Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Circuite numerice
Electronică digitală
Note de curs
funcţia realizată de
circuit va fi de forma:
Multisim
y = P0 ⋅ I0 + P1 ⋅ I1 + P2 ⋅ I 2 + P3 ⋅ I3 =
A1 ⋅ A 0 ⋅ I0 + A1 ⋅ A 0 ⋅ I1 + A1 ⋅ A 0 ⋅ I 2 + A1 ⋅ A 0 ⋅ I3
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.1. Multiplexoare (MUX)
1.1.2. Extinderea capacitaţii multiplexoarelor
Extinderea multiplexării de la mai multe intrări la o ieşire, se poate realiza pe două căi:
1. utilizând numai multiplexoare
2. utilizând multiplexoare şi decodificatoare.
Ambele metode pornesc de la împărţirea în câmpuri a cuvântului de selecție.
Cuvântul de adresă
se împarte în două
câmpuri și fiecare se
repartizează unui
nivel.
Câmpul cu biţii cei
mai semnificativi se
repartizează ultimului
nivel care conţine
doar un MUX, iar
câmpul cu biţii cei
mai puţin
semnificativi la primul
nivel.
Multisim
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.1. Multiplexoare (MUX)
1.1.3. Aplicaţiile MUX în implementarea funcţiilor de comutație
MUX implementează atât nivelul de ŞI cât şi nivelul de SAU astfel că acesta poate fi
utilizat pentru implementarea funcţiilor logice.
Pe intrările MUX se aplică valorile αi din tabela de adevăr iar variabilele sunt
reprezentate de variabilele de selectare (adresele MUX) astfel că având n adrese poate
fi implementată orice funcţie logică de n variabile dată în forma FCD.
Un MUX 2n :1 reprezintă un modul logic universal de ordinul n, ULMn (Universal Logic
Module) și implementarea funcțiilor de comutație este posibilă deoarece:
= =
fi0 f(u i 0)
f = ui ⋅ fi + ui ⋅ fi
0 1
unde În acest caz coeficienţii αi ∈{0, 1,ui , ui}
= =
fi1 f(ui 1)
Un MUX 2:1 poate fi utilizat pentru orice funcţie de două variabile (operaţie logică) în
funcţie de valorile posibile αi={0, 1,u0, u0} aplicate la intrările acestuia
Pe intrarea de adresă A se
aplică variabila u1, iar pe
intrările I0,I1 toate
combinaţiile posibile
pentru αi={0, 1,u0, u0}.
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.1. Multiplexoare (MUX)
1.1.3. Aplicaţiile MUX în implementarea funcţiilor de comutație
Operaţia rezultă din funcţia realizată de MUX va fi dată în expresia: y = u 1⋅α0 + u1 ⋅ α1
De exemplu pentru α0=α1=0 se obţine: y = u ⋅ 0 + u1 ⋅ 0 = 0
În mod similar se obţin şi celelalte operaţii menţionate în tabelul anterior
Soluţiile de implementare a funcţiilor de comutaţie sunt diversificate deoarece MUX de
capacitate mai mare se pot obține din MUX de capacitate mai mică pe mai multe nivele.
Fiecare soluţie utilizează un anumit tip de circuite MUX, un număr diferit de circuite, cu
adâncimi diferite şi complexitate diferită.
Multisim
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.2.Comparatoare
1.2.1. Definiţii. Principii de realizare
Comparatoarele realizează compararea a două coduri de unu,
doi, sau mai mulţi biţi. Comparatoarele conţin intrările aferente
celor două numere A şi B (fiecare având unu, doi sau mai mulţi
biţi) şi cele 3 ieşiri (A < B, A = B, A > B) la care se obţine
rezultatul comparaţiei.
