Sunteți pe pagina 1din 50

1

CUPRINS

Introducere..pag.4 Cap.1-Cuadripoli.pag.6 1.Clasificarea cuadripolilor.pag.6 2.Parametrii cuadripolilor...pag. !.Structuri cuadripolare..pag.12 4."nali#a cuadripolilor elementari.pag.1$ Cap.2-%iltre electrice...pag.26 1.&eneralit'(i...pag.26 2.)eterminarea *en#ilor de trecere +i de oprire.....pag.2, !.Circuite de atenuare.pag.4, -i*liografie..pag.$1

1. INTRODUCERE
Teoria cuadripolului face parte din teoria circuitelor electrice i ofer o metoda pacific de rezolvare a circuitelor cuadripolare , caracterizate prin anumite particulariti , care determin de altfel i domeniul de probleme unde folosirea ei este cea mai eficienta. n nelesul cel mai larg , cuadripolul electric este un circuit electric cu patru borne de acces n legtur cu exteriorul . supra structurii interioare a cuadripolului nu se impune nici o restricie , astfel ca ea poate sa fie oarecare. !umai n ceea ce privete legtura cuadripolului cu exteriorul se impune condiia ca aceasta s se fac exclusiv prin intermediul bornelor. !oiunea de cuadripol electric nu se refera la un anumit circuit electric. "a are un domeniu de aplicabilitate mult mai larg , referindu#se in principiu la toate circuitele care satisfac definiia data. $ircuitelor electrice cuadripolare le corespund sc%eme electrice cuadripolare , pe baza crora se studiaz aceste circuite. !oiunea de cuadripol cuprinde si structurile cuadripolare care reprezint doar pri componente ale unor circuite , respectiv sc%eme electrice complexe. &deea descompunerii unei sc%eme electrice complexe in subsc%eme mai simple 'cuadripolare sau multipolare( sta la baza unor metode de calcul a sc%emelor electrice complexe. !oiunea de cuadripol nu trebuie insa neleas numai n sensul simplu al identificrii unor structuri cu patru borne de acces. &mportanta acestei noiuni apare in legtura cu existenta unei metode specifice de rezolvare a structurilor cuadripolare , metoda care se ncadreaz intr#un sistem organizat de cunotine , care constituie teoria cuadripolului. &n teoria cuadripolului electric comportarea circuitelor electrice se urmrete fata de bornele de legtura cu exteriorul. ceasta particularitate caracteristica limiteaz domeniul de aplicaie al teoriei cuadripolului in principal la acele probleme, la care este suficient sa se cunoasc curenii si tensiunile exterioare la borne. "ste evident ca rezolvarea circuitelor electrice cuadripolare , atunci c)nd structura lor interna este cunoscuta se poate face si prin alte metode , aplic)nd diferitele teoreme din teoria circuitelor electrice. &n problemele menionate , aplicarea teoriei cuadripolului conduce in general la o simplificare esenial a operaiei de stabilire a ecuaiilor sc%emelor cuadripolare, in principal prin aceea ca nu necesita determinarea curenilor si tensiunilor din interior. cest avanta* devine cu at)t mai evident , cu cit sc%ema electrica a circuitului este mai complexa . Teoria cuadripolului conduce deci la o rezolvare expeditiva i prin aceasta la o nsemnat economie de timp . + particularitate esenial a teoriei cuadripolului consta in aceea ca permite rezolvarea circuitelor electrice cuadripolare fata de perec%ile de borne in legtura
,

cu exteriorul , c%iar fr cunoaterea in detaliu a structurii lor interioare. ceasta observaie se refera la cazul c)nd cuadripolii sunt realizai . -aca cuadripolul realizat are o structur foarte complicata sau necunoscuta, teoria cuadripolului ofer singura metoda de analiza ce poate fi practic aplicata. .ermi)nd tratarea unitara a unor probleme de baza ce intervin la un numr mare de circuite electrice cuadripolare , care altfel pot fi diferite at)t ca structura cit si ca domenii de aplicaie, se poate considera ca teoria cuadripolului constituie partea comuna a teoriei acestor circuite.

C"PI./0U0 1
CUADRIPOLI
1. CLASIFICAREA CUADRIPOLILOR
$lasificarea cuadripolilor se face pe baza acelorai criterii care se folosesc si in teoria circuitelor electrice . -iferitele formulri se refera obinuit la cuadripolul in interes restr)ns . "le se pot aplica insa fr dificultate i pentru cuadripolul general . $uadripolii pot fi activi sau pasivi , dup cum conin sau nu surse de energie electrica . -aca sursele de energie electrica sunt independente , cuadripolii se numesc si autonomi , iar daca sursele de energie electrica sunt dependente , cuadripolii se numesc si neautonomi ' de exemplu , un amplificator de tensiune ( . $uadripolii autonomi pot fi identificai destul de uor prin faptul ca si atunci c)nd ei nu sunt alimentai din exterior , la bornele lor se constata tensiune , iar daca bornele lor se leag mpreun , in circuitul respectiv se stabilete un curent electric . 0unt si cazuri particulare c)nd nu ne putem da seama numai prin observaii efectuate la borne daca un cuadripol conine sau nu surse independente . 1n astfel de caz este cuadripolul costituit dintr#o punte in ec%ilibru care conine in interior o sursa de tensiune . -aca acest cuadripol nu este alimentat din exterior si este ndeplinit condiia de ec%ilibru a punii , atunci tensiunile la bornele de intrare si de ieire sunt nule . 1n astfel de cuadripol se comporta ca un cuadripol pasiv , dei cuadripolul conine in interior o sursa de tensiune . + clasificare mai cuprinztoare a cuadripolilor rezulta daca se ia drept criteriu teorema reciprocitii . 0e deosebesc cuadripoli reciproci si cuadripoli nereciproci . $uadripolii se clasifica astfel 2 1 3 $1 -4&.+5& 2 # 4"$&.4+$& 2 1 1. $1 -4&.+5& . 0&6& 2 2. $1 -4&.+5& $T&6& # !"4"$&.4+$& 2 1. 7&4 T+ 4" 1 ,. $1 -4&.+5& $T&6& 2
8

