Tema 5.

Utilizarea substanţelor nutritive în corp şi efectul lor productiv

Scopul lucrării: a însuşi terminologia şi metodica întocmirii bilanţului material și

energetic.
Obiectivele lucrării:
1. A întocmi bilanţul material (azotului şi carbonului) al substanţelor nutritive în
corpul animalului.
2. A întocmi bilanţul energetic al substanţelor nutritive în corpul animalului.
Material şi metode: tabele despre compoziţia chimică şi valoarea nutritivă a nutreţurilor,
date despre digestibilitatea substanţelor nutritive din nutreţuri, tehnică de calcul.
Sarcina 1. Calculaţi depunerea de proteină şi grăsime în corpul unui tăuraş la
îngrăşat după datele bilanţului de azot şi carbon (tab. 1). Determinaţi valoarea nutritivă
a raţiei furajere în unităţi nutritive ovăz.
Tabelul 1
Valoarea nutritivă a raţiei după bilanţul azotului şi carbonului
Indici Azot (N), g Carbon (C), g
S-a ingerat cu raţia (I) 425 5870
S-a eliminat din organism cu:
fecale 120 1480
urină 270 310
gaze (CH4 + СО2) - 3280
Total egestă (E)
Bilanţul (+)
S-a descompus (–)
S-a depus proteină х
Carbon utilizat la formarea proteinei х
Carbon pentru depunerea de grăsime x
S-a depus grăsime х
Proteina depusă recalculată în grăsime х
S-a depus grăsime condițional x
Valoarea nutritivă a raţiei în unităţi nutritive
ovăs
Notă. În proteină se conţine 16,67% azot; 52,54% carbon; în grăsime se conţine 76,5%
carbon. Valoarea energetică a 1 g de proteină, constituie 23,9 kj (5,7kcal), 1g de grăsime –
39,8kj (9,5kcal).

Concluzii: __________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
 Sarcina 2. Determinaţi valoarea nutritivă generală a silozului de porumb în
componența rațiilor (tab. 2) folosite în experienţă pe două loturi de boi care a decurs 30
zile (metoda animalelor-martor):
Tabelul 2
Rațiile folosite în experiență
Nutreţurile Lotul I Lotul II
Coceni de porumb 4 4
Siloz de porumb 30 35
Turte de floarea - soarelui 1 1

Conform rezultatelor sacrificării de control în cadrul experienţei s-au depus (calculat la

un animal): În lotul I – albumină – 4,5kg; grăsime – 12kg.
În lotul II – albumină – 5,5kg; grăsime – 15,9kg.
Tabelul 3
Calcularea valorii nutritive a 1 kg de siloz de porumb
Indicii Cantitatea
1. Un bou din lotul II experimental a consumat în perioada experienţei, 5kg
siloz, kg
2. Un bou din lotul II a depus în perioada experienţei pe contul 1kg
consumului suplimentar de siloz, kg: proteină 3.9
grăsime
3. Proteina depusă de un bou din lotul II a constituit (calculat în 0.6kg
grăsime), kg
4. Boul din lotul II a depus în total în perioada experienţei, grăsime, kg 4.5
5. Acţiunea productivă a întregii cantităţi de siloz distribuite în 30
perioada experienţei, unităţi nutritive kg.
6. Valoarea nutritivă a 1 kg de siloz de porumb, unităţi nutritive. 0.2
Notă. Recalcularea proteinei în grăsime se aplică după valoarea calorică, care pentru
grăsime este de 1,67 ori mai mare decât pentru proteină (prin urmare recalcularea proteinei în
grăsime se efectuează prin înmulţire la coeficientul 0,6). Capacitatea de depunere a grăsimei,
calculată la 1 kg de unităţi nutritive ovăz, constituie 148,8 ( rotunjit – 150g) de grăsime.

Concluzii: __________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
 Sarcina 3. Determinaţi valoarea nutritivă a fânului de luncă de calitate medie prin
metoda bilanţului de substanţe conform următoarelor date: unui berbec pe parcursul a
două experiențe fiziologice de bilanţ consecutive i s-a administrat următoarele nutreţuri,
kg (tab. 4). În urma experienţilor s-au obţinut în mediu pe 24 ore următoarele date
redate în tab. 5.
Tabelul 4
Consumul de nutreţuri pe perioadele experimentale
Perioade experimentale
Indicii
I II
S-au consumat nutreţuri, kg:
Fân de luncă 1,5 2,0
Siloz de porumb 2,0 2,0
Ovăz boabe calitate medie 0,2 0,2
Tabelul 5
Rezultatele experienţei fiziologice de bilanţ
I-a perioadă a II-a
Indicii experimentală perioadă experientală
Azot Carbon Azot Carbon
S-a ingerat, g 25 1100 31,5 1300
S-a eliminat, g cu:
urină 14,5 85 15,5 90
fecale 10 400 12 430
gaze - 610 - 749,6