Comparatorul de 1 bit
are două intrări A0 şi B0
fiecare de un bit şi trei
ieşiri (A < B, A = B, A >
B)
Pot fi scrise funcţiile logice (de comutaţie) pentru cele trei ieşiri și realiza schema logică:
Multisim
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.2.Comparatoare
1.1.2. Comparatoare de doi sau mai mulţi biţi
Pentru a deduce structura se va
avea în vedere că numerele A şi
B pot fi descrise prin expresiile:
Dacă procesul de comparaţie începe cu cei mai semnificativi biţi tabela de adevăr este:
Multisim –
Comparator 4 biți
Multisim
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.2.Comparatoare
1.2.3. Comparatoare integrate. Aplicaţii.
Extensia numărului de adrese decodificate, precum şi a adreselor selectate poate fi
realizată printru-un comparator şi un decodificator. Pentru a extinde numărul adreselor la
unsprezece A0, A1, ..A10 poate fi utilizat un comparator de opt biţi şi un decodificator de
trei biţi. Adresele selectate se stabilesc în funcţie de modul de repartizare a adreselor ce
urmează a fi decodificate la intrările celor două circuite
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.3.Generatoare (detectoare de paritate / imparitate ).
1.3.1.Principii de realizare.
Definire: CLC utilizate pentru verificarea corectitudinii în cazul transmisiei la distanţă,
prin diferite canale, a informaţiei numerice. La codul transmis se adaugă bitul P/I
1 logic dacă numărul biților din cod este par
P/I = 0 logic dacă numărul biților din cod este impar P/I → bit de paritate
1 logic dacă numărul biților din cod este impar
P/I = 0 logic dacă numărul biților din cod este par P/I → bit de imparitate
P/I
Poarta 2 din configurația generatorului/detectorului de paritate/imparitate este utilizată
doar pentru selecţia tipului de control.
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.3.Generatoare (detectoare de paritate / imparitate ).
1.3.1.Principii de realizare.
se observă că o intrare cu valori 1 sau 0
Din relația: (P/I) poate fi utilizată pentru selecția
tipului de paritate/imparitate astfel:
pentru 1 LOGIC → generator/detector de paritate (YP),
Multisim
pentru 0 LOGIC → generator/detector de imparitate (YI).
Sinteza unui generator/detector de
paritate/imparitate de 3, 4 sau mai mulţi biţi
poate fi realizată similar. Pentru un circuit de
patru biţi se va obţine configuraţia:
Pentru transmiterea informației la cod se adaugă bitul P/I astfel că pentru un cuvânt de
date de doi biţi este necesar la emisie un generator P/I de minim trei biţi:
Multisim
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.3.Generatoare (detectoare de paritate / imparitate ).
1.3.2.Generatoare/detectoare P/I integrate
Circuitele generator/detector
de paritate / imparitate pot fi
şi fără intrări pentru selecţia
tipului de control al parităţii
/imparităţii (SN54LS280,
SN54S280 SN74LS280)
Si = Ai ⋅ Bi ⋅ Ti + Ai ⋅ Bi ⋅ Ti + Ai ⋅ Bi ⋅ Ti + Ai ⋅ Bi ⋅ Ti
( ) (
Si = Ai ⋅ Bi ⋅ Ti + Bi ⋅ Ti + Ai ⋅ Bi ⋅ Ti + Bi ⋅ Ti )
(
Si =Ai ⋅ ( Bi ⊕ Ti ) + Ai ⋅ Bi ⊕ Ti )
Si =Ai ⊕ ( Bi ⊕ Ti )
Ti +1 = Ai ⋅ Bi ⋅ Ti + Ai ⋅ Bi ⋅ Ti + Ai ⋅ Bi ⋅ Ti + Ai ⋅ Bi ⋅ T
( )
Ti +1 = Ai ⋅ Bi ⋅ Ti + Bi ⋅ Ti + Bi ⋅ Ti = Ai ⋅ ( Bi ⊕ Ti ) + Bi ⋅ Ti
Multisim
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.4. Sumatoare
Interconectând mai multe astfel de circuite,
prin conectarea lor în cascadă se poate
face extensia dimensiunii cuvintelor
însumate. Cascadarea se face astfel încât
ieşirea de transfer a unui rang se va
conecta la intrarea de transfer a rangului
următor
Sumatoarele se găsesc şi sub forma unor
circuite MSI comerciale, cele mai des
întâlnite fiind sumatoarele de 4 biţi care vor
avea pentru fiecare număr de intrare 4 biţi
deci în total 8 intrări plus intrarea aferentă
transferului(transportului). Ca ieşiri apar cei
4 biţi ai sumei şi transferul spre rangul
următor (Ti+1).