1 3 !" 1T+!+9& 2 3 1T+!+9& 0e mai deosebesc cuadripoli simetrici si nesimetrici . $)nd comportarea cuadripolilor fata de cele doua perec%i de borne este simetrica , in sensul ca prin sc%imbarea intre ele a bornelor de intrare cu cele de ieire nu se modifica valoarea curenilor si a tensiunilor la bornele respective , cuadripolul este simetric . 5a un cuadripol simetric nu este deci posibil sa se deosebeasc , prin msurtori efectuate la borne , perec%ile de borne de intrare fata de cele de ieire , din punct de vedere al comportrii cuadripolului fata de ele . ceasta simetrie este in mod evident realizata in cazul cuadripolilor cu structura simetrica . "a poate fi nt)lnita si la unele structuri nesimetrice , pentru care se pot insa stabili sc%eme ec%ivalente simetrice . -up caracterul parametrilor elementelor de circuit componente , cuadripolii pot fi 2 liniari si neliniari : cu parametri concentrai si cu parametri repartizai . $uadripolii mai pot fi clasificai astfel 2 1 3 -up natura curenilor si tensiunilor 2 # cuadripoli de curent continuu # cuadripoli de curent alternativ 1 3 -up sensul de transmitere al energiei electrice 2 # cuadripoli unidirecionali # cuadripoli bidirecionali 0tructura interioara a cuadripolului determina anumite relaii de legtura intre aceste mrimi exterioare . 4elaiile stabilite intre cureni si tensiunile la borne reprezint ecuaiile cuadripolului . -eoarece in ecuaiile cuadripolului cureni si tensiunile la borne intervin ca variabile , ecuaiile cuadripolului pot fi definite si ca relaiile stabilite intre variabilele acestuia . &n cazul cuadripolului general sunt sase variabile2 ' 11 , 12 , 1, , &1 , &2 , &, ( , iar in cazul cuadripolului in sens restr)ns numai patru2 ' 11 , 12 , &1 , &2 ( . "cuaiile cuadripolului caracterizeaz complet comportarea cuadripolului fata de bornele de legtura cu exteriorul . .rin stabilirea ecuaiilor cuadripolului se reduce numrul total al variabilelor independente , fata de cazul c)nd cele doua grupuri de variabile ' pe de o parte curenii independeni , iar pe de alta parte tensiunile la borne independente ( se considera separat . &n ecuaiile cuadripolului se disting prin urmare variabile independente si variabile dependente . -up variabilele explicitate , ecuaiile cuadripolului pot fi scrise in mai multe forme . -e structura cuadripolului se tine seama prin coeficienii care intervin in ecuaiile cuadripolului. ceti coeficieni se numesc constantele cuadripolului . $onstantele cuadripolului depind exclusiv de structura interioara a cuadripolului si ele sunt in general mrimi complexe si cu dimensiuni . $onstantele cuadripolului se definesc , respectiv se msoar la borne . 0unt si alte mrimi care se bucura de aceeai proprietate ca si constantele cuadripolului . Totalitatea mrimilor care depind exclusiv de structura interioara a cuadripolului se numesc parametrii
;

cuadripolului . "le sunt cunoscute in literatura si sub denumirea de mrimi caracteristice sau mrimi specifice de referina ale cuadripolului .

2. PARAMETRII CUADRIPOLULUI
1n ansamblu de parametri care determina univoc un cuadripol , reprezint un sistem de parametri independeni ai cuadripolului . &n cazul cuadripolilor nereciproci un astfel de ansamblu este format din patru parametri , iar in cazul cuadripolilor reciproci numai din trei parametri . &n mod evident , cele patru constante care intervin in fiecare dintre cele cinci sisteme de ecuaii ale unui cuadripol nereciproc reprezint tot at)tea sisteme de parametri independeni ai acestuia ' sistemele de parametri2 , < , = , > , ? , (. $onstantele cuadripolului nu sunt insa singurii parametri ai cuadripolului , adic mrimi care depind exclusiv de structura interioara a cuadripolului , iar parametrii de la care se pleac in studiul cuadripolilor nu coincid totdeauna cu constantele cuadripolului . $onstantele cuadripolului se pot exprima partial sau integral in funcie de ali parametri , a cror folosire poate sa fie mai avanta*oas , fie din punct de vedere al determinrii lor pe cale experimental , fie in ceea ce privete studiul anumitor circuite cuadripolare . stfel , in studiul cuadripolului apar si alte sisteme de parametri independeni , in afara sistemelor 2 , < , = , > , ?. &ntroducerea acestor parametri independeni nu nseamn insa stabilirea unor noi forme pentru ecuaiile cuadripolilor , ci numai expresii noi pentru constantele cuadripolului . -ei in teoria cuadripolului sunt un numr mare de parametri , numrul sistemelor cu parametri independeni sunt, de la care se pleac in studiul cuadripolului, este limitat . cest lucru se explica prin faptul ca introducerea unui sistem de parametri independeni este *ustificata numai atunci c)nd el corespunde unor necesitai practice . legerea parametrilor independeni ai unui cuadripol este o problema complexa care trebuie analizata de la caz la caz , deoarece nu exista un sistem unic de parametri independeni care sa fie cel mai avanta*os in toate situaiile . &n legtura cu alegerea parametrilor independeni s#ar putea formula urmtoarele condiii 2 1 3 0a se determine cit mai simplu pe cale experimentala : 2 3 $eilali parametri si in primul r)nd constantele cuadripolului sa se exprime in funcie de ei prin relaii simple : , 3 0a conduc la rezolvare avanta*oasa a diferitelor probleme ce intervin la studiul circuitelor cuadripolare respective . Trebuie relevat cu aceasta ocazie ca exista parametri a cror determinare directa pe cale experimentala este foarte dificila , in sc%imb aplicarea lor la studiul unor anumite circuite cuadripolare este deosebit de avanta*oasa , ceea ce *ustifica de altfel si introducerea lor in teoria cuadripolului .
@

+ clasificare mai generala a principalilor parametri ai unui cuadripol, care sa cuprind si constantele cuadripolului , se poate face pe baza regimurilor folosite la definirea , respectiv determinarea lor . -in acest punct de vedere se deosebesc 2 1 3 .arametri definii pe baza regimurilor de funcionare in gol si in scurtcircuit a cuadripolului . 2 3 .arametri definii pe baza existentei unor anumite relaii de legtura intre impedanele de intrare si de ieire ale cuadri#polului . , 3 .arametri introdui prin alimentarea cuadripolului pe la ambele capete , in condiii particulare . a ) Parametri definii pe a!a re"im#ri$%r de f#n&i%nare in "%$ 'i in '&#rt&ir&#it a &#adrip%$#$#i .e baza regimurilor de funcionare in gol si in scurtcircuit , pentru cuadripolul nereciproc rezulta in total 12 parametrii distinci . ntre cei 12 parametrii distinci sunt A relaii de legtur , astfel ca ntradevr numai patru sunt independeni . 0e poate arata ca , impedanele in gol si impedanele in scurtcircuit , nu sunt independente , deoarece intre ele exista relaia 2

