiind denumit hormon respirator. 2-3% cresterea ritmului si amplitudinii respiratorii, dispnee. 4% dispnee accentuata. 5% manifestari digestive, gretzuri, varsaturi. 6-7% simptoame anterioare vertish, cefalee, ametzeli. 8-10% agravarea simptomelor precedente, stare depresiva, pierderea cunoshtintzei, stop cardiak respirator. 15% convulsii pierderea cunoshtintzei. 20% sfirshit letal, in citeva minute paralizia centrului respirator. Influentza variatziei presiunii partiale a azotului: are o reactivitate chimica foarte redusa nu ea parte activa in actul respiratziei la presiunea normala nu exercita actiune nociva asupra organismului. Poate influentza sanatatea numai ka urmare a kreshterii presiunii aerului inspirat. Inhalarea de azot sub presiune poate fi in conditzii artikulare de munca cum ar fi boala de cheson la skafandrii, la sportivi inotatori. La coborire sub apa presiunea creshtepentru fiecare 9-11m cu o atmosfera, creshteri inportante ale presiunii se pot solda cu tulburari grave. Azotul inspirat sub presiune ridicata trecind membrana alveolocapilara se dizolva in plasma apoi in tzesuturile bogate in lichide: tesut adipos, sistem nervos. Inspiratia de azut sub presiunea ridicata provoaca 2 sindroame: 1. Sindromul de compresiune(betia adincurilor, care la coborirea rapida sub apa evolueaza in 2 stadii de excitatie si de inhibtzie; prima faza de euforie, nelinishte agitatzie, tulburari senzoriale, a 2 faza adenamie, somnolentza, bravicadrie), 2. Sindromul de compresiune apare la revenirea la suprafatza cu decomprimarea comprensiva. Pentru prevenirea acstor fenomene e necesar ca persoanele expuse la presiuni crescute sa cunoasca simptoamele. Vicierea aerului fenomen complex rezultat din suprapopularea sau aglomerarea incaperilor. La baza vicierii aerului sta procesul respirator ce produce modificari chimice, fizice. toate aceste modificari, efecte noceivi au prorietatile fizice ale aerului. Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice cum ar fi respiratzie detashare de caldura ce se produce numai in spatzii inchise. Poluarea aerului este rezultatul unor activitatzi social economice, are lok in aerul incaperilor shi in cel atmosferik. Determinarea vicierii aerului se poate efectua prin determinarea separata a temperaturii umeditatzii vitezei de mishkarea a aerului, bioxidului de carbon. Sa constata ca atunci cind bioxidul de carbon atinge 0.07-0.01%proprietatile fizice sunt modificate incit aerul e

considerat vicial. In acest caz bioxidul de carbon serveshte ca un indicator de viciere a aerului. El nu este factorul nociv al vicierii ci doar elementul ce indica aparitzia factorilor nocivi din aer. Poluarea aerului prin poluare se intzelege prezentza in atmosfera a unor substantze care in functie de concentratie shi timp de actiune produk modificari ale sanatatzii, genereaza sau altereaza mediul. Aceste substantze pot fi diferite de cele ce se gasesc in compozitzia normala a aerului sau pot sa fie compushi ce fac parte din acestea cum ar fi bixidul de carbon, azotul. Sursele de poluare: 1. Naturale: eroziunea solului(particule de praf in suspensie anual 30ml de tone), eruptziile vulcanice in perioada de activitate: bioxid de carbon, oxizi de sulf, praf, incendiile spontane ale padurilor: bioxid de carbon funingine, fum cenusha; polenul diferitor plante; discompunerea naturala a materiilor organice, 2. Artificiale: procese de combulsii(oxisi de sulf, carbon), transporturile terestre, maritime aeriene, procesele industriale Poluantii atmosferici si clasificarea lor Poluantii pot fi: iritantzi (oxizi de sulf, azot, pulberi in suspensie), asfixantzi (oxizi de carbon, hidrogen sulfurat), toxici (plumb, mercur, flor,cadniu), cancerigene (pesticide, tutun, substantze anorganice, plumb, kadniu) fibrozant (oxizi de fier, pulberi de asbezt, bioxid de siliciu). Efectele poluarii aerului asupra sanatatzii au actiune directa shi indirecta. Actiunea directa are efecte acute - dupa expuneri de skurta durata intoxicatiile apar imediat dupa creshterea concentratiei manifestate prin modificari acute ale sanatatzii. Efecte cronice - dupa expunerea de lunga durata a concentratiilor moderate in decursul anilor. Efecte tambile cuprinde actiunea cancerigena, seratogena. Actiunea indirecta 1. asupra microclimatului (ziret cu ceatza) 2. Asupra radiatziilor luminoase luminozitatea skade cu 10-15% 3. Radiatziilor ultraviolete (mentzinerea) 4. Asupra plantelor distrugerea vegetatiei 5. Asupra animalelor 6. Asupra conditziilor de viatza cum ar fi mirosul neplacut, coroziunea metalelor, pierderi economice Sursele de poluare a aerului din incaperi este aerul expirat, fumatul, descompunerea substantzelor organice de pe tegumente, haine, praful meneager, lukrurile de intretzinere cum ar fi detergenti, insecticide, sobele;procesele de producere ce includ substante chimice, radioactive, microorganisme, vapori de apa; materialele de constructie, substantze sintetice, polimeri si ocazitionale substantze toxice din hainele speciale, mercur din termometru Criteriile de apreciere a contaminari aerului sunt proprietatile organoleptice, fizice, continutul de aeroioni ushori, componentza kimika a oxigenului, bioxidului de carbon, oxcitabilitatea, amoniak, fenol, forma aldehida, concentratia pulberilor, poluarea cu germii dupa indicii numarul total de germini, streptococi, stfilococi, coliformi. Masuri de protectie: masurile tehnologice: reducerea sau excluderea evacuarii substantzelor nocive in atmosfera, trecerea la procese tehnologice continua inchise, recuperearea shi utilizarea rezidurlor industriale, inlocurea substantzelor nocive cu cele infensive, epurarea materiei prime de compushi nocivi, inlocuirea proceselor de prelucrare ce genereaza pulberi, perfectionarea proceselor de ardere, ermetizarea proceselor tehnologice. Masuri de planificare includ planificarea corecta a centrelor populate, stabilirea zonelor de protectie sanitara, plantarea zonelor verzi in centrele populate. Masuri sanitarotehnice: epurarea rezidurilor, folosirea filtrelor, captarea pulberelor gazelor shi funinginei, folosirea dispozitivelor de prelukrarea termica a rezidurilor, arderea substantelor organice cu utilizarea caldurii degajate, epurarea catalitica a gazelor, ozonarea gazelor formate, construirea coshurilor de evacuare Masuri legislative: elaborarea standartelor pentru materia prima, elaborarea concentratiilor maximal adisibila pentru aerul atmosferik.