Multisim
CD40181 ALU
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.4. Arii logice programabile
Porţile logice (circ. SSI) sau CLC complexe sunt utilizate şi în implementarea funcţiilor
de transfer sau de comutaţie. Această modalitate duce la circuite cu complexități,
adâncimi și număr de conexiuni mari. Devine dificilă realizarea traseelor și reprezintă
elemente care permit acţiunea unor perturbaţii scăzând totodată fiabilitatea circuitului.
→ ariile logice programabile PLA (Programmable Logic Array) conţin nivelul de ŞI
precum şi nivelul de SAU dar şi circuite de intrare cu funcţia de buffer-are ce realizează
forma negată şi nenegată a variabilelor de intrare.
Nivele de ŞI implementează constituenţii lui 1
Multisim
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.5. Circuite cu funcţii selectabile
Dacă se analizează cele două tipuri de implementări se constată că diferă doar numărul
de porţi necesare pentru implementare.
Dacă variabila reziduu se plasează pe aceeaşi linie (sau coloană) un termen va conţine
3 variabile deoarece între forma negată şi nenegată a variabilei reziduu nu se poate
stabilită o adiacenţă
UCTZ
74LS181 Multisim
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.6 Hazardul în CLC
1.6.1. Definiţii. Clasificări.
Pentru implementarea funcţiilor de comutaţie utilizator are la dispoziţie soluţii multiple
care trebuie să asigure o funcţionare corectă a cu o structură hardware minimală. În
determinarea funcțiilor de comutaţie pe baza algebrei booleene nu se ține seama de
variabila timp și se consideră timpii de propagare tp = 0
În realitate însă tp ≠ 0 şi de asemenea pe traseele de legătură pot apărea întârzieri. În
perioadele tranzitorii, proprietatea de noncontradicţie şi terţ exclus nu se mai verifică și
datorită acestor erori de funcţionare apare o funcţionare aleatoare cunoscută şi sub
denumirea de hazard.
Hazardul în CLC este determinat de doi factori:
comutaţia asincronă a variabilelor de intrare;
propagarea semnalelor spre intrările unei porţi pe trasee cu timpi de întârziere diferiţi.
În raport cu forma de manifestare, hazardul poate fi împărţit în trei categorii:
hazard static;
hazard dinamic;
hazard funcţional.
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.6 Hazardul în CLC
1.6.2. Hazardul static.
Hazardul static este determinat de cei doi factori și poate genera comutaţii parazite la
ieşire. Pentru a evidenția modul de manifestare se consideră două intrări A şi B aplicate
la porți ŞI, SAU şi se urmăresc efectele datorate comutării asincrone a variabilelor atât
pentru cazul A întârziat față de B cât şi pentru cazul B întârziat față de A.
Se observă că apar impulsuri parazite cu
nivel 1 logic la ieşirea porţilor ŞI respectiv
nivel 0 logic la ieşirea porţilor SAU cu o
durată egală cu durata întârzierii tD.
se urmărește identificarea
condițiilor de apariție a
hazardului în cazul comutării
unei singure variabile de intrare
prin verificarea condițiilor
Cu schema logică:
Se constată că, această funcţionare determină trecerea din
suprafaţă unui implicant IP u1 ⋅ u3 în suprafaţa unui alt
implicant IP u1 ⋅ u2 între care distanţa de cod este egală cu 1.