$ele doua impedane in gol si cele doua impedane in scurtcircuit nu determina deci in mod univoc un cuadripol nereciproc . 5a aceleai impedane in gol si in scurtcircuit pot corespunde mai muli cuadripoli. .arametrii introdui pe baza regimurilor de funcionare in gol sunt 2 1 1. &mpedana in gol cu alimentare pe la bornele 1 1B 2

2. &mpedana in gol cu alimentare pe la bornele 2 2B 2

1 2 , ,. &mpedana de transfer in gol , cu alimentare pe la bornele 22B 2

/. &mpedana de transfer in gol , cu alimentare pe la bornele 11 2

8. 4aportul tensiunilor in gol , cu alimentare pe la bornele 11B 2

;. 4aportul tensiunilor in gol , cu alimentare pe la bornele 22B 2

b ( .arametrii introdui pe baza regimurilor de funcionare in scurtcircuit sunt 2 1. dmitana in scurtcircuit , cu alimentare pe la bornele 11B 2

2. dmitana in scurtcircuit , cu alimentare pe la bornele 22B 2

1 2

,. dmitana de transfer in scurtcircuit, cu alimentare pe la bornele 22B 2

/. dmitana de transfer in scurtcircuit, cu alimentare pe la bornele 11B 2

8. 4aportul curenilor in scurtcircuit , cu alimentare pe la bornele 11B 2

;. 4aportul curenilor in scurtcircuit , cu alimentare pe la bornele 22B 2

1D

(. STRUCTURI CUADRIPOLARE 0c%emele electrice ec%ivalente pentru cuadripolul reciproc si nesimetric sunt reprezentate in figura 1 .

?igura 1 0c%eme ec%ivalente pentru cuadripolul reciproc nesimetric 2 a( in T : b( in E : c ( in punte &mpedanele care intervin in sc%emele ec%ivalente se exprima in funcie de parametrii cuadripolului , dup cum urmeaz 2 a ( .entru sc%ema ec%ivalenta in T 2

ceste relaii se verifica uor . stfel , calcul)nd pe baza sc%emei din fig. 1.a. impedana de transfer =mosi impedanele in gol =1D si =2D in funcie de impedanele =1 , =2 , =, care intervin in aceasta sc%ema , se obin expresiile 2

care verifica relaia '1/( .


11

b ( .entru sc%ema ec%ivalenta in E 2


Y 1 = Y 11 + Y 12 = Y 1K Y mk Y 2 = Y 12 = Y mk Y , = Y 12 Y 22 = Y 2 K Y mk

-aca se calculeaz pe baza sc%emei din fig. . 1b admitana mutuala in scurtcircuit <mF si admitanele in scurtcircuit <1F , <2F in funcie de admitanele <1 , <2 , <, rezulta expresiile 2

-in care se deduc simplu relaiile ' 1; ( . c ( .entru sc%ema ec%ivalenta in punte , reprezentata in fig. 1c , avem 2

-ar , admitanele <1 , <2 , <, pot fi exprimate si in funcie de parametrii sistemului < , astfel 2

.entru a verifica expresiile date de rel. ' 1C ( ne referim la regimul de scurtcircuit al sc%emei din fig. 1c .

12

dmitana de scurtcircuit <1F corespunde legrii in serie a celor doua grupe identice formate din admitanele <1 si <2 in paralel , adic 2

dmitana de scurtcircuit <2F este 2

.entru a determina admitana de transfer in scurtcircuit se observa ca din motive de simetrie tensiunea aplicata la o perec%e de borne c)nd cealalt perec%e de borne este in scurtcircuit se mparte in doua pri egale corespunztori fiind <1
U 2 U 2

, dintre care una

revine la bornele admitanei <1 , iar cealalt la bornele admitanei <2 . $urenii si <2
U 2

curentul in circuitul bornelor scurtcircuitate va

fi egal cu diferena lor astfel ca pentru admitana de scurtcircuit rezulta expresia 2

1,

). ANALI*A CUADRIPOLILOR ELEMENTARI


&n situaia c)nd cuadripolul cu structura complexa se poate considera compus din cuadripoli mai simpli, interconectai intr#un anumit mod , ecuaiile ntregii sc%eme pot fi stabilite pe baza ecuaiilor cuadripolilor componeni . 4ezolvarea problemei este mult simplificata prin aplicarea calculului matricial . -up cum se tie , matricea cuadripolului compus se obine din matricele cuadripolilor componeni , aplic)nd diferite reguli de calcul , in funcie de modul de conectare al acestora . -eterminarea parametrilor cuadripolilor cu structura complexa in funcie de parametrii cuadripolilor componeni necesita in mod evident cunoaterea acestora din urma . "xpresiile matricelor cuadripolilor elementari sunt relativ simple si ele se determina printr#o metoda oarecare. 1 ).1. CUADRIPOL CU UN SIN+UR ELEMENT

$ei mai simpli cuadripoli sunt formai dintr#o singura impedana longitudinala sau dintr#o impedana transversala ' ca in fig. 2.( .

?ig. 2. $uadripoli cu un singur element 2 a( cu impedana longitudinala : b( cu impedana transversala : "cuaiile cuadripolului cu impedana longitudinala 'fig. 2.a ( sunt 2

1/

9atricea de lan a cuadripolului este prin urmare 2

.entru cuadripolul cu impedana transversala 'fig. 2.b ( sunt valabile ecuaiile 2

de unde pentru matricea de lan G H , rezulta expresia 2

-aca in sc%ema cuadripolara impedana longitudinala 'fig. 2.a( se considera = I D , sau in sc%ema cuadripolara cu impedana transversala ' fig. 2.b( se considera = I J , se obine cuadripolul cu legturi directe reprezentat in fig. ,.

