NUTRITIA SI ALIMENTATIA ANIMALELOR

1. Definiţi nutreţurile.
Prin nutreţ se înţelege orice produs de origine vegetală, animală, minerală sau
de sinteză care prin conţinutul său în energie şi substanţe nutritive concură la
acoperirea cerinţelor animalelor, fără a influenţa negativ starea de sănătate a
acestuia sau a consumatorului de produse animaliere

2. Definiţi valoarea nutritivă.

Valoarea nutritivă a unui nutreţ este dată pe de o parte de conţinutul acestuia
în substanţe nutritive, iar pe de altă parte de capacitatea organismului de a
utiliza aceste substanţe, deci valoarea nutritivă este rezultanta interacţiunii
„nutreţ – animal”

3. Reprezentaţi schema Weende-ană.

 4. Aranjaţi în ordine crescătoare următoarele măsuri (valori)
energetice: EB, EN, EM, ED.
EB ,ED,EM,EN
5. Reprezentaţi şi explicaţi pe scurt schema transformărilor
energetice din organismul animal.

Organismul animal funcţionează după legea conservării energiei, adică

întreaga cantitate de energie ingerată prin nutreţuri se regăseşte sub diferite
forme în produsele eliminate (fecale, urină, gaze de fermentaţie), în consumul
fiziologic necesar satisfacerii marilor funcţiuni (necesar de întreţinere), în
căldura radiată la exterior şi în diferitele produse.

6. Specificaţi precursorii vitaminelor D2 respectiv D3.

A1 ,A2
7. Ce mineral este necesar pentru sinteza cistinei?
a) P; c) Mn;
b) Ca; d) S.
8. Rol antioxidant în organism au vitaminele:
a) A; c) D;
b) E; d) C.
9. Enumeraţi aminoacizii esenţiali.
Lizina ,tripofanul, metionina si cistina, histidina, leucina si izoleucina, fenilalanina,
valina, treonina, arginina

10. Peroza la păsări este cauzată de

carenţa în:
a) Mn; c)P;
b) Ca; d) Cu.
11. Substanţele goitrogene inhibă
utilizarea în organism a:
a) Mn; c) I;
b) Ca; d) P.
12. Minerale sunt împărţite în două grupe în funcţie de:
a) importanţa lor în organism;
b) activitatea lor în organism;
c) cantitatea în care se găsesc în nutreţuri;
d) după structura lor chimică.
13. Precizaţi principalele simptome de carenţă în Ca.
Calciul intervine în coagularea sângelui, activând vitamina K şi trombochinaza, care
transformă protrombina în trombină, menţine excitabilitatea normală a sistemului
nervos şi muscular. În cazul scăderii cantităţii de Ca din sânge, creşte excitabilitatea
nervoasă şi apar contracţii de tip tetanic.
Efectele carenţei prelungite în Ca şi P, la vacile de lapte, în timpul gestaţiei, are ca
consecinţă manifestarea unei boli nutriţionale numită „febra vituleră”, care apare
imediat după fătare şi se caracterizează printr-o hipocalcemie severă, mişcări
dezordonate, apariţia de contracţii tetanice, pareze şi paralizii, comă şi chiar moarte.

14. Clasificaţi glucidele.

15. Ce vitamină mai este denumită
antiseroftalmică sau antiinfecţioasă?
a) B12; c) A;
b) C; d) U.
16. Ce se înţelege prin digestie?
Digestia reprezintă totalitatea fenomenelor mecanice (triturare, mărunţire), chimice
şi fizico-chimice care asigură ingerarea, transformarea, transportul şi absorbţia
substanţelor nutritive, în vederea asimilării lor de către organism.

17. Ca etalon pentru exprimarea valorii

energetice se folosesc:
a) orzul pentru UFL;
b) ovăzul pentru UFL;
c) ovăzul pentru UNL;
d) orzul pentru UNL.
18. Precizaţi minim 4 funcţii ale lipidelor.
-indeplinesc functii energetice
-au rol de rezerva
-influenteaza activitatea unor glande
-asigura solvirea vitaminelor liposolubile
-unii acizi grasi sunt indispensabili pt organism
 TEST DE EVALUARE CAP. 2
1. Definiţi cerinţele de hrană.
Cerinţele nete (sau cheltuielile fiziologice), reprezintă cantitatea de energie şi
nutrienţi, fixaţi sau secretaţi de un animal sănătos, care sa află în condiţii
optime de mediu şi primeşte o raţie echilibrată din toate punctele de vedere
(INRA, 1988). Normele de hrană (standarde, aporturi recomandate),
reprezintă cantitatea de energie şi elemente/substanţe nutritive pe care
animalul trebuie să le ingere pentru a realiza performanţele dorite, în limitele
capacităţii sale de producţie (INRA, 1988).
2. Prezentaţi metodele utilizate pentru estimarea cerintelor de
hrana.
• studiile calorimetrice, efectuate în diferite condiţii de mediu sau nivelul de
alimentaţie, pentru stabilirea cerinţelor de energie;
• studiile de bilanţ al N sau mineralelor pentru estimarea cerinţelor în
proteină şi minerale;
• sacrificările de control, pentru aprecierea cerinţelor de energie şi a utilizării
acesteia în corp;
• testele de nutriţie, prin aplicarea metodologiei globale sau factoriale, pentru
estimarea cerinţelor în proteină, macroelemente etc.
3. Dacă coaja unui ou conţine 2 g Ca, iar utilizarea Ca este de
50% cât Ca este necesar pentru sinteza unui ou?
4. Cerinţele de energie pentru 1 kg de lapte cu 4% grăsime sunt
de: a) 1 UFL; b) 0,44 UFL; c) 740 kcal ENL.
5. . Care este necesarul zilnic (întreţinere + producţie – un ou)
de proteină al unei găini ouătoare?
a) 2-3 g/pasăre; c) 10-12 g/ou;
b) 5-6 g/pasăre; d) 15-17 g/ou.

6. Conţinutul cele mai ridicat de SU îl

are sperma de:
a) taur; c) berbec;
b) armăsar; d) vier.
7. Cerinţele de PDI pentru întreţinere la taurine, exprimate
în g/kg0,75, sunt:
a) 3,90; c) 2,50;
b) 3,25; d) 2,35.

8. Cerinţele de energie pentru reproducătorii masculi sunt

superioare cerinţelor de întreţinere cu:
a) 40% c) 2-25%;
b) 40-50%; d) nu sunt diferenţe.

9. Cerinţele de energie la porci, păsări şi peşti se exprimă

mai ales în:
a) EB; c) EM;
b) ED; d) EN.

10. Cerinţele de energie la rumegătoare se exprimă în:

a) EB; c) EM;
b) ED; d) EN.

11. Definiţi starea fiziologică de întreţinere.

Starea fiziologică de întreţinere este definită ca situaţia în care animalul îşi
menţine constante greutatea şi compoziţia corporală şi nu produce nimic
(spor de greutate, lapte, muncă...)
12. Prezentaţi legea suprafeţei.
Relaţia dintre suprafaţa corporală şi RMB a fost stabilită de Rubner prin aşa-
zisa legea suprafeţei, conform căreia la animalele homeoterme RMB este de
1000 kcal/m2 de suprafaţă corporală; această lege prezintă interes mai ales
intraspecific şi mai puţin între specii

13. Enumeraţi factorii de influenţă ai ratei metabolismului

bazal.
 14. Proteina sintetizată în rumen, din N fermentescibil este:
a) PDI; c) PDIN;
b) PDIE; d) DIP.

15. Exprimate în EN cerinţele de energie pe kg0,75 sunt mai

mari la:
a) taurine; c) cabaline;
b) nu sunt deosebiri; d) suine.

16. Cele mai importante componente

ale laptelui sunt:
a) proteinele; b) lipidele; c) apa.
17. Ponderea mai mare în structura
oului o au:
a) proteinele; b) lipidele; c) glucidele.
18. Cerinţele de proteine pentru 1 kg de
lapte sunt de:
a) 48 g PDI; b) 56 g PDI; c) 120 g
PDI
TEST DE EVALUARE CAP 3

1. Clasificaţi nutreţurile în funcţie de concentraţia energetică.

după concentraţia energetică a acestora: nutreţuri concentrate, care într-un
volum mic dozează o cantitate mare de energie şi substanţe nutritive
(grăunţe, seminţe, reziduuri industriale, concentrate, nutreţuri de origine
animală sub formă de făinuri) şi nutreţuri de volum sau voluminoase care au o
concentraţie energetică mică pe unitatea de volum (nutreţuri fibroase,
grosiere şi diferite suculente);
2. Clasificaţi nutreţurile în funcţie de conţinutul lor în apă.
după conţinutul în apă: nutreţuri cu conţinut ridicat în apă, 85-90%
(rădăcinoase, tuberculifere, unele nutreţuri verzi, reziduuri industriale
apoase), nutreţuri cu conţinut mai scăzut în apă, 30-40% silozuri, semisilozuri)
şi nutreţuri uscate, care au peste 85% SU, respectiv sub 15% apă;
3. La murarea nutreţurilor verzi agentul conservant, îl
constituie acidul:
a) acetic; c) lactic;
b) butiric; d) toţi.
4. Dintre subprodusele cerealelor mai valoroase nutritiv sunt
tărâţele de:
a) porumb; c) orz;
b) grâu; d) orez.
5. Reducerea valorii nutritive a fânurilor se datorează:
a) respiraţiei plantelor;
b) pierderilor mecanice;
c) proceselor de fermentaţie;
d) reducerii digestibilităţii SO.
6. Valoarea nutritivă a nutreţurilor celulozice poate fi
îmbunătăţită prin:
a) măcinare; b) înmuiere; c) tratare
cu uree, amoniac.
7. La care dintre următoarele cereale, plantă întreagă,
conţinutul în energie nu scade cu înaintarea în vârstă:
a) orz; c) porumb;
b) ovăz; d) secară.
8. Care dintre următoarele seminţe are cel mai ridicat
conţinut în energie:
a) grâu; c) porumb;
b) orz; d) secară.
9. Enumeraţi leguminoasele care consumate în stare verde
pot produce, la rumegătoare, timpanism.
Lucerna , trifoiul rosu,
10. În ce scop se utilizează zahărul în alimentaţia purceilor?
Mareste consumul hranii
11. Comparativ cu seminţele de leguminoase sau
oleaginoase din care provin, şroturile sunt:
a) mai sărace în grăsimi;
b) mai bogate în grăsimi;
c) mai sărace în proteină;
d) mai bogate în proteină.
12. Şroturile de soia, comparativ cu cele de floarea soarelui,
sunt mai valoroase nutritiv datorită:
a) conţinutului mai mare în lizină;
b) conţinutului mai mare în grăsimi;
c) conţinutului mai redus în celuloză;
d) conţinutului mai mare în AA sulfuraţi.
13. Conţinutul cel mai ridicat în proteină îl are:
a) făina de carne; c) făina de sânge;
b) făina de peşte;
14. Definiţi nutreţurile combinate.
Nutreţul combinat este un amestec complex, echilibrat ce se obţine prin
asocierea mai multor materii prime (ingrediente) de origine vegetală, animală,
minerală şi de sinteză, în diferite proporţii sau doze, cu scopul de a satisface
cerinţele animalelor în energie şi substanţe nutritive, cerinţe ce au fost
stabilite pe baza unor criterii ştiinţifice.
15. Enumeraţi etapele fabricării propriu-zise a nutreţurilor
combinate.

16. Enumeraţi avantajele utilizării nutreţurilor combinate în

alimentaţia animalelor.
-realizarea unor performanţe optime,
-prevenirea îmbolnăvirilor şi menţinerea unei stări bune de sănătate a
animalelor, ceea ce duce la -scăderea pierderilor din efectiv;
-uşurinţa administrării cu ajutorul sistemelor mecanice;
-asigurarea unui grad ridicat de digestibilitate
-creşterea eficienţei economice a creşterii animalelor
17. Prezentaţi pe scurt importanţa granulării nutreţurilor
combinate.

- evită dezomogenizarea şi consul selectiv al unor ingrediente ceea ce atrage

după sine o scădere a risipei de hrană;
- îmbunătăţeşte valorificarea hranei, în primul rând prin creşterea
digestibilităţii unor nutrienţi, sub influenţa căldurii ce a fost folosită la
granulare;
- determină o creştere a cantităţii de hrană ingerată (în primul rând de
energie), densitatea energetică a nutreţurilor granulate fiind mai mare decât a
făinurilor;
- poate satisface preferinţele fiecărei specii şi categorii de animale, mărind
palatabilitatea nutreţului;creşte gradul de valorificare a hranei, printr-o mai
bună convertire în produse, de aici rezultând şi consumuri specifice mai
reduse;
- măreşte durata de folosire, procesele de oxido-reducere fiind mai lente, de
aproximativ 4 ori comparativ cu făinurile. Din punct de vedere tehnologic,
granularea:
- asigură o igienizare a nutreţurilor, ca rezultat al utilizării căldurii în procesul
de fabricare;
scade volumul prin compactarea amestecului, ceea ce duce la utilizarea unui
spaţiu de depozitare mai redus;
- se pretează foarte bine pentru administrare mecanizată;
- scade timpul de consum;
-transportul şi manipularea se fac mai uşor, datorită gradului de scurgere mai
bun şi a lipsei de praf, evitându-se astfel risipa.
18. Enumeraţi etapele pentru formularea unui nutreţ
combinat.
stabilirea cerinţelor de hrană;
stabilirea şi caracterizarea ingredientelor (materiilor prime);
stabilirea obiectivelor formulării;
formularea/optimizarea propriu-zisă a recepturii.