Eliminarea hazardului poate fi realizată prin deplasarea
funcţionării în interiorul suprafeţei aceluiaşi implicant prim și
se va considera implicatul prim neesenţial u2 ⋅ u3 Multisim
CIRCUITE COMBINAȚIONALE COMPLEXE
1.6 Hazardul în CLC
1.6.3. Identificarea şi eliminarea hazardului static
Considerând o având schema
funcţie de forma: logică
Se observă că pentru u2 = u3 = 0 rezultă F ( u1 ,0,0=) u1 ⋅ u1 și va putea genera hazard
Analizând configuraţia de implementare şi diagrama de semnal pot fi stabilite situaţiile în
care se produce hazardul Dacă u =u = 0 la comutarea din 0 în 1 a intrării u ,
3 2 1
ieşirea va deveni 1 pe durata tD a timpului de
propagare pe poartă → funcţionare defectuoasă.
Se constată și în acest caz că, această funcţionare
determină trecerea de la un implicant IP la un alt
Din diagrama V – K: implicant IP cu distanţa de cod este egală cu 0.
Rezultă următoarea funcţie de comutaţie:
căreia îi corespunde
schema logică
Eliminarea hazardului poate fi
realizată prin considerarea unui
Multisim
implicatul prim neesenţial
CIRCUITE LOGICE SECVENȚIALE (CLS)
2.1. Structură. Definiţii. Clasificări.
Circuitele logice secvenţiale (CLS) pot fi definite prin completare pornind de la CLC și
poate fi definit ca fiind un CLC la care apare o reacţie și în funcţionarea căruia se ia în
considerare variabila timp. Structura unui CLS va putea fi reprezentată conform figurii:
Variabilele u1, u2,...,up reprezintă variabile de intrare (alfabetul
de intrare U). Variabilele y1, y2,...,yq reprezintă variabile de ieşire
(alfabetul de ieşire Y). Apar şi ieşirile secundare xi,t+1 care se
transmit cu întârzierile Di la intrările secundare xi,t.
Circuitele CLS se comportă ca nişte sisteme cu memorie, stările
indicând evoluţia sau istoria sistemului. Partea combinațională
realizează la un moment dat, pentru mărimile de intrare și
starea prezentă o procesare în vederea generării ieşirilor Y, dar
şi o procesare pentru generarea stării viitoare.
Funcţia de transfer Funcţia de tranziţie a stărilor
f: U x X → Y g:UxX→Y
CIRCUITE LOGICE SECVENȚIALE (CLS)
2.2. Automate finite asincrone
Dacă mărimile caracteristice ale CLS aparţin unor spaţii U, X, Y finite, circuitul logic
secvenţial se numeşte automat finit (FSM – Finite State Machine)
Automatele finite asincrone admit două tipuri de reprezentări Mealy şi Moore
Automatele finite asincrone de tip Mealy sunt caracterizate prin cvintuplul:
de tip Mealy
de tip Moore
CIRCUITE LOGICE SECVENȚIALE (CLS)
2.4. Reprezentarea CLS
În funcţie de modul de descriere, sunt utilizate 3 tipuri de reprezentări:
prin tabele de tranziţii,
grafuri de tranziţii
organigrame.
Se consideră sinteza unui CLS care
să comande un numărător zecimal
sincron și reversibil.
Rotire dreapta
Diagrama de
semnale pentru
Rotire stânga Graful de tranziție al stărilor
traductorul
incremental
u2
y
CIRCUITE LOGICE SECVENȚIALE (CLS)
2.4. Reprezentarea CLS
Din diagrama de semnale se identifică 8 stări distincte notate cu Si ce corespunzând la 8
combinații posibile ale nivelurilor logice pentru intrările u1, u2 și respectiv ieșirea y. Se
poate fi construi graful de tranziție al stărilor, o reprezentare cvintuplului (U, X, Y, f, g).
Graful asociat se realizează în baza unor reguli :
1. Fiecărei stări îi se asociază un nod în graf
2. Fiecare tranziţie de la starea xi la xj se marchează printr-un arc orientat.
Pe baza grafului se Este însoțită de vectorul de
construieşte matricea ieșire care conține valorile
primitivă ce conține pe variabilei de ieșire obținute
coloane corelația dintre pe durata stărilor stabile și a
combinația semnalelor de tranzițiilor.
intrare u1, și u2 și cel puțin
o stare stabilă și pe
rânduri toate tranzițiile
posibile de la starea
stabilă.