?ig. ,. $uadripolul cu legturi 2 a ( directe : b ( ncruciate &ntroduc)nd = I D in matricea '2/( sau = I J in matricea '2;( se obine matricea de lan a cuadripolului din fig.,a 2

respectiv matricea de lan a cuadripolului din fig. ,.b 2

18

).2. CUADRIPOLUL IN , $uadripolul in K , reprezentat in fig. /. a si b , se poate considera format dintr#un cuadripol cu impedana transversala =2 si un cuadripol cu impedana longitudinala =1 , conectai in lan 2

?ig. /. $uadripol 2 a( in K : b( in K ntors : 9atricea de lan a cuadripolului in K se obine prin nmulirea matricelor de lan ale cuadripolilor componeni 2

-aca se inverseaz ordinea de aezare in lan a celor doi cuadripoli componeni se obine cuadripolul in K ntors . &n acest caz se sc%imba corespunztor si ordinea produsului matricelor cuadripolilor componeni . stfel , matricea de lan a cuadripolului in K ntors , este 2

1;

&n teoria filtrelor electrice , impedanele longitudinala si transversala ale cuadripolului in K se noteaz obinuit cu =1L2 , respectiv cu 2=2 ' ca in figura 8.( .

?ig. 8. $uadripol 2 a( in K : b( in K ntors : $u aceste notaii , expresiile parametrilor caracteristici pentru cuadripolul in K , devin 2

.entru cuadripolul in K ntors , expresiile devin 2

1@

).( CUADRIPOLUL IN C -aca impedana longitudinala =1 a cuadripolului in K ntors , devine infinita se obine cuadripolul in $ 'fig. ;.a( . n acelai mod , daca impedana longitudinala =1 a cuadripolului in K ntors , devine infinita se obine cuadripolul in $ ntors 'fig. ;.b( .

?ig. ;. $uadripolul 2 a( in $ si b( in $ ntors .entru cuadripolul in $ , matricea admitana este 2

iar pentru cuadripolul in $ ntors , matricea admitana este 2

1A

).) ) CUADRIPOLUL IN U $uadripolul in 1 este reprezentat in fig. @ , iar matricea impedana are expresia 2

?ig. @. $uadripolul in 1

).- CUADRIPOLUL CU DOUA IMPEDAN.E LON+ITUDINALE ?iecare dintre cele doua impedane longitudinale ale cuadripolului ' reprezentat in fig. A ( este conectata intre o borna de intrare si borna de ieire corespunztoare. $uadripolul nu are matrice impedana , iar pentru matricea de lan se obine expresia 2

?ig. A. $uadripol cu doua impedane longitudinale .

1C

)./. CUADRIPOLUL IN 0 -aca se incrucieaz bornele de intrare sau de ieire ale cuadripolului din fig. A. se obine cuadripolul in M reprezentat in figura C.

?ig. C. $uadripolul in M $uadripolul in M poate fi considerat format prin conectarea in lan a cuadripolilor reprezentai in fig.A. si fig.,b. ?c)nd produsul matricelor de lan ale celor doi cuadripoli componeni , se obine matricea de lan a cuadripolului in M .

2D

).1. CUADRIPOLUL IN T $uadripolul in T , reprezentat in fig. 1D, se poate considera format prin conectarea in serie a unui cuadripol in 1 si a unui cuadripol cu impedana transversala .

?ig. 1D $uadripol in T nesimetric 'a( , rezultat prin conectarea in serie a doi cuadripoli mai simpli 'b(. 9atricea impedana a cuadripolului in T este egala cu suma matricelor impedana ale cuadripolilor componeni . $u notaiile din fig. 1D , se poate scrie 2

$uadripolul in T se putea considera format si prin conectarea in lan a trei cuadripoli componeni mai simpli si anume , un cuadripol cu impedana longitudinala =1 , un cuadripol cu impedana transversala =2 , urmat de un cuadripol cu impedana longitudinala =, .

21

-aca impedanele =1 si =, sunt egale , cuadripolul in T este simetric . $uadripolul in T simetric poate fi considerat format si prin conectarea in lan a doi cuadripoli in K , ca in figura 11 .

fig. 11 $uadripol in T simetric 'a( , rezultat prin conectarea in lan a doi cuadripoli in K 'b( . Trebuie relevat faptul ca , parametrii caracteristici ai cuadripolului in T se exprima in mod foarte simplu in funcie de parametrii caracteristici ai cuadripolilor in K care#l compun . &mpedana caracteristica =$ a cuadripolului in T simetric este egala cu impedana caracteristica corespunztoare =T a cuadripolului in K , adic 2

$uadripolii in K fiind conectai in lan , este evident ca pentru cuadripolul in T simetric care rezulta , constanta de transfer va fi de doua ori mai mare dec)t constanta de transfer a cuadripolului component in K .

22

).2. CUADRIPOLUL IN 3 &n modul cel mai simplu , cuadripolul in E , reprezentat in fig. 12 , se poate considera constituit prin conectarea in paralel a unui cuadripol in 1 si a unui cuadripol cu impedana longitudinala.

fig. 12 $uadripolul in E nesimetric 'a( , rezultat prin conectarea in paralel a doi cuadripoli mai simpli 'b( . nsum)nd matricele admitana ale cuadripolilor componeni , se obine matricea admitana a cuadripolului in E nesimetric

-aca in expresiile matricelor cuadripolului in E nesimetric se considera =1 I =, , se obin matricele corespunztoare ale cuadripolului in E simetric . stfel , matricea admitana a cuadripolului in E simetric , este 2

2,

$uadripolul in E simetric se poate de asemenea considera format din doi cuadripoli in K conectai in lan , aa cum este prezentat in fig. 1, .

?ig. 1, $uadripolul in E simetric 'a( , rezultat prin conectarea in lan a doi cuadripoli in K 'b( .