Tabelul 6
Bilanţul nutritiv al azotului şi carbonului, g
Indicii I-a perioadă a II-a perioadă
Diferenţa, ±
experimentală experientală
Azot Carbon Azot Carbon Azot Carbon
Sa ingerat, g
S-a eliminat în total, g
Bilanţ, g
(+) – s-a depus
(-) – s-a descompus
Notă: Proteina conţine 16,67% azot, 52,54% carbon, grăsimea 76,5% carbon.
Recalcularea proteinei în grăsime se aplică (ţinându-se seama de caloricitatea ei) prin înmulţire
la coieficientul 0,6
 În a II-a perioadă experimentală consumul suplimentar de fân a constituit 0,5 kg.
S-a depus din contul a 0,5 kg de fân consumat suplimentar:
azot____3,5_____ g, carbon_25,4________ g.
S-a format __21_____ g albumină, care conţine _11_____ g carbon.
Cantitatea de carbon consumat pentru formarea grăsimii _14.4______ g, s-a format
grăsime în ___19___ g.
Albumina recalculată în __12,6_________ g grăsime. În total _31,6_______ g
grăsime, ceea ce corespunde __0.21_________ g unităţi nutritive.
Valoarea calorică a 1 kg de fân este egală cu __0,21__________ unităţi nutritive.

Concluzii: __________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Subiecte pentru verificarea cunoștințelor:

1. Numiţi caloricitatea proteinei, grăsimii şi a glucidelor?
2. Ce cantitate de carbon se conţine în proteină şi grăsime?
3. Care sunt metodele de studiere a acţiunii productive a nutreţurilor?
4. Care sunt neajunsurile metodelor de studiere a acţiunii productive al nutreţurilor?
5. Denumiţi esenţa aprecierii valorii nutritive al nutreţurilor după acţiunea productivă
 Anexa 1
Compoziţia chimică a furajelor întrebuinţate mai frecvent
Conţinutul în procente 1 kg conţine:

caroten, mg

metabolică,

digestibilă,
calciu, g

fosfor, g

nutritive
celuloză
proteină

proteină
grăsime

energie
unităţi
Furaje

SNE
apă

Mj

g
Iarbă necultivată:
de fâneaţă de luncă 71 4,2 0,7 7,4 15,7 2,9 0,7 30 0,21 2,42 21
de păşune neirigată 72 3,2 0,9 6,8 13,5 2,45 1,01 30 0,23 2,60 25
ierburi graminee de stepă 58 3,2 1,4 13,4 19,3 2,57 0,73 15 0,28 3,30 26
Plante cultivate pentru furaj verde:
Secară de toamnă 76 4,0 0,8 7,9 10,5 1,00 0,44 30 0,17 2,05 22
Iarbă-de-Sudan 76 2,9 0,6 7,0 10,9 0,70 0,60 60 0,22 2,16 28
Amestec de măzăriche+ovăs 79 3,3 0,7 0,6 8,4 1,72 0,57 45 0,17 1,82 28
Amestec de măzăriche + secară 76 4,8 0,7 6,2 9,6 6,4 0,62 45 0,19 2,24 24
Lucernă 80 3,1 0,8 6,0 9,2 2,31 0,81 70 0,18 1,75 39
Sparcetă 81 3,7 0,7 5,2 8,2 2,4 0,6 65 0,22 2,21 31
Mazăre 80 3,9 0,6 3,2 9,6 3,1 0,5 60 0,16 2,20 28
Măzăriche 78 4,4 - 0,9 8,6 2,0 0,7 60 0,14 1,85 33
Soia 79 4,9 0,5 5,1 7,9 4,9 0,7 75 0,21 2,50 35
Lintea pratului 85 4,1 0,8 3,3 6,1 1,9 0,6 40 0,21 2,59 43
Porumb ( în medie plante întregi) 80,1 2,2 0,5 6,1 10,6 1,2 0,6 30 0,19 2,34 14
Porumb (coacere în lapte, plante întregi) 79,8 1,8 0,5 5,2 11,5 0,7 0,5 35 0,18 0,25 11
Porumb (coacere în ţintă, plante întregi) 77,7 2,0 0,5 5,5 1,28 0,7 0,5 35 0,19 2,34 11
Porumb (coacere în ceară, plante întregi) 74,9 21 0,6 6,1 14,5 0,9 0,7 30 0,23 2,96 11
Porumb-ştiuleţi (coacere în ţintă) 70,6 3,0 0,7 4,3 20,6 0,2 0,5 1 0,24 3,65 12
Porumb-ştiuleţi (coacere în ceară) 64,5 32 1,1 4,5 25,8 0,3 0,3 1 0,42 5,64 19
Frunze:
de sfeclă-de-zahăr 74 3,1 0,8 3,2 9,6 1,24 0,36 30 0,16 1,67 19
de sfeclă furajeră semizaharată 87 2,7 0,4 2,9 4,9 1,6 0,4 45 0,10 1,36 19
de sfeclă furajeră 87 3,1 0,3 1,9 5,6 1,29 0,5 40 0,10 1,13 18
de morcov 79 3,3 0,6 3,0 10,8 5,3 0,6 70 0,17 1,75 21
de varză 88 2,0 0,4 1,5 6,8 2,00 0,61 40 0,13 1,39 17
 Anexa 1 (prelungire)
Compoziţia chimică a furajelor întrebuinţate mai frecvent
Conţinutul în procente 1 kg conţine:

metabolică,

digestibilă,
caroten, mg

nutritiveunităţi

proteină
calciu, g

fosfor, g
celuloză
proteină

energie
grăsime
Furaje

SNE
apă

g
Mj
Fân:
de luncă 15 8,4 2,6 25,5 42,1 6,02 2,14 15 0,42 6,85 48
de iarbă-de-Sudan 15 10,6 2,4 25,5 39,0 5,68 2,31 15 0,57 7,40 67
de măzăriche şi ovăs 15 12,2 2,4 26,4 36,5 6,40 2,77 25 0,45 6,80 60
de măzăriche 15 11,7 2,5 27,1 36,6 12,9 4,2 30 0,46 6,90 123
de lucernă 15 15,3 2,3 25,7 33,4 17,73 2,19 45 0,45 6,27 103
de sparcetă 15 17,1 2,6 24,8 40,8 11,00 2,50 25 0,54 7,41 101
Resturi vegetale:
coceni de porumb 12,0 3,5 1,1 31,4 50 0,1 0,1 2 0,35 - 15
pălării de răsărită 13,7 7,73 4,18 15,65 43,9 - - - 0,72 5,3 42
coji de răsărită 13,6 3,7 1,6 56,9 22,3 2,79 2,6 0 0,21 - 3,6
tulpini de răsărită 17 5,6 2,5 37,7 26,6 - - 0 0,06 - 7
Făină de iarbă:
de lucernă (faza de butonizare) 10 20,1 3,0 20,8 34,2 20,9 2,5 250 0,85 9,1 1,35
de lucernă (începutul înfloririi) 10 17,2 3,1 24,8 35,1 12,8 2,2 200 0,76 8,62 124
de măzăriche şi ovăs 10 12,3 2,6 25,5 40,2 13,3 3,0 160 0,68 8,0 97
Paie: 22 6,1 1,6 24,6 39,2 6,2 1,2 5 0,38 6,0 14
şişcă de porumb
de ovăz 15 4,0 1,9 34,3 39,0 4,33 1,02 4 0,31 5,6 17
de mei 16 6,8 2,0 27,8 40,6 6,38 0,84 10 0,40 6,1 23
de grâu 15 4,6 1,6 34,4 38,7 2,63 1,04 3,0 0,20 5,0 5
de secară 15 3,3 1,4 37,8 38,2 4,23 0,79 1,0 0,22 5,2 5
de orz 15 4,6 1,8 33,6 39,2 3,72 1,18 4,0 0,33 5,8 13
de mazăre 15 6,5 2,3 38,5 31,4 11,36 1,53 3,0 0,30 5,4 35
de măzăriche 15 5,5 1,9 35,3 35,0 11,15 1,19 2,0 0,22 5,66 24
de soie 11 11,3 2,7 26,1 36,2 10,4 1,4 2,0 0,38 0,48 28
de latir 15 7,6 1,9 34,1 35,2 16,6 4,1 5,0 0,23 5,25 51
 Anexa 1 (prelungire)
Compoziţia chimică a furajelor întrebuinţate mai frecvent
Conţinutul în procente 1 kg conţine:

metabolică,

digestibilă,
caroten, mg

proteină
energie
calciu, g

fosfor, g

nutritive
celuloză
proteină

grăsime

unităţi
Furaje

SNE
apă

g
Mj
Pleavă:
de mazăre 15 7,3 2,5 37,1 32,0 13,0 3,5 10 0,51 - 35
de soie 11 13,3 2,7 26,1 36,2 4,1 1,1 8 0,56 - 42
de ovăz 16,7 7,9 2,9 22,4 39,5 6,0 1,5 6 0,44 - 23
de mei 12 8,0 2,7 26,0 41,1 7,2 1,0 10 0,41 - 26
de grâu 16 7,5 2,3 25,5 38,2 4,5 2,0 4 0,43 - 22
de secară 16 7,1 2,7 26,2 38,4 5,5 2,5 4 0,39 - 21
de orz 16 6,2 2,2 26,8 36,5 4,8 1,8 1,0 0,32 - 16
Siloz:
de porumb (faza de coacere în ţintă) 70 2,5 1,0 7,8 12,4 1,49 0,54 20 0,24 2,6 17
de sorg 72 2,5 1,1 8,5 13,7 1,61 0,50 25 0,23 2,3 10
de iarbă-de-Sudan 67 3,9 1,0 10,2 15,4 1,17 0,6 25 0,23 2,3 23
de răsărită 76 2,5 1,1 10,8 10,6 3,55 0,65 15 0,16 2,1 14
din frunze de sfeclă furajeră 77 3,7 0,7 3,7 8,7 1,49 0,51 15 0,21 1,3 21
de soie (30%)+porumb(70%) 76 3,7 0,6 7,2 9,8 1,1 0,6 1,5 0,20 2,3 23
de diferite buruieni 81 2,6 0,6 6,7 7,7 2,8 0,4 10 0,13 1,3 15
Fânaj:
de lucernă 50 8,75 1,19 4,82 20,5 10,1 1,43 44,5 0,35 4,19 60
de măzăriche şi ovăs 50 5,17 1,67 13,95 26,2 3,4 1,08 25,0 0,35 3,6 33
de iarbă de sudan 50 5,94 1,04 16,46 23,5 5,2 0,99 23,0 0,33 3,9 36
Nutreţuri rădăcinoase şi tuberculifere:
sfeclă-de-zahăr 76 1,5 0,1 1,4 20,2 0,50 0,50 0 0,24 2,84 13
sfeclă furajeră semizaharată 84 1,8 0,1 1,0 11,7 0,46 0,25 0 0,17 2,15 13
sfeclă furajeră 87 1,3 0,1 0,9 9,5 0,40 0,40 0 0,12 1,65 10
morcov 88 1,1 0,2 1,2 8,6 0,80 0,50 30 0,14 2,20 8
cartofi 77 2,1 0,2 0,6 18,8 0,20 0,90 0 0,31 2,98 14
topinambur 79 2,0 0,1 17,2 0,70 0,50 0,50 0 0,27 2,76 15
 Anexa 1 (prelungire)
Compoziţia chimică a furajelor întrebuinţate mai frecvent
Conţinutul în procente 1 kg conţine:

metabolică, Mjenergie

digestibilă, gproteină
unităţi nutritive
caroten, mg
calciu, g

fosfor, g
celuloză
proteină

grăsime
Furaje

SNE
apă
Plante bostanoase:
pepene furajer 92 1,5 0,8 2,2 3,4 0,40 0,20 25 0,09 0,8 6
bostan furajer 88 2,6 1,8 2,3 4,9 0,42 0,39 15 0,12 1,4 10
dovlecei 92 1,0 0,19 2,0 4,21 0,60 0,30 0 0,07 0,6 7
Cereale:
porumb 13 10,4 4,1 2,2 68,7 0,42 3,10 3 1,32 12,8 78
ovăs 13 11,0 4,7 9,8 58,2 1,43 3,33 0 1,00 9,2 85
Mei 13 11,1 3,8 9,6 58,6 0,73 3,13 1 0,96 9,12 79
grâu de populaţie neselecţionată 13 13,9 1,9 2,2 67,4 0,51 3,71 1 0,19 10,7 120
secară 13 12,3 2,0 2,4 68,4 0,84 3,42 2 1,11 10,3 100
sorg 13 11,2 2,8 3,0 67,8 1,30 3,70 1 1,15 10,5 96
orz 13 11,6 2,2 4,8 65,6 1,23 3,29 1 1,13 10,5 80
măzăriche 14 25,8 1,3 5,3 50,6 1,57 4,33 2 1,16 14,4 220
mazăre 13 22,7 1,4 5,1 55,0 1,37 3,65 1 1,17 12,0 195
soie 12 35,6 18,2 7,1 27,5 5,1 6,9 2 1,31 14,0 292
lintea-pratului 13 28,4 0,8 5,2 49,0 2,3 3,9 2 1,06 11,1 223
Resturi de produse tehnice:
tărâţă de grâu măruntă 13 15,7 4,0 7,5 54,6 1,77 10,11 4 0,78 7,8 130
tărâţă de grâu măşcată 15 14,7 5,0 7,7 53,2 1,8 10,1 4 0,71 - 126
praf de morărit (alb) 13 16,3 4,1 9,6 47,3 1,57 5,11 6 0,83 - 111
praf de morărit (cenuşiu) 13 8,2 4,5 13,7 42,8 3,3 4,3 0 0,53 - 131
turte de floarea soarelui 13 43,1 7,5 14,8 20,4 3,3 9,92 2 1,15 10,44 337
turte de soie 13 38,5 7,6 14,8 30,8 3,2 6,0 4 1,27 12,9 346
turte de in 11 33,1 6,8 9,3 33,2 3,80 10 2 1,17 11,7 245
 Anexa 1 (prelungire)
Compoziţia chimică a furajelor întrebuinţate mai frecvent
Conţinutul în procente 1 kg conţine:

metabolică, Mjenergie

digestibilă, gproteină
unităţi nutritive
caroten, mg
calciu, g

fosfor, g
celuloză
proteină

grăsime
Furaje

SNE
apă
șrot de floarea soarelui 10 42,7 3,2 14,0 23,7 4,26 10,6 0 0,93 10,6 373
șrot de soie 10 40,8 2,2 6,5 35,2 2,7 5,8 0 1,18 12,9 360
șrot de porumb 13 16,1 2,4 5,1 59,9 0,4 3,3 0 1,17 - 127
borhot de cartofi (proaspăt) 94 1,2 0,1 0,6 3,1 0,21 0,57 0 0,03 0,42 1
borhot de porumb (proaspăt) 88 2,7 4,0 1,1 6,7 0,2 0,3 0 0,12 1,19 17
borhot de cereale (proaspăt) 90 2,3 0,5 1,6 4,2 0,4 0,7 0 0,07 0,75 14
borhot de bere (proaspăt) 75 7,1 1,7 3,9 11,6 1,09 2,49 2 0,21 2,35 42
borhot de sfeclă (proaspăt) 89 1,2 0,3 3,3 5,9 0,7 0,1 0 0,12 1,13 6
borhot uscat 13 7,4 0,5 19,2 55,9 7,9 0,20 0 0,84 9,78 38
pulpă proaspătă de cartofi 88 0,6 - 1,5 9,5 0,36 0,50 0 0,11 1,0 1
borhot uscat de cereale 12 15,6 6,1 25,4 34,1 1,07 1,65 0 0,97 9,5 120
melasă de sfeclă 20 8,8 - - 58,3 3,01 0,34 0 0,76 9,36 25
tescovină de struguri (proaspătă) 52,05 5,62 4,45 9,63 25,67 3,30 1,3 4 0,31 - 13
tescovină de struguri uscată 9,2 14,06 11,72 20,43 38,84 3,65 2,1 3 0,33 5,1 17
Furaje de origine animală:
lapte de vacă integral (3,7%)grăsime 88 3,5 3,7 - 0,6 1,47 1,12 2 0,30 2,28 33
lapte centrifugat (smântânit) 91 3,7 0,2 - 4,8 1,26 1,11 1 0,13 1,31 35
zară 90 4,0 1,1 - 4,0 1,3 1,00 1 0,22 1,48 34
zăr 93 1,0 0,8 - 4,9 0,44 0,39 0 0,13 0,94 9
făină de sânge 9 82,4 1,9 - 2,4 4,5 3,10 - 1,04 12,44 668
făină de carne şi oase (cenuşă până la 25%) 9 46,7 14,0 3,1 4,0 31,8 14,5 - 0,90 8,7 340
făină de peşte 6 59,1 2,8 0,7 2,2 67,2 31,8 - 0,98 11,5 535
drojdie hidrolizată 4,5 43,7 2,2 1,4 33,9 5,0 1,1 0 1,06 12,0 400
tocătură de peşte 76,3 16,2 3,5 - - - - - 0,69 5,81 141