CIRCUITE LOGICE SECVENȚIALE (CLS)
2.4. Reprezentarea CLS
Pentru a identifica o configurație minimă a CLS este construită o matrice redusă de stări.
Reducerea de stărilor este realizată prin fuziune acelor linii, din matricea primitivă a
stărilor, între care nu există schimbări ale stărilor stabile. Se respectă următoarea reguli:
1. două linii ale matricei primitive a stărilor caracterizate de stările stabile i şi j se pot
alipi, dacă tranziţiile din aceste stări stabile conduc, prin alipirea aceloraşi valori ale
variabilelor de intrare, în starea stabilă viitoare unică k.
2. alipirea liniilor (stărilor) trebuie să ţină cont şi de concordanța ieşirilor.
Multisim Multisim
CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE FUNDAMENTALE
3.1. Circuite basculante astabile (CBA)
Structurile celor mai întâlnite configuraţii de realizare a CBA cu porţi logice integrate sunt
porţi inversoare la care porţi NAND de tip trigger Schmitt, porţi inversoare dar de tip
reacţia se realizează a doua poartă este utilizată doar NOT și un cristal de cuarţ
prin intermediul pentru formarea semnalului Q. În consecință, acest tip
condensatoarelor C1 şi
frecvenţa semnalului generat de circuit generează un
C2.
este determinată de grupul RC semnal cu o frecvenţă
foarte stabilă determinată
impulsurile generate sunt de frecvenţa cristalului de
asimetrice cuarţ.
Multisim Multisim
CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE FUNDAMENTALE
3.2. Circuite basculante monostabile (CBM)
Sunt circuite caracterizate prin faptul că dintre cele două stări, una singură este stabilă.
Multisim
CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE FUNDAMENTALE
3.3. Circuitul E555
Funcţionarea circuitului în regim de astabil poate fi realizat în două moduri :
funcţionarea cu frecvenţă stabilită prin configuraţia circuitului;
funcţionarea controlată în tensiune.
Multisim
CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE FUNDAMENTALE
3.3. Circuitul E555
Funcţionarea ca monostabil a circuitului se obţine prin utilizarea unui buton conectat la
intrarea de control sau prin aplicarea unui semnalul de declanşare pe aceiaşi intrare.
Multisim
CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE FUNDAMENTALE
3.4. Circuite basculante de tip bistabil (CBB)
3.4.1. Definiţii. Structură. Clasificări.
CBB sunt circuite care au două stări stabile, comutarea dintr-o stare în alta producându-
se numai sub acţiunea unor semnale de comandă externe.
Circuitele basculante de tip bistabil în funcţie de natura unităţii de comandă pot fi de tip:
R – S,
J – K,
D şi T.
În raport cu modul de acţionare al acestor intrări de comandă pot fi:
asincrone
sincrone.
În funcţie de tehnologia de realizare acestea pot fi:
TTL
CMOS.
CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE FUNDAMENTALE
3.4.2. CBB de tip R-S
3.4.2.1. CBB de tip R-S asincrone
S – set (a pune, a înscrie) – este asociată cu stabilirea stării 1 şi respectiv a ieşirii Q = 1
R – reset (a şterge) – este asociată cu stabilirea stării 0 şi respectiv a ieşirii Q = 0
Multisim Multisim
CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE FUNDAMENTALE
3.4.2. CBB de tip R-S
3.4.2.2. CBB de tip R-S sincrone
Realizarea a fost impusă de necesitatea
controlului trecerii dintr-o stare în alta a bistabilului
prin intermediul unui semnal de comandă numit
semnal de tact sau semnal de clock (CLK)
Structura acestor circuite este obţinută plecând de la CBB asincron prin sincronizarea şi
în consecinţă, utilizând cele două tipuri de implementări, porţi NAND şi porţi NOR.