).4. CUADRIPOLUL IN PUNTE SIMETRIC $uadripolul in punte simetric este reprezentat in fig. 1/ si se caracterizeaz prin faptul ca impedanele din laturile opuse ale punii sunt egale .

fig.1/ $uadripol in punte simetric 'a( rezultat prin conectarea in paralel a unor cuadripoli mai simpli 'b( $uadripolul in punte simetric poate fi considerat format prin conectarea in paralel a cuadripolilor din fig. A si C . 9atricea de lan a cuadripolului in punte simetric este 2

2/

1 2

C"PI./0U0 2
,
/

FILTRE ELECTRICE .
1. +ENERALITATI

Teoria filtrelor electrice constituie unul dintre cele mai importante domenii de aplicaie a teoriei cuadripolului . ?iltrul electric reprezint un cuadripol pasiv , a crui constanta de atenuare este mica 'sau nula daca filtrul se considera fr pierderi ( n anumite intervale de frecven , numite intervale de trecere, sau benzi de trecere : n celelalte intervale de frecventa , numite intervale de eliminare sau benzi de oprire , constanta de atenuare este foarte mare. &n teoria filtrelor electrice filtrele se presupun nc%ise pe impedanele caracteristice. ?iltrele electrice sunt formate din una sau mai multe celule , numite si seciuni de filtrare , conectate in lan. cestea reprezint , in general, structuri cuadripolare in K , in T, in E, in punte sau altele. 0unt mai multe criterii de clasificare a filtrelor electrice. -in punct de vedere al benzilor de trecere sau de oprire in spectrul de frecvente, se deosebesc 2 filtru trece *os , filtru trece sus , filtru trece banda, filtru oprete banda si filtru in pieptene . 0e numete filtru trece *os , respectiv filtru trece sus, dup cum una din frecventele limita a benzii de trecere este nula , respectiv infinita. -aca banda de trecere este cuprinsa intre doua frecvente finite si diferite de zero , filtrul se numete filtru trece banda . ?iltrul se numete oprete banda, daca banda de oprire este cuprinsa intre doua frecvente finite si diferite de zero . -aca un filtru are mai multe benzi de trecere si de oprire care alterneaz , el se numete filtru in pieptene. 5imitele benzilor de oprire se numesc si frecvente de taiere . -in punct de vedere al elementelor componente , nt)lnim 2 filtre cu elemente reactive ' filtre 5$ ( : filtre 4$ : filtre ceramice , filtre cu unda de suprafaa , filtre cu rezonatoare piezoelectrice etc. .

28

2. DETERMINAREA 5EN*ILOR DE TRECERE 6I DE OPRIRE


2.1. FILTRE DE TIP 7 &n figura nr.18 sunt reprezentate structurile cuadripolare in K, in T simetric , si in E simetric , folosite pe scara larga la realizarea filtrelor electrice . 1ltimele doua structuri rezulta prin conectarea in lan a doi cuadripoli in K.

?igura nr.18 0tructuri cuadripolare in K 'a( , in T simetric 'b( si in E simetric 'c( $onstanta de transfer gL2 a filtrului in K , nc%is pe impedana caracteristica , se determina cu expresia 2

$onstanta de transfer g a filtrului in T simetric si in E simetric , este de doua ori mai mare dec)t constanta de transfer a structurii componente in K . -in relaia '/,( se poate deduce expresia 2

2;

.entru a determina impedanele caracteristice =T si =E, vom utiliza relaiile urmtoare 2

-aca impedanele =1 si =2 care intervin in structurile din fig.18 sunt mrimi inverse , iar puterea de inversiune este o constanta reala , independenta de frecventa , adic 2

filtrele respective se numesc filtre de tip N. "ste uor de observat ca in acest caz si produsul impedanelor caracteristice =T si =E este de asemenea egal cu N2 . ntradevr , nmulind relaiile '/8( si '/;( se obine 2

0e poate arata ca, un cuadripol format numai din inductivitatea , sau numai din capacitai , nu poseda proprietati de filtru electric. $u alte cuvinte , in acest caz nu exista intervale de frecventa in care constanta de atenuare este nula. ntradevr , sa admitem ca impedanele =1 si =2 ale cuadripolului ' fig.18( sunt reprezentate de reactanele cu acelai semn , adic2

cu semnul plus daca elementele componente sunt inductivitatea si semnul minus daca sunt capacitai .

2@

&n fig.1; sunt reprezentate sc%emele electrice ale filtrelor de tip N 2 filtre trece *os , filtre trece sus , filtre trece banda, filtre oprete banda.

?ig. 1;. a 0$>"9"5" "5"$T4&$" 5" ?&5T4"5+4 T&. N 2 1 a( filtre trece *os

?ig. 1;.b 0$>"9"5" "5"$T4&$" 5" ?&5T4"5+4 T&. N 2 1 b( filtre trece sus

?ig. 1;.c 0$>"9"5" "5"$T4&$" 5" ?&5T4"5+4 T&. N 2 1 c( filtre trece banda

?ig. 1;.d 0$>"9"5" "5"$T4&$" 5" ?&5T4"5+4 T&. N 2 1 d( filtre oprete banda

2A

4elaia '/,( se poate scrie si sub forma 2

din care , separ)nd prile reala si imaginara , se obin expresiile 2

-eoarece cosinusul %iperbolic de argument real nu poate fi egal cu zero '


b $% 2

O 1 ( , din relaia '82( rezulta ca sin &n acest caz cos

ID.

I P1 , astfel ca

ceea ce arata ca 2 b Q D . .entru ca sa existe intervale de frecventa in care constanta de atenuare a cuadripolului sa fie nula , deci cuadripolul sa aib proprietati de filtru electric , este necesar ca reactanele sa fie de semn contrar , adic 2

&n acest caz

2C

de unde , dup separarea parilor reala si imaginara , se obine 2

"cuaia '8;( este satisfcuta daca 2

4elaia '8A( corespunde benzilor de trecere ale filtrului ' bID ( . $onstanta de faza a filtrului in benzile de trecere rezulta din relaia '8@( , in care se introduce $% 2 I 1 . 0e obine expresia 2
b

4elaia '8C( corespunde benzilor de eliminare . &n acest caz 2 sin

I P1 , respectiv a I PR . Sin)nd seama de aceste valori , din relaia

'8@( rezulta expresia 2

pe baza creia se poate calcula constanta de atenuare a filtrului , n funcie de frecventa . plicarea teoriei cuadripolului permite determinarea pe cale simpla a benzilor de trecere , respectiv de oprire a filtrelor electrice.