Multisim
Multisim
Multisim
CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE FUNDAMENTALE
3.4.2. CBB de tip R-S
3.4.2.3. CBB de tip R-S fără restricţii şi de tip Master – Slave
CBB R-S sincron este transparent pe palier CLK=1. Pentru controlul transferului se cere
o funcționare de felul următor: informația se înscrie pentru CLK=1 și este disponibilă la
ieșire pentru CLK=0 după ce s-au închis porțile de intrare → CBB R-S Master – Slave
Funcționarea circ. în raport cu semnalul CLK
Qi +1 = J ⋅ Qi + Qi ⋅ K
pe baza algebrei logice →
prin transformări
Qi +1 = K ⋅ Qi + J ⋅ Qi + Qi
Qi +1 = J ⋅ Qi + Qi ⋅ K
pe baza algebrei logice →
prin transformări
Qi +1 =J ⋅ Qi + J ⋅ Qi + Qi
Multisim
Multisim
CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE FUNDAMENTALE
3.4.3. CBB de tip J-K
3.4.3.2. CBB de tip J-K sincron
Eliminarea oscilațiilor se poate face și prin
structuri de tip Master – Slave prin întreruperea
reacției globale de la ieșiri la intrări pe durata
impulsului CLK și oscilațiile de la ieșirea
bistabilului J-K care duc la nedeterminarea lui
Qi+1 nu vor mai avea loc.
T2 = 2 ⋅ T1
Relaţia pune în evidenţă faptul că pentru J = K = 1 bistabilul se
1 2 f
= ⇒ f2 = 1 comportă ca un divizor a frecvenţei semnalului de CLK Multisim
f 2 f1 2
CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE FUNDAMENTALE
3.4.4. CBB de tip D şi T
CBB de tip D se obţin din prin
conectarea complementară a
intrărilor R–S respectiv J–K
Multisim
Multisim
Multisim
Multisim
CIRCUITE DE NUMĂRARE
4.3.Numărătoare asincrone
4.3.1. Numărătorul binar asincron direct
Celulele de numărare sunt conectate în cascadă (serie) astfel încât ieşirea nenegată Qi
a unei celule de numărare este conectată cu intrarea de numărare (CLK) a celulei
următoare.
N = 23 ⋅ Q3 + 22 ⋅ Q 2 + 21 ⋅ Q1 + 20 ⋅ Q0 unde Qi ∈ {0,1}
Multisim
CIRCUITE DE NUMĂRARE
4.3.Numărătoare asincrone
4.3.1. Numărătorul binar asincron invers
Pentru realizarea unui
numărător binar asincron
invers celulele de numărare
sunt conectate în cascadă
(serie) astfel încât ieşirea
negată Qi a unei celule de
numărare este conectată cu
intrarea de numărare CLK) a
celulei următoare.
Multisim
CIRCUITE DE NUMĂRARE
4.3.Numărătoare asincrone
4.3.1. Numărătorul binar asincron invers
Un numărător reversibil permite selectarea sensului de numărare astfel printr-un semnal
se poate selecta sensul de numărare crescător (UP) caz în care va funcţiona ca un
numărător direct sau sensul de numărare descrescător (DOWN) caz în care va funcţiona
ca un numărător invers.
Pentru a realiza aceste două funcţii selectabile, este construit prin intercalarea a câte
unui multiplexor 2:1 (MUX) între celulele de numărare
Multisim
CIRCUITE DE NUMĂRARE
4.4.Numărătoare sincrone
4.4.1. Numărătorul binar sincron serie
Sunt realizate cu celule numărare comandate astfel încât acestea comută simultan sub
acţiunea unui impuls de clock comun. Numărătoarele sincrone pot fi: serie, paralel
CBB0 trebuie să comute la fiecare impuls aplicat la intrare,
deci trebuie să fie realizată configuraţia: J0 = K0 = 1
CBB1, trebuie să comute la fiecare două impulsuri aplicate la
intrare adică numai atunci când Q0 = 1, deci pentru acesta
trebuie să fie realizată configuraţia J1 = K1 = Q0
CBB2 trebuie să comute la fiecare pachet de 4 impulsuri la
intrare adică numai când şi Q1 şi Q0 sunt în 1 logic şi pentru
acesta trebuie să fie realizată configuraţia J2=K2= Q1 ⋅ Q0
CBB3 trebuie să comute după fiecare pachet de 8 impulsuri
adică numai dacă şi Q2 şi Q1 şi Q0 sunt în 1 logic şi deci va
avea J3=K3= Q0 ⋅ Q1 ⋅ Q2 care poate fi scrisă J3=K3= ( Q0 ⋅ Q1 ) ⋅ Q2
CIRCUITE DE NUMĂRARE
4.4.Numărătoare sincrone
4.4.1. Numărătorul binar sincron serie
T > Tmin = tb + ( n − 2 ) ⋅ t p
1
f < f max =
tb + ( n − 2 ) ⋅ t p
1
f < f max =
tb + t p
CIRCUITE DE NUMĂRARE
4.4.Numărătoare sincrone
4.4.1. Numărătorul binar sincron serie
Reprezentativ pentru categoria numărătoarelor binare sincrone este circuitul CD (MMC)
4520 care conţine în capsulă două numărătoare sincrone de patru biţi.
Multisim
CIRCUITE DE NUMĂRARE
4.4.Numărătoare sincrone
4.4.3. Numărătoare binare sincrone reversibile
Configuraţia unui numărător binar reversibil de patru biţi poate fi reprezentată astfel:
Impulsurile de numărare
sunt transferate la
fiecare bistabil, la
intrările CLK, prin porţile
ŞI respectiv SAU
Multisim
Multisim
CIRCUITE DE NUMĂRARE
4.5.Numărătoare modulo p
4.5.1. Definiţii. Sinteza numărătoarelor modulo p.
Numărătoarele modulo p conţin un număr p de stări obţinute
din cele 2n posibile prin eliminarea a r stări astfel încât p=2n-r
Se consideră cazul numărătorului modulo 5.
n c = log 2 p = log 2 5 ≅ 2 ⇒ n c = 2 + 1 = 3
CIRCUITE DE NUMĂRARE
4.5.Numărătoare modulo p
4.5.1. Sinteza numărătoarelor modulo p.
CIRCUITE DE NUMĂRARE
4.6. Numărătorul decadic (BCD)
Prin conectarea în cascadă a unor numărătoare cu factori de divizare diferiţi un
numărător modulo 2 şi cu un numărător modulo 5, va rezulta un numărător modulo 10.
Multisim
REGISTRE
5.1. Definiţii. Clasificări.
5.2. Registre de memorie (RM).
Registrele sunt circuite electronice care permit stocarea şi/sau deplasarea unor cuvinte
de cod binar la comanda impulsurilor de clock și sunt formate din mai multe bistabile.
Registrele de memorie sunt CLS utilizate
pentru memorarea unor cuvinte de cod şi
se realizează cu celule bistabile de tip D
Multisim
Multisim
REGISTRE
5.3. Registre de deplasare (RD)
5.3.2. Registre SIPO
Structura este asemănătoare cu cea a registrelor de deplasare de tip SISO, cu
deosebirea că ieșirile Qi ale tuturor celulelor din registru sunt disponibile către exterior
Multisim
REGISTRE
5.3. Registre de deplasare (RD)
5.3.3. Registre PISO
Acest registru permite înscrierea concomitentă (paralelă) în cele n celule a celor n biți si
deplasarea informației într-un singur sens.
Cuvânt (D3D2D1D0 pentru
înscriere se va aplica pe intrările
paralele, semnalul de selecție
SH / LD = 0 și apoi se aplică un
impuls de tact pe intrarea CLK.
Informația prezentă la intrările
D3, ..., D0 se va memora în
bistabile și se va regăsi la
ieșirile Q0, ..., Q3 ale acestora.
Multisim