,D

&n cazul filtrelor cu elemente reactive ideale , este evident faptul ca rapoartele tensiunilor in gol sau ale curenilor in scurtcircuit sunt mrimi reale. 4eferitor la constanta 11 a unui filtru simetric si in)nd seama de faptul ca 11 I $% g , nseamn ca si $% g trebuie sa fie real . 0e poate deci scrie 2 $% g I $% 'b P *a ( I $% b cos a P * 0% b sin a I de unde , separ)nd p)rtile reala si imaginara , se obine 2 $% b cos a I 0% b sin a I D "cuaia ';/( este satisfcuta , daca 2 0% b I D , respectiv bID 0au sin a I D , respectiv a ID, R . .rima soluie ';8( corespunde intervalelor de trecere ' bID ( . -in relaia ';,( unde se introduce $% b I 1, se obine 2 $os a I
11 . 11 11

';2(

';,( ';/(

';8( ';;(

';@(

Sin)nd seama de valorile pe care le poate lua cosinusul trigonometric, din relaia ';@( rezulta ca benzile de trecere ale filtrului corespund intervalelor de frecventa in care raportul 11 al tensiunilor in gol este cuprins intre valorile #1 si P1 , adic 2 #1 T
11

' U ( T 1.

';A(

$ea de#a doua soluie ' ;; ( corespunde intervalelor de oprire. &n acest caz , din relaia ' ;, ( se obine 2 $% b I P
11

';C(

-eoarece cosinusul %iperbolic nu poate sa aib o valoare mai mica dec)t unu , rezulta ca benzile de oprire ale filtrului corespund intervalelor de frecventa in care valoarea lui 11 este in afara domeniului V1 si P1 . .entru a determina benzile de trecere si de oprire ale filtrului , respectiv frecventele care delimiteaz aceste intervale , se obinuiete sa se reprezinte raportul 11 al tensiunilor in gol in funcie de frecventa dispusa pe abscise.

,1

bscisele punctelor de intersecie ale acestei curbe cu cele doua paralele la axa absciselor , corespunztoare ordonatelor P1 si V1 , reprezint frecventele limita ale benzilor . &n figura 1@a este artata calitativ curba lui 11 pentru un filtru trece banda . ?iltrul poseda o banda de trecere cuprinsa in intervalul de frecvente 2 f1 T f T f 2 si doua benzi de oprire cuprinse in intervalele de frecvente D T f T f1 si f2 T f T J . &n banda de trecere constanta de atenuare este nula ' filtrul perfect (. &n benzile de oprire constanta de atenuare se calculeaz cu a*utorul relaiei ';C( . &n figura 1@b este reprezentata caracteristica de frecventa a constantei de atenuare pentru un astfel de filtru ' caracteristica atenurii (. &n realitate , datorita pierderilor in bobine si condensatoare , constanta de atenuare nu este nula in banda de trecere . "a are o valoare mica ce se poate calcula din expresia constantei de transfer .

?igura 1@ $urba lui 11 in funcie de frecventa 'a( si caracteristica constantei de atenuare 'b( &n fig. 1@ b este reprezentata cu linie punctata modificarea caracteristicii de atenuare in banda de trecere ca urmare a pierderilor . $u cit elementele componente ale unui filtru au factori de calitate mai mari , cu at)t el se apropie de un filtru perfect .

Sin)nd seama de relaia 2


,2

pentru cuadripolul in T simetric si in E simetric , condiia exprimata de relaia ';A( devine 2

-up mprirea cu doi ,se obine 2

?recventele limita satisfac deci condiiile 2

ceste frecvente se pot determina pe cale analitica sau pe cale grafica, daca se cunosc caracteristicile de frecventa ale impedanelor =1 si =2 . .entru determinarea benzilor de trecere si de oprire ne putem referi si la impedanele caracteristice ale filtrului '/8( si '/;( . -eoarece constanta de atenuare nu poate fi nula dec)t daca impedanele = 1 si =2 ale filtrului au semne contrare , rezulta ca in acest caz 2

iar produsul =1=2 este o mrime reala . &mpedanele caracteristice sunt mrimi reale, daca 2

0e observa ca relaiile '@/( si '@8( corespund condiiei exprimata de relaia '@2(. $u alte cuvinte , in benzile de trecere ale filtrului impedanele caracteristice sunt mrimi reale . &n benzile de oprire ale filtrului impedanele caracteristice sunt mrimi imaginare .

,,

Sin)nd seama de expresia impedanei caracteristice in funcie de impedanele in gol si scurtcircuit 2

mai rezulta faptul ca in benzile de trecere impedana in gol =o si impedana in scurtcircuit =F sunt de semne contrare . .licind de la caracteristicile de frecventa ale impedanelor in gol si in scurtcircuit se poate stabili pe cale grafica , in mod simplu , benzile de trecere si de oprire ale filtrului . &n fig. 1Aa sunt reprezentate caracteristicile de frecventa ale impedanelor in gol si in scurtcircuit ale unui filtru trece banda , iar in fig. 1Ab este prezentata caracteristica de frecventa a impedanei caracteristice corespunztoare.

?igura 1A $aracteristicile de frecventa ale impedanelor n gol i n scurtcircuit 'a( i a impedanei caracteristice 'b( , pentru un filtru trece banda &n intervalul de trecere , cuprins intre frecventele f 1 si f2 , impedanele in gol si in scurtcircuit au semne contrare : impedana caracteristica corespunztoare este reala . &n afara acestui interval , impedanele in gol si in scurtcircuit au acelai semn , iar impedana caracteristica este imaginara : pentru f T f 1 impedana caracteristica are caracter capacitiv , iar pentru f Q f 2 impedana caracteristica are caracter inductiv .

,/

.entru filtrele tip N , care satisfac relaiile '/@( si '/A( , impedanele caracteristice devin 2

&n acest caz , la valoarea data a lui N , este suficient sa se cunoasc numai caracteristica de frecventa a reactanei M1 sau numai a reactanei M2 . &n figura 1C sunt reprezentate caracteristicile de frecventa ale constantei de atenuare si constantei de faza, pentru filtrele de tip N reprezentate in fig.1;. ?iltrele tip N dei reprezint construcii simple au insa si unele dezavanta*e. $aracteristicile de frecventa ale constantei de atenuare au pante prea line in apropierea frecventelor de taiere , astfel ca nu se poate asigura o separare precisa a benzilor . -e asemenea , impedanele caracteristice =T si =E variaz mult cu frecventa in banda de trecere , din care cauza adaptarea sarcinii se poate face practic numai intr#o poriune limitata a benzii de trecere. -ezavanta*ele filtrelor tip N sunt in parte nlturate la filtrele tip 9. cestea pot fi analizate pe baza acelorai principii.

,8

?igura 1C $aracteristicile de frecventa ale constantei de atenuare si a constantei de faza pentru filtrele tip N 2 1 a( filtru trece *os : b( filtru trece sus : c( filtru trece banda : d( filtru oprete banda

2.2. FILTRE IN PUNTE &n figura 2D sunt reprezentate sc%emele electrice pentru c)teva filtre electrice in punte 2 a( filtru trece *os : b( filtru trece sus : c( filtru trece banda : d( filtru oprete banda .

,;

?igura 2D 0c%emele electrice pentru c)teva filtre electrice in punte 2 a( filtru trece *os : b( filtru trece sus : c( filtru trece banda : d( filtru oprete banda . &mpedana caracteristica si constanta de transfer a filtrului in punte simetric sunt date de relaiile 2

&n banda de trecere impedanele =1 si =2 av)nd semne contrare , nseamn ca radicalul


Z1 Z2

are valori imaginare , iar radicalul

Z1Z 2

are valori reale .

$onstanta de faza se determina din relaia 2

,@

&n banda de oprire impedanele =1 si =2 au acelai semn . .ot interveni doua cazuri 2 aID sau a I PR &n primul caz 2

-eoarece tangenta %iperbolica nu poate depi valoarea unu , relaia 'A1( corespunde condiiei W=1W T W=2W . &n al doilea caz 2

4elaia 'A2( corespunde condiiei W=1WQW=2W , deoarece cotangenta %iperbolica nu poate fi mai mica dec)t unu . -aca =1 I =2 , constanta de atenuare a filtrului este infinita , deoarece t%
b 2

I1.

cest caz corespunde condiiei de ec%ilibru a punii , c)nd tensiunea la bornele de ieire este nula . .osibilitatea alegerii independente una de alta a impedanei caracteristice si a constantei de transfer 'A1( , constituie unul dintre avanta*ele filtrelor in punte fata de filtrele in gama , T sau E .

,A

2.(. FILTRE PASI8E DE TIP DERI8ATI8 9 m 9 &mpedana caracteristica a unui filtru de tip N constant variaz mult in banda de trecere cu frecventa . &n aceasta situaie realizarea adaptrii este dificila deoarece impedana sursei si impedana de sarcina sunt fie rezistive , fie prezint variaii in frecventa diferite de variaia impedanei caracteristice. &n al doilea r)nd , delimitarea benzii de trecere fata de banda de oprire este insuficient de neta la filtrele de tip N constant . -in aceste motive s#au realizat filtre care prezint o atenuare foarte mare , teoretic infinita in banda de oprire , in apropierea frecventelor de taiere . cest lucru se asigura prin introducerea unui circuit selectiv serie intr#o latura derivaie sau a unui circuit selectiv derivaie intr#o latura serie a unui filtru de tip N constant. ?iltrele obinute in acest fel se numesc filtre derivate m din filtre de tip N constant . "le trebuie sa satisfac urmtoarele condiii 2 1 a( 0a aib o atenuare infinita in banda de oprire , in vecintatea frecventelor de taiere : 2 b( 0a aib aceeai impedana caracteristica ca si filtrele din care deriva , pentru a putea lucra in lan adaptate cu ele . ?iltru de tip N constant asupra cruia se aplica operaia de derivare se numete filtru prototip . -aca filtrul prototip este in T , derivarea se numete serie 'T( , iar daca filtrul prototip este in E , derivarea se numete paralel ' E ( . 1 a( -erivarea m serie ?iltrul derivat m serie in T are structura de baza prezentata in figura 21 .

?igura 21 ?iltrul derivat m serie in T 0e admite in mod arbitrar ca 2

=1m I m=1
m numindu#se coeficient sau parametru de derivare .
,C

'A,(

&mpedana =2m se deduce din condiia de conservare a impedanei caracteristice .

0tructurile filtrelor derivate m serie in T si m serie in R , sunt reprezentate in figurile 22 a( si b( .

?igura 22 0tructurile filtrelor derivate m serie in T si m serie in R .entru ca impedanele din ramurile derivaie ale filtrelor ale filtrelor derivative m sa nu fie niciodat negative este necesar si suficient ca D T m T 1 . ?recventele de taiere ale celor doua filtre derivate m serie sunt egale si coincid cu frecventele de taiere ale filtrului prototip . $ele doua filtre derivate m serie au aceleai caracteristici de atenuare si de defazare . &mpedanele caracteristice ale filtrelor de tip N constant prototip si derivat m serie in T 'cu aceeai sc%ema ( fiind identice , ele variaz la fel cu frecventa , fiind in acelai domeniu de frecventa rezistente sau reactante pure . b( -erivarea m paralel ?iltrul derivat m paralel in R are structura de baza prezentata in figura 2, .

?igura 2, ?iltrul derivat m paralel in R


/D

0e alege in mod arbitrar 2

-in condiia de egalitate a impedanelor caracteristice ale filtrului prototip si ale filtrului derivat m paralel in R se obine 2

0c%emele filtrelor derivat m paralel in R si derivat m paralel in T sunt reprezentate in figura 2/ .

?igura 2/ 0c%emele filtrelor derivat m paralel in R si derivat m paralel in T .entru ca impedanele sa rezulte realizabile este necesar si suficient ca D T m T 1 . $ele doua filtre derivate m paralel au frecvente de taiere egale , care coincid cu frecventele de taiere ale filtrului prototip . $aracteristicile de atenuare si de defazare ale celor doua filtre derivate m paralel coincid . ?iltrul derivat m paralel in R are aceeai impedana caracteristica cu a filtrului de tip N constant prototip . .entru filtrele derivate m serie si paralel se poate scrie relaia 2

-aca filtrul prototip este realizat cu reactante pure , atunci = 1m ' U ( si =2m ' U ( sunt reactante pure si c% g este un numr real . Xanda de trecere in care a I D este definita de frecventele pentru care 2

#1 T x T 1
/1

'AA(

Xanda de oprire se caracterizeaz prin trei valori diferite pentru defazarea b . &n cazul c)nd b I D atenuarea devine infinita la o frecventa pentru care este satisfcuta egalitatea 2

-e asemenea , c)nd W x W tinde la infinit , atenuarea tinde spre o valoare constanta data de relaia 2

valoare care este cu at)t mai mica cu cit m este mai mic . &n aceeai situaie , c)nd b I D atenuarea se poate calcula cu formula 2

?uncia s%

este definita in banda de oprire pentru 2

-aca b I R sau b I #R atenuarea este data de relaia 2

?uncia de mai sus este definita in banda de oprire pentru 2

/2

2.). FILTRU PASI8 TRECE 5ANDA DE TIP DERI8AT m 0eciunile derivate m serie au sc%emele electrice reprezentate in figurile 28 a( si b( , iar seciunile derivate m paralel au sc%emele electrice reprezentate in figurile 2; a( si b(

?igura 28 a( si b( 0c%emele electrice ale filtrelor derivate m serie

/,

?igura 2; a( si b( 0c%emele electrice ale filtrelor derivate m paralel .entru calculul unui filtru derivat m trece banda se determina int)i valorile elementelor 51 , $1 , 52 , $2 cu relaiile cunoscute de la filtrul de tip N constant .

//

0e determina apoi parametrul de derivare m cu relaia 2

si se stabilesc valorile sc%emei alese pentru filtrul derivat m . Ytiind ca parametrul x a fost introdus cu relaia 2

pentru filtrul derivat m trece banda se obine 2

unde fD este frecventa de acord a circuitelor selective serie 51 , $1 si derivaie 52 , $2, din braele serie si respectiv derivaie ale filtrului prototip de tip N constant .

/8

(. CIRCUITE DE ATENUARE
$ircuitele de atenuare ' atenuatoarele ( sunt cuadripoli dipori care se introduc in lanurile de transmisie in scopul fixrii sau reglrii nivelului de atenuare a tensiunii , curentului sau puterii la valori dorite . tenuatoarelor li se pot impune si condiii suplimentare , ca de exemplu realizarea adaptrii intre doua pori , pentru evitarea reflexiilor cu preul introducerii unor pierderi suplimentare . 0ursele de semnal au in general impedanele interne de valori finite . -aca se dorete ca mrimea tensiunii de intrare sa nu depind de valorile elementelor atenuatorului , adic de atenuare , trebuie ca atenuatorul sa prezinte o impedana de intrare constanta in raport cu atenuarea tensiunii . 0e poate realiza acest lucru daca atenuatorul lucreaz pe impedane imagine , iterative sau caracteristica ale unui atenuator compus din elemente reactive care sunt in general reactante de acelai tip . -ar impedanele interne ale surselor de semnal sunt de obicei rezistive , motiv pentru care este de dorit ca impedanele imagine , iterative sau caracteristica ale atenuatorului sa fie tot rezistive . 0e pot obine impedanele de mai sus rezistive, daca atenuatorul conine elemente reactive de ambele tipuri . &n aceasta situaie pot insa aprea fenomene de rezonanta si frecvente de taiere , care conduc la variaii ale atenurii cu frecventa . -atorita acestor inconveniente , se prefera utilizarea atenuatoarelor formate numai din rezistoare . 1 a) ATENUATOR IN T NESIMETRIC LUCIND PE RE*ISTENTA IMA+INE

0c%ema in T a unui astfel de atenuator este reprezentata in fig.2@

figura 2@ tenuator in T nesimetric

/;

$ele trei rezistoare care apar in sc%ema se vor calcula cu relaiile 2

41 I 4&1 ct% a& # 4, 42 I 4&2 ct% a& # 4,

'1D,( '1D/(

4ezistentele atenuatorului rezulta pozitive daca rdcina ptrata din cel mai mare raport al rezistentelor imagine este mai mica dec)t c% a&. 1 ) ATENUATOR :N , LUCR;ND PE RE*ISTEN.A ITERATI8<

0c%ema electrica a unui atenuator in K nesimetric este reprezentata in fig. 2A

fig. 2A tenuator in K lucr)nd pe rezistenta iterativa $alculul unui astfel de circuit urmrete determinarea rezistentelor 41 si 4 2 , atunci c)nd se impun rezistenta iterativa intrare Vieire 4 F1 si constanta de atenuare iterativa aF. 4elaiile de calcul sunt urmtoarele 2

/@

&) ATENUATOR :N T PODIT LUCR;ND PE RE*ISTEN.A CARACTERISTIC<

0c%ema electrica a unui atenuator in T podit simetric este reprezentata in fig. 2C

fig. 2C 0c%ema electrica a atenuatorului in T podit simetric 0e observa ca atenuatorul in T podit simetric este format din doi dipori conectai in paralel . ?recventa de atenuare infinita se calculeaz cu relaia 2

5a frecventa de atenuare infinita este necesar sa fie satisfcuta si relaia 2

-iportul in T podit se utilizeaz ca circuit selectiv sau pentru msurarea frecventelor nalte . &n acest caz , se regleaz valorile elementelor 4 si $ p)n c)nd tensiunea la ieire se anuleaz si apoi se calculeaz frecventa f D care urmeaz sa fie msurata .

/A

d ) ATENUATOR :N DU5LU T SIMETRIC tenuatorul in dublu T este un cuadripol simetric ce poate sa fie , de asemenea , considerat ca fiind format din doi diport conectai in paralel . 0c%ema electrica a unui atenuator in dublu T simetric este reprezentata in fig. ,D

fig.,D tenuator in dublu T simetric 4elaia de calcul a frecventei de atenuare infinita este 2

cu condiia ca elementele sc%emei sa ndelplineasc relaia 2

&n cazul particular c)nd se ia $2 I 2$1 , rezulta 2

si

/C

tenuatorul in dublu T este utilizat ca circuit selectiv la frecvente *oase , unde este greu sa se realizeze circuite 5$ de dimensiuni mici si cu o selectivitate buna .

5I5LIO+RAFIE
1 ( $+!0T !T&! 0+4 # $1 -4&.+515 "5"$T4&$. T"+4&" 0& .5&$ S&& # "-&T14 T">!&$ V X1$14"YT& V1C;/ 2 ( $+!0T !T&! 0+4 # X ="5" "5"$T4+T">!&$&& "-&T14 -&- $T&$ 0& ."- 7+7&$ # X1$14"YT& V1CA2 , ( 4"910 4 -15"T # X ="5" "5"$T4+T">!&$&& "-&T14 -&- $T&$ 0& ."- 7+7&$ # X1$14"YT& V1CA1 / ( T"+-+4 9 7>& 4 , T"+-+4 5"1$ , N 4+5< X+!-+4 V "5"$T4+T">!&$ V "-&T14 1!&6"40&T S&& -&! +4 -" 1CCC 8 ( ZZZ !+T&S" -" $